2ra-998/23 — declararea nulă a hotărârii comisiei pentru examinarea contestatiilor, anularea ordinului

2ra-998/23 — declararea nulă a hotărârii comisiei pentru examinarea contestatiilor, anularea ordinului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-998/2023

2-20010002-01-2ra-17072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, A. Braga, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

17 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Colegiul de Ecologie din

Chișinău,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de

Alexandru Gălușcă împotriva Colegiului de Ecologie din Chișinău, intervenient

accesoriu Aliona Goncearencu cu privire la declararea nulă a hotărîrii Comisiei

pentru examinarea contestațiilor, anularea ordinului, încasarea prejudiciului,

împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 ianuarie 2020, Gălușca Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Colegiului de Ecologie din Chișinău cu privire la anularea ordinului și

încasarea prejudiciului.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 25 septembrie 2019, Colegiul de Ecologie

din Chișinău a anunțat concurs pentru funcția de director adjunct pentru instruire și

educație. Iar la 15 noiembrie 2019 concursul s-a desfășurat cu participarea a doi

candidați, Găluscă Alexandru și Goncearencu Aliona. În rezultatul concursului

Goncearenco Aliona a acumulat 12,5 puncte iar Gălușcă Alexandru 13,3 puncte,

care a fost declarat învingător.

La 19 noiembrie 2019, Goncearenco Aliona a depus contestație referitor la

faptul că doamna Voloh Lilia, șef de secție studii din cadrul Colegiului de Ecologie,

a fost admisă ilegal în calitate de observator și din această cauză în timpul interviului

s-a simțit presată psihologic. De asemenea, o contestație a formulat și Gălușcă

Alexandru prin care a afirmat că modalitatea de desfășurare a interviului sub formă

de test contravine Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea

concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ

profesional tehnic, aprobat prin Ordinul ministerului nr.673/2015.

Totodată, Gălușcă Alexandru a invocat că au fost unele tentative de a mări

1

punctajul pentru unele subiecte incluse în fișele de concurs (fără a indica forma de

realizare a acestor tentative și semnele care indică asupra acestor tentative).

Potrivit procesului-verbal din 29 noiembrie 2019, Comisia de contestație a

constatat că nici un motiv expus în contestația lui Goncearencu Aliona nu este

plauzibil. Concomitent, Comisia a constatat că o parte din motivele invocate de

Gălușcă Alexandru sunt întemeiate și anume, operarea corectărilor în fișele de

evaluare după finalizarea interviului (precum Fișa de evaluare individuală la interviu

pentru problemele identificate și soluțiile propuse a Popușoi Mihaela și Fișele de

evaluare individuală la interviu pentru întrebări și răspunsuri din domeniu a Banari

Ala și a Popușoi Mihaela) și a anulat din oficiu rezultatele concursului pentru funcția

de director adjunct pentru instruire și educație al Colegiului de Ecologie din

Chișinău.

A solicitat declararea nulă a hotărârii Comisiei pentru examinarea contestațiilor

Dnei Goncearenco Aliona și Dlui Gălușcă Alexandru, candidați la funcția de director

adjunct pentru instruire și educație din Colegiul de Ecologie din 29 noiembrie 2019;

acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea ilegală a

administrației Colegiului de Ecologie prin venitul ratat pentru perioada 18 noiembrie

2019-31 decembrie 2019 în sumă de 16 818 de lei, de la 01 ianuarie 2020 până la

numirea lui Gălușcă Alexandru în funcția de director adjunct pe instruire și educație

cu salariu lunar de 14 938 de lei; acordarea a două salarii medii lunare în calitate de

prejudiciu moral.

La 15 octombrie 2020, Alexandru Gălușcă a depus cerere de concretizare prin

care a solicitat anularea ordinului nr. 183 din 02 decembrie 2019 cu privire la

anularea rezultatelor concursului emis de directorul Colegiului de Ecologie din

Chișinău.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial acțiunea.

S-a anulat parțial hotărârea Comisiei pentru examinarea contestațiilor lui

Goncearenco Aliona și Galușcă Alexandru candidați la funcția de director adjunct

pentru instruire și educație al Colegiului de Ecologie din Chișinău din 29 noiembrie

2019, în partea anulării din oficiu a rezultatelor concursului pentru funcția de

director adjunct pentru instruire și educație al Colegiului de Ecologie din Chișinău,

inițiat în baza ordinului nr. 127 din 25 septembrie 2019.

S-a anulat ordinul nr. 183 din 02 decembrie 2019 cu privire la anularea

rezultatelor concursului emis de directorul Colegiului de Ecologie din Chișinău.

În rest cererea de chemare în judecată s-a respins, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Colegiul de Ecologie din Chișinău, cu menținerea hotărârii din 13

octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând situația de fapt din prezenta

speță, în raport cu probele anexate la dosar și argumentele aduse, a considerat că

soluția primei instanțe este una legală și întemeiată, aceasta urmând a fi menținută

fără modificări.

Instanța ierarhic inferioară a apreciat ca întemeiat și corect raționamentul

instanței de fond cu privire la anularea parțială a hotărârii Comisiei pentru

examinarea contestațiilor lui Goncearenco Aliona și Galușcă Alexandru, candidați

2

la funcția de director adjunct pentru instruire și educație al Colegiului de Ecologie

din Chișinău din 29 noiembrie 2019, în partea anulării din oficiu a rezultatelor

concursului pentru funcția de director adjunct pentru instruire și educație al

Colegiului de Ecologie din Chișinău, inițiat în baza ordinului nr. 127 din 25

septembrie 2019 cît și anularea ordinului nr. 183 din 02 decembrie 2019 cu privire

la anularea rezultatelor concursului emis de directorul Colegiului de Ecologie din

Chișinău.

A evidențiat că, prin anularea din oficiu a rezultatelor concursului inițiat în baza

Ordinului nr.127 din 25 septembrie 2019, Comisia nu a ținut seama, că Ordinul

menționat nu a fost anulat, a produs efecte, or la concurs s-au înregistrat candidați,

concursul s-a desfășurat.

Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate alegațiile invocate în cererea de apel

și susținute în ședința de judecată de către reprezentantul apelantului, or,

netemeinicia hotărârii primei instanțe nu a fost dovedită prin careva probe din partea

apelantului, prima instanță apreciind materialul probatoriu în conformitate cu

prevederile art.130 din Codul de procedură civilă, conform cărora instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

La 07 iulie 2023, Colegiul de Ecologie din Chișinău a declarat recurs împotriva

deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi

privind respingerea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând argumentele indicate în cererea de apel motivată.

În esență a invocat că, la 25 septembrie 2019, Colegiul de Ecologie din

Chișinău a anunțat concurs pentru funcția de director-adjunct pentru instruire și

educație. Concursul s-a desfășurat la 15 noiembrie 2019 cu participarea a 2 candidați

Dl Găluscă Alexandru și Dna Goncearenco Aliona, iar câștigător a fost declarat

Gălușcă Alexandru, care a acumulat 13,3 (1,5 pentru curiculum vitae și 11,8 puncte

pentru interviu).

A explicat că rezultatele concursului au fost contestate de ambii candidați, din

diferite motive, iar ulterior examinării acestora Comisia, la 29 noiembrie 2019 a

hotărât anularea rezultatelor concursului cu recomandarea organizării unui nou

concurs, după înlăturarea încălcărilor constatate și aducerea normelor interne în

conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Educației nr.673 din 09.07.2015

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea

concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ

profesional tehnic. Drept consecință a hotărârii Comisiei pentru examinarea

contestațiilor, Colegiul de Ecologie, a emis ordinul nr.183 din 02 decembrie 2019

cu privire la anularea rezultatelor concursului.

A evidențiat recurentul că, în hotărârea primei instanțe susținută de instanța de

apel, s-a indicat doar motivul că însăși comisia de contestare este creată pentru

examinarea contestațiilor depuse și competența acesteia se limitează pentru

examinarea contestațiilor, iar anularea concursului din oficiu depășesc competențele

acesteia.

3

Recurentul nu este deacord cu concluzia dată deoarece aceasta nu are un suport

legal, niciuna din prevederile Regulamentului cu privire la organizarea și

desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de

învățământ profesional tehnic, inclusiv cele din punctele 83, 85 ale Regulamentului

- invocate de către instanța de fond - nu limitează activitatea comisiei de contestare

doar asupra cerințelor contestatarilor și în mod evident, în condițiile în care se

adeveresc încălcările sesizate de către contestatari, comisia este obligată să

reacționeze, iar reacția acesteea nu poate purta doar un caracter formal, ci anume

trebuie să fie îndreptată pentru a înlătura încălcările depistate și pentru a asigura

respectarea strictă a prevederilor normative, inclusiv de către comisia de concurs.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei la 01 martie 2023.

La 11 mai 2023, copia deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată prin intermediul poștei electronice în adresa participanților la proces

(f.d. 160, vol. II)

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Colegiul de Ecologie din Chișinău, la 07 iulie 2023, se consideră depus

în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 17 iulie 2023, a expediat în adresa intimatului

copia recursului declarat de Colegiul de Ecologie din Chișinău, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și

avizul de recepție, anexate la materialele dosarului. Însă, până în prezent, intimatul

nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință asupra recursului declarat.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Colegiul de Ecologie din Chișinău a fost depus până la data intrării în vigoare a

Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

4

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

5

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Colegiul de Ecologie

din Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare,

este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Colegiul de Ecologie din

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6