2ra-1013/21 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la lucru, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1013/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Lastavețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai) DECIZIE 06 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Rada Slivciuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Rada Slivciuc împotriva Colegiului de Ecologie din Chișinău, intervenienți accesorii Agenția de cooperare internațională a Germaniei, Alexandru Veriga și Mariana Gheorghian cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la lucru și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul Elena Ursu și a fost menținută hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 18 noiembrie 2019 Rada Slivciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Colegiului de Ecologie din Chișinău cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, restabilirea/includerea în grupul de lucru din partea Colegiului de ecologie format pentru Proiectul Economia Verde, finanțat de Agenția de cooperare internațională a Germaniei,

încasarea venitului ratat și a cheltuielilor pentru tratamentul medical și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 15 mai 2015, între Colegiul de Ecologie din Chișinău și ea a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 2- 183, fiind angajată în funcția de profesor, iar la 30 august 2016 contractul individual de muncă a fost prelungit pentru o perioadă nedeterminată.

A menționat că, prin hotărârea Consiliului de Administrație (proces-verbal nr.15 din 4 martie 2019) a fost aprobată fișa postului pentru funcția de profesor, care 1 i-a fost adusă la cunoștință contra semnătură la 23 aprilie 2019. A susținut că, la 25 octombrie 2019 a fost anunțată despre emiterea ordinului nr. 262-c din aceeași dată, cu privire la concedierea sa din funcția de profesor din cadrul Colegiului de Ecologie din Chișinău pentru încălcarea obligațiilor de serviciu prevăzute de art. 135 din Codul educației, adică pentru comiterea unei fapte imorale incompatibile cu funcția deținută.

A afirmat că, din textul ordinului menționat se constată că, la baza emiterii acestuia au fost puse comunicatul de presă publicat de către Centrul Național Anticorupție la 26 septembrie 2019, conform căruia a fost intentată o cauză penală privind traficul de influență în cadrul Colegiului de Ecologie, cu distribuirea în spațiul public a unui material video care conține imagini și conversația între două profesoare, rezultatul activității desfășurate de către Comisia constituită pentru desfășurarea anchetei de serviciu, care a decis, ca măsură de investigație internă, chestionarea anonimă a elevilor și angajaților pe marginea înregistrării video a discuției private dintre cadrele didactice Rada Slivciuc și Aliona Tudorachi, iar rezultatele acesteia au fost puse la baza concluziei emise, conform căreia, comportamentul său „este unul lipsit de etica profesională...” și a hotărât „condamnarea oricărei activități care generează corupția sau actele conexe corupției” și ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1074 din 29 august 2019 cu privire la unele acțiuni de prevenire și combatere a fenomenului colectării plăților informale în sistemul educațional.

A notat că, nu este de acord cu ordinul pârâtului nr. 262-c din 25 octombrie 2019 cu privire la concediere și îl consideră ilegal. A declarat că, în ordinul de concediere nr. 262-c din 25 octombrie 2019 pârâtul a invocat faptul intentării unei cauze penale pe faptul traficului de influență în cadrul Colegiului de ecologie și conversația înregistrată dintre două profesoare, care ar fi pretins și perceput bani de la elevi în schimbul favorizării acestora la examene, în condițiile în care ea nu are nici un statut procesual în cauza penală intentată, la care se face trimitere. A relevat că, în același timp, administrația Colegiului nu a ținut cont de faptul că, legislația Republicii Moldova garantează principiul prezumției nevinovăției persoanei atâta timp cât vinovăția acesteia nu va fi constatată prin hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

A comunicat că, apariția unei persoane într-o înregistrare audio/video realizată de către organele de anchetă nu presupune faptul că, această persoană este cercetată penal sau această persoană este vinovată în vreo faptă penală și nu poate fi pusă la baza concedierii din funcția deținută. A invocat că, în urma publicării de către Centrul Național Anticorupție, în mediul online, a unei înregistrări video, în care apare ea și Aliona Tudorachi, purtând o discuție privată într-un birou de serviciu, administrația Colegiului de Ecologie a constituit o comisie pentru desfășurarea anchetei de serviciu referitor la încălcarea principiilor și normelor de conduită de către unii profesori ai Colegiului de Ecologie din Chișinău.

A mai invocat că, conform procesului-verbal nr. 1 din 09 octombrie 2019 al ședinței comisiei pentru desfășurarea anchetei de serviciu, discuția prezentată în 2 video poartă un caracter privat si nu a avut loc în prezența elevilor, părinților, altor angajați, prin urmare, nu au fost încălcate normele de conduită, iar în ceea ce privește investigarea faptelor de presupusă corupție pasivă din partea persoanelor nominalizate, comisia a considerat că, aceasta este prerogativa organului de anchetă. În cele din urmă, reprezentanții Colegiului de Ecologie au recomandat aplicarea în privința sa și a Alionei Tudorachi a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, iar reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării au propus concedierea acestora.

A menționat că, la 10 octombrie 2019, prin procesul-verbal nr. 2, Comisia pentru desfășurarea anchetei de serviciu a decis organizarea anchetării elevilor și angajaților Colegiului de Ecologie pe marginea discuțiilor din filmulețul publicat de CNA, iar prin procesul-verbal nr. 3 din 15 octombrie 2019 Comisia pentru desfășurarea anchetei de serviciu a aprobat rezultatele analizei anchetării elevilor și angajaților Colegiului de Ecologie și a luat rezultatele anchetei ca bază pentru recomandările comisiei pentru administrația Colegiului. Astfel, consideră că, cercetările realizate de comisia de anchetă constituită s- au limitat la desfășurarea unui sondaj anonim al elevilor și angajaților Colegiului de Ecologie, iar rezultatele acestui sondaj au fost puse la baza concluziei comisiei.

A susținut că, un sondaj anonim are valoare echivalentă unei plângeri sau unui denunț anonim, or, informația înscrisă într-un sondaj anonim poate fi calomnioasă și nu poate fi verificată nici de comisia de anchetă și nici de partea ce poate fi prejudiciată de rezultatul acestuia, nu poate fi pusă la baza vreunei decizii, nu poate constitui probă într-un proces de judecată și nu poate fi pusă la baza deciziei comisiei de anchetă. A relatat că, sondajul a fost efectuat după ce a fost făcută publică înregistrarea video, fapt ce ridică dubii suplimentare cu privire la obiectivitatea acestuia, chiar daca el nu ar fi fost anonim, deoarece studenții nu și-au expus propriile experiențe, dar au dat apreciere unei informații obținute din surse intermediare, ceea ce este interzis de legislația procesuală, iar asemenea probe sunt excluse din orice dosar.

A afirmat că, Comisia constituită pentru desfășurarea anchetei de serviciu nu a desfășurat nici o cercetare legală și corectă și nu a prezentat nici o probă, care ar constata și ar confirma faptul că, ea nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile stipulate în contractul individual de muncă, fișa postului, regulamentul intern, Codul de etică, nu ar fi desfășurat activitate didactică calitativă ori ar avea o atitudine comportamentală în relațiile cu elevii săi ce încalcă deontologia profesională, ar promova elevilor norme morale nesănătoase sau faptul că, ar fi încălcat principiile de onestitate, integritate și profesionalism în relațiile cu elevii.

A notat că, în final, Comisia constituită pentru desfășurarea anchetei de serviciu a recomandat administrației Colegiului de Ecologie să ia o decizie care să corespundă normelor legislației în vigoare, iar administrația Colegiului, contrar prevederilor art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii, a calificat conversația privată dintre ea și Aliona Tudorachi drept faptă imorală incompatibilă cu funcția educativă și a decis ilegal concedierea sa, or, ea nu a comis o faptă imorală, iar o discuție privată într-un spațiu închis, între două persoane mature nu constituie o faptă imorală care afectează echilibrul și integritatea morală a elevilor, mai ales că, nu erau 3 prezenți elevi, ultimii neputând fi prejudiciați de discuția menționată.

A declarat că, în urma concedierii neîntemeiate și ilegale din funcția de profesor din cadrul Colegiului de Ecologie din Chișinău, i-au fost cauzate suferințe morale profunde manifestate prin disconfort psihic și stres or, pârâtul nu a întreprins nici o măsură prin care să elucideze situația și să informeze despre faptul că, ea nu este cercetată penal și nu are nici o atribuție cu dosarul penal intentat.

A relatat că, urmare a acțiunilor ilegale ale pârâtului, anchetarea anonimă, concedierea, a fost ilegal exclusă de către administrația Colegiului din grupul de lucru din partea Colegiului de Ecologie, format pentru Proiectul Economia Verde finanțat de Agenția de cooperare internațională a Germaniei, pentru care a contribuit cu suport informațional cu privire la descrierea proiectului și chiar a fost prezentă la prima ședință de lucru din 09 septembrie 2019, la care se discutase despre schița proiectului și distribuirea funcțiilor fiecărui membru din echipa de lucru, acordând- u-i-se funcția de consultant-expert, fiindu-i cauzat un prejudiciu material sub formă de venit ratat.

A invocat că, prin concedierea sa ilegală i-au fost aduse prejudicii sănătății, astfel, este nevoită să urmeze tratament medicamentos și suportă cheltuieli materiale, iar ținând cont de presiunea psihică la care a fost supusă, stres, frică, disconfortul fizic și psihic, înjosirea demnității, neliniște sufletească cauzată de acuzația neîntemeiată ce i-a fost adusă, concedierea ilegală, prejudicierea imaginii profesionale, i-a fost cauzat și prejudiciu moral.

A solicitat anularea ordinului de concediere nr. 262-c din 25 octombrie 2019, restabilirea sa în funcția deținută, începând cu 25 octombrie 2019, încasarea din contul pârâtului a salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la muncă, restabilirea/includerea sa în grupul de lucru din partea Colegiului de ecologie, format pentru Proiectul Economia Verde, finanțat de Agenția de cooperare internațională a Germaniei și încasarea venitului ratat pentru perioada în care a fost exclusă din cadrul grupului de lucru din partea Colegiului de ecologie, format pentru Proiectul Economia Verde, a cheltuielilor pentru tratamentul medical, a sumei de 50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă de 10000 de lei.

Ulterior, Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul Elena Ursu, a depus o cerere, prin care a solicitat atragerea în proces a Marianei Gheorghian și a lui Alexandru Veriga, angajați ai Colegiului de Ecologie din Chișinău, în calitate de intervenienți accesorii. Prin încheierea protocolară din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de atragere în proces a Marianei Gheorghian și a lui Alexandru Veriga în calitate de intervenienți accesorii. Pe parcursul judecării cauzei Colegiul de Ecologie din Moldova, reprezentat de către avocatul stagiar Vasile Secrieru, a depus o cerere, prin care a solicitat încasarea de la reclamantă a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7000 de lei.

Prin hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă acțiunea depusă de către Rada Slivciuc ca fiind neîntemeiată. A fost admisă parțial cererea depusă de către Colegiul de Ecologie din Chișinău, reprezentat de 4 către avocatul stagiar Vasile Secrieru, cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică și au fost încasate de la Rada Slivciuc în beneficiul Colegiului de Ecologie din Chișinău cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3500 de lei. La 10 iulie 2020 Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul Elena Ursu, a declarat apel nemotivat, iar la 24 octombrie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanței și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii și respingerea cererii intimatului cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin decizia din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul Elena Ursu și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La 06 mai 2021 Rada Slivciuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii și respingerea cererii intimatului cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

A menționat că, ordinul de concediere nr. 262-c din 25 octombrie 2019 nu întrunește condițiile prevăzute la art. 210 alin. (1) din Codul muncii. A susținut că, faptele imputate salariatului de către angajator sunt incompatibile cu abaterea prevăzută la art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii, or, conform ordinului contestat, ea a fost învinuită de comportament lipsit de etică profesională, amenințarea elevilor, încălcarea principiilor specifice cadrelor didactice și încălcarea obligației de a fi model de conduită și moralitate oriunde și în orice situație. A afirmat că, în cadrul anchetei de serviciu nu a fost constatat faptul amenințării elevilor sau încălcării principiilor specifice cadrelor didactice de către ea.

A relevat că, concluziile comisiei de anchetă și ale angajatorului s-au bazat exclusiv pe o probă inadmisibilă sub forma secvențelor audio-video publicate de către Centrul Național Anticorupție la 26 septembrie 2019, în condițiile în care ea nu are nici un statut procesual în dosarul penal intentat. A notat că, la cererea salariatului, angajatorul a confirmat că, până la concediere, în privința sa n-au fost înregistrate plângeri de la elevi sau părinți. A declarat că, modul în care ea s-a exprimat în cadrul înregistrării audio-video nu poate fi calificat drept faptă imorală incompatibilă cu funcția deținută, deoarece comportamentul a fost consumat într-un context exclusiv privat, care nu are nici o tangență cu obligațiile de muncă și față de care avea certitudinea că, nu este public.

A comunicat că, ea nu poartă răspundere de publicarea înregistrării fără suportul și acordul său, iar obligația imputată de angajator în acest sens nu este întemeiată, or, ea nu se regăsește la art. 11 din Codul de etică al cadrului didactic și 5 nici la art. 135 din Codul educației. A invocat că, în ordinul de concediere nu este indicată nici o normă de drept material, a cărei încălcare de către salariat ar constitui temei de concediere prevăzut la art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii. A mai invocat că, intimatul, la emiterea ordinului de concediere, a încălcat prevederile art. 208 din Codul muncii, nefiindu-i solicitate explicații pe marginea încălcărilor imputate. A menționat că, instanța de apel a examinat superficial cauza, invocând în final faptul că, ea nu a demonstrat o altă situație faptică.

Prin referința depusă la 28 iunie 2021 Colegiul de Ecologie din Chișinău a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 28 iulie 2021 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea admiterii parțiale a cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la respingerea cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, iar în rest menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admisă recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 15 mai 2015, între Colegiul de Ecologie din Chișinău și Rada Slivciuc a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 2-183, conform căruia ultima a fost angajată în funcția de profesor la disciplina „Ecopedologie” pe perioada 01 septembrie 2015 – 30 august 2016. Ulterior, la 30 august 2016 contractul individual de muncă a fost prelungit pentru o perioadă nedeterminată. La 25 octombrie 2019 Colegiul de Ecologie din Chișinău a emis ordinul nr.262-c, prin care Rada Slivciuc a fost concediată din funcția de cadru didactic al Colegiului de Ecologie din Chișinău în temeiul art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii, pe motiv de încălcare a obligațiilor de serviciu prevăzute în art. 135 din Codul educației, pentru comiterea unei fapte imorale, incompatibile cu funcția deținută.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Rada Slivciuc a solicitat anularea ordinului Colegiului de Ecologie din Chișinău nr. 262-c din 25 octombrie cu privire la concediere, restabilirea sa în funcția deținută, începând cu 25 octombrie 2019, încasarea din contul Colegiului de Ecologie din Chișinău a salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la muncă, restabilirea/includerea sa în grupul de lucru din partea Colegiului de Ecologie, format pentru Proiectul Economia Verde, finanțat de Agenția de cooperare internațională a Germaniei și încasarea 6 venitului ratat pentru perioada în care a fost exclusă din cadrul grupului de lucru din partea Colegiului de Ecologie, format pentru Proiectul Economia Verde, a cheltuielilor pentru tratamentul medical, a sumei de 50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă de 10000 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii. A admis parțial cererea depusă de către Colegiul de Ecologie din Chișinău, reprezentat de către avocatul stagiar Vasile Secrieru, cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică și a încasat de la Rada Slivciuc în beneficiul Colegiului de Ecologie din Chișinău cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3500 de lei. Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul Elena Ursu, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești corect au ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 9 alin.(2) lit. c) și d) din Codul muncii, conform cărora salariatul este obligat să respecte cerințele regulamentului intern al unității și să poarte în permanență asupra sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator și să respecte disciplina muncii; Conform art. 201 din Codul muncii, disciplina muncii reprezintă obligația tuturor salariaților de a se subordona unor reguli de comportare stabilite în conformitate cu prezentul cod, cu alte acte normative, cu convențiile colective, cu contractele colective și cu cele individuale de muncă, precum și cu actele normative la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al unității.

Din prevederile legale enunțate rezultă că, orice salariat are o serie de obligații care izvorăsc din raporturile de muncă și care sunt prevăzute în Codul muncii, regulamentul intern al unității și nemijlocit în contractul individual de muncă. Astfel, conform art. 135 alin. (1) lit. b)-e) și g), (3), (6) și (8) din Codul educației, personalul didactic, științifico-didactic, științific și de conducere are următoarele obligații: să respecte deontologia profesională; să respecte drepturile copiilor, elevilor și studenților; să creeze condiții optime pentru dezvoltarea potențialului individual al copilului, elevului și studentului; să promoveze valorile morale de dreptate, echitate, umanism, patriotism și alte valori și să îndeplinească obligațiile prevăzute în contractul individual de muncă și în fișa postului și să respecte statutul și regulamentele instituționale și prevederile prezentului cod.

Personalului didactic, științifico-didactic, științific și de conducere din învățământ îi este interzisă primirea de bani sau de alte foloase sub orice formă din partea elevilor, studenților, familiilor acestora, precum și din partea organizațiilor obștești ale părinților. 7 Obligațiile cadrelor didactice și de conducere din învățământul general și profesional tehnic în raport cu elevii, părinții și angajații instituțiilor de învățământ sunt prevăzute în Codul de etică al cadrului didactic. Nerespectarea de către cadrele didactice sau cadrele de conducere din învățământul general și din cel profesional tehnic a prevederilor Codului de etică al cadrului didactic constituie o încălcare gravă a disciplinei de muncă și a statutului instituției de învățământ și se sancționează în conformitate cu prevederile acestuia.

Conform pct. 4 lit. a) și b) din Codul de etică al cadrului didactic, personalul din sistemul de învățământ general și profesional tehnic public și privat, responsabil de instruire și educație, în mod particular cadrele didactice, trebuie să își desfășoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele principii: a) devotament față de profesia de pedagog; b) profesionalism în relațiile cu elevii, copiii și părinții/alți reprezentanți legali. Conform pct. 6 subpct. 1) lit. b) din Codul de etică al cadrului didactic, în relațiile cu elevii, copiii cadrele de conducere, cadrele didactice și cadrele didactice auxiliare respectă și aplică următoarele norme de conduită: Ocrotirea sănătății fizice, psihice și morale a elevilor, copiilor prin neadmiterea tratamentelor și pedepselor degradante, a discriminării sub orice formă și aplicării niciunei forme de violență fizică sau psihică.

Din materialele dosarului rezultă că, la 27 septembrie 2019 Colegiul de Ecologie din Chișinău, ținând cont de faptul că, două cadre didactice de la Colegiul de Ecologie din Chișinău sunt cercetate penal de către Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție pentru trafic de influență și având în vedere că, informația mediatizată privind dialogul cadrelor didactice, în cazul în care se confirmă, s-ar circumscrie încălcării disciplinei muncii în sensul conferit acesteia de art. 201 din Codul muncii, în scopul examinării situației sub toate aspectele și în conformitate cu prerogativele conferite angajatorului de prevederile art. 208 alin. (2) din Codul muncii, a emis ordinul nr. 130, prin care a dispus organizarea anchetei de serviciu în privința cazurilor de fraudă presupusă, publicate în mijloacele de informare în masă din ziua de 26 septembrie 2019 și a fost constituită comisia pentru desfășurarea anchetei de serviciu.

La 09 octombrie 2019 Comisia de anchetă, în urma vizionării filmului difuzat de către Centrul Național Anticorupție referitor la discuția între 2 profesoare din Colegiul de Ecologie din Chișinău, a identificat că, profesoarele vizate în filmul difuzat în mijloacele mass-media sunt Aliona Tudorachi și Rada Slivciuc. Ulterior, la 10 octombrie 2019 Comisia de anchetă a pus în discuție organizarea anchetei elevilor și angajaților din Colegiul de Ecologie din Chișinău pe marginea discuțiilor din filmul prezentat de către Centrul Național Anticorupție pe 26 septembrie 2019. La 24 octombrie 2019 Comisia de anchetă, în urma organizării a 4 ședințe pe perioada desfășurării anchetei de serviciu (28 septembrie 2019 – 22 octombrie 2019), în cadrul cărora s-au discutat problemele organizării anchetei elevilor și angajaților Colegiului de Ecologie, a calificat comportamentul Alionei Tudorachi și al Radei Slivciuc ca lipsit de etică profesională din cadrul discuției private.

8 La caz, se reține că, din descifrarea discuției apărute în mass-media rezultă că, Aliona Tudorachi și Rada Slivciuc au discutat cu un limbaj indecent cu privire la faptul că, nu toți studenții au transmis bani în schimbul favorizării acestora la examene. Conform art. 206 alin. (1) lit. d) și (5) din Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarea sancțiune disciplinară - concedierea (în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)- r)). La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.

Conform art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii, concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru comiterea de către salariatul care îndeplinește funcții educative a unei fapte imorale incompatibile cu funcția deținută. Din materialele dosarului și, anume, din discuția purtată cu Aliona Tudorachi rezultă că, Rada Slivciuc a acceptat sugestia Alionei Tudorachi de a-i lăsa restanțieri pe studenții care nu au dorit să dea bani. Mai mult, Rada Slivciuc a sugerat că, studenții, care nu au transmis bani, trebuie persecutați individual. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, angajatorul a sancționat-o pe Rada Slivciuc nu pentru colectarea mijloacelor financiare, dar pentru tolerarea și încurajarea altor persoane de a comite asemenea fapte.

Corespunzător, este cert că, Rada Slivciuc, conform comportamentului demonstrat, a comis fapte imorale, incompatibile cu funcția deținută, care au permis legal angajatorului să o sancționeze cu concediere. În contextul celor expuse, instanțele judecătorești corect au concluzionat că, ordinul Colegiului de Ecologie din Chișinău nr. 262-c din 25 octombrie cu privire la concedierea Radei Slivciuc este întemeiat și prin urmare, temeinic și legal au respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Argumentul invocat de către recurenta Rada Slivciuc precum că, până la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul, contrar art. 208 din Codul muncii, nu a solicitat de la ea explicații pe marginea încălcărilor imputate nu poate fi reținut, deoarece din materialele dosarului și, anume, din procesul-verbal nr. 4 din 16 octombrie 2019 al ședinței Comisiei de anchetă rezultă că, Rada Slivciuc s-a prezentat în cadrul acestei ședinței și i-a fost propus să prezente Comisiei de anchetă în decurs de 5 zile explicația în scris pe marginea imaginilor video prezentate de către Centrul Național Anticorupție pe 26 septembrie 2019 (f. d. 27 verso). De asemenea, nu poate fi reținut nici argumentul invocat de către recurentă precum că, ordinul de concediere nr. 262-c din 25 octombrie 2019 nu întrunește condițiile prevăzute la art. 210 alin. (1) din Codul muncii, deoarece în ordinul enunțat sunt indicate temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii.

9 Totodată, instanța de recurs consideră că, instanțele judecătorești greșit au admis parțial cererea depusă de către Colegiul de Ecologie din Chișinău, reprezentat de către avocatul stagiar Vasile Secrieru, cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică și au încasat de la Rada Slivciuc în beneficiul Colegiului de Ecologie din Chișinău cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3500 de lei. Conform art. 353 din Codul muncii, salariații sau reprezentanții acestora care se adresează în instanțele de judecată cu cereri de soluționare a litigiilor și conflictelor ce decurg din raporturile prevăzute la art.348 (inclusiv pentru a ataca hotărârile și deciziile judecătorești privind litigiile și conflictele vizate) sunt scutiți de plata cheltuielilor judiciare (a taxei de stat și a cheltuielilor legate de judecarea cauzei).

Conform art. 348 din Codul muncii, jurisdicția muncii are drept obiect soluționarea litigiilor individuale de muncă și conflictelor colective de muncă privind purtarea negocierilor colective, încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractelor colective și individuale de muncă, a convențiilor colective prevăzute de prezentul cod, precum și soluționarea conflictelor colective privind interesele economice, sociale, profesionale și culturale ale salariaților, apărute la diferite niveluri între partenerii sociali. Totodată, art. 90 lit. i) CPC prevede că cheltuielile de asistență juridică fac parte din cheltuielile de judecare a cauzei. Distinct de aceste dispoziții legale, la caz, reieșind din obiectul acțiunii ce constituie litigiu individual de muncă, instanțele judecătorești neîntemeiat au încasat de la Rada Slivciuc în beneficiul Colegiului de Ecologie din Chișinău cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3500 de lei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea admiterii parțiale a cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică și de a pronunța în această parte o nouă hotărâre, prin care cererea depusă de către Colegiul de Ecologie din Chișinău, reprezentat de către avocatul stagiar Vasile Secrieru, cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică de respins, iar în rest de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Rada Slivciuc.

Se casează decizia din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Rada Slivciuc împotriva Colegiului de Ecologie din Chișinău, intervenienți accesorii Agenția de cooperare internațională a Germaniei, Alexandru Veriga și Mariana Gheorghian cu privire la anularea ordinului 10 de concediere, restabilire la lucru și repararea prejudiciului material și moral în partea admiterii parțiale a cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică și se pronunță în această parte o nouă hotărâre, prin care: Se respinge cererea depusă de către Colegiul de Ecologie din Chișinău, reprezentat de către avocatul stagiar Vasile Secrieru, cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În rest decizia din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic 11