2ra-1013/21 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la lucru, repararea prejudiciului material si moral

2ra-1013/21 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la lucru, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1013/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)

DECIZIE

06 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Rada Slivciuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Rada

Slivciuc împotriva Colegiului de Ecologie din Chișinău, intervenienți accesorii

Agenția de cooperare internațională a Germaniei, Alexandru Veriga și Mariana

Gheorghian cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la lucru și

repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul

Elena Ursu și a fost menținută hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

constată:

La 18 noiembrie 2019 Rada Slivciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Colegiului de Ecologie din Chișinău cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la

lucru, restabilirea/includerea în grupul de lucru din partea Colegiului de ecologie

format pentru Proiectul Economia Verde, finanțat de Agenția de cooperare

internațională a Germaniei, încasarea venitului ratat și a cheltuielilor pentru

tratamentul medical și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 15 mai 2015, între Colegiul

de Ecologie din Chișinău și ea a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 2-

183, fiind angajată în funcția de profesor, iar la 30 august 2016 contractul individual

de muncă a fost prelungit pentru o perioadă nedeterminată.

A menționat că, prin hotărârea Consiliului de Administrație (proces-verbal

nr.15 din 4 martie 2019) a fost aprobată fișa postului pentru funcția de profesor, care

1

i-a fost adusă la cunoștință contra semnătură la 23 aprilie 2019.

A susținut că, la 25 octombrie 2019 a fost anunțată despre emiterea ordinului

nr. 262-c din aceeași dată, cu privire la concedierea sa din funcția de profesor din

cadrul Colegiului de Ecologie din Chișinău pentru încălcarea obligațiilor de serviciu

prevăzute de art. 135 din Codul educației, adică pentru comiterea unei fapte imorale

incompatibile cu funcția deținută.

A afirmat că, din textul ordinului menționat se constată că, la baza emiterii

acestuia au fost puse comunicatul de presă publicat de către Centrul Național

Anticorupție la 26 septembrie 2019, conform căruia a fost intentată o cauză penală

privind traficul de influență în cadrul Colegiului de Ecologie, cu distribuirea în

spațiul public a unui material video care conține imagini și conversația între două

profesoare, rezultatul activității desfășurate de către Comisia constituită pentru

desfășurarea anchetei de serviciu, care a decis, ca măsură de investigație internă,

chestionarea anonimă a elevilor și angajaților pe marginea înregistrării video a

discuției private dintre cadrele didactice Rada Slivciuc și Aliona Tudorachi, iar

rezultatele acesteia au fost puse la baza concluziei emise, conform căreia,

comportamentul său „este unul lipsit de etica profesională...” și a hotărât

„condamnarea oricărei activități care generează corupția sau actele conexe

corupției” și ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1074 din 29

august 2019 cu privire la unele acțiuni de prevenire și combatere a fenomenului

colectării plăților informale în sistemul educațional.

A notat că, nu este de acord cu ordinul pârâtului nr. 262-c din 25 octombrie

2019 cu privire la concediere și îl consideră ilegal.

A declarat că, în ordinul de concediere nr. 262-c din 25 octombrie 2019 pârâtul

a invocat faptul intentării unei cauze penale pe faptul traficului de influență în cadrul

Colegiului de ecologie și conversația înregistrată dintre două profesoare, care ar fi

pretins și perceput bani de la elevi în schimbul favorizării acestora la examene, în

condițiile în care ea nu are nici un statut procesual în cauza penală intentată, la care

se face trimitere.

A relevat că, în același timp, administrația Colegiului nu a ținut cont de faptul

că, legislația Republicii Moldova garantează principiul prezumției nevinovăției

persoanei atâta timp cât vinovăția acesteia nu va fi constatată prin hotărâre

judecătorească de condamnare definitivă.

A comunicat că, apariția unei persoane într-o înregistrare audio/video realizată

de către organele de anchetă nu presupune faptul că, această persoană este cercetată

penal sau această persoană este vinovată în vreo faptă penală și nu poate fi pusă la

baza concedierii din funcția deținută.

A invocat că, în urma publicării de către Centrul Național Anticorupție, în

mediul online, a unei înregistrări video, în care apare ea și Aliona Tudorachi, purtând

o discuție privată într-un birou de serviciu, administrația Colegiului de Ecologie a

constituit o comisie pentru desfășurarea anchetei de serviciu referitor la încălcarea

principiilor și normelor de conduită de către unii profesori ai Colegiului de Ecologie

din Chișinău.

A mai invocat că, conform procesului-verbal nr. 1 din 09 octombrie 2019 al

ședinței comisiei pentru desfășurarea anchetei de serviciu, discuția prezentată în

2

video poartă un caracter privat si nu a avut loc în prezența elevilor, părinților, altor

angajați, prin urmare, nu au fost încălcate normele de conduită, iar în ceea ce privește

investigarea faptelor de presupusă corupție pasivă din partea persoanelor

nominalizate, comisia a considerat că, aceasta este prerogativa organului de anchetă.

În cele din urmă, reprezentanții Colegiului de Ecologie au recomandat aplicarea în

privința sa și a Alionei Tudorachi a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare

aspră, iar reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării au propus

concedierea acestora.

A menționat că, la 10 octombrie 2019, prin procesul-verbal nr. 2, Comisia

pentru desfășurarea anchetei de serviciu a decis organizarea anchetării elevilor și

angajaților Colegiului de Ecologie pe marginea discuțiilor din filmulețul publicat de

CNA, iar prin procesul-verbal nr. 3 din 15 octombrie 2019 Comisia pentru

desfășurarea anchetei de serviciu a aprobat rezultatele analizei anchetării elevilor și

angajaților Colegiului de Ecologie și a luat rezultatele anchetei ca bază pentru

recomandările comisiei pentru administrația Colegiului.

Astfel, consideră că, cercetările realizate de comisia de anchetă constituită s-

au limitat la desfășurarea unui sondaj anonim al elevilor și angajaților Colegiului de

Ecologie, iar rezultatele acestui sondaj au fost puse la baza concluziei comisiei.

A susținut că, un sondaj anonim are valoare echivalentă unei plângeri sau unui

denunț anonim, or, informația înscrisă într-un sondaj anonim poate fi calomnioasă

și nu poate fi verificată nici de comisia de anchetă și nici de partea ce poate fi

prejudiciată de rezultatul acestuia, nu poate fi pusă la baza vreunei decizii, nu poate

constitui probă într-un proces de judecată și nu poate fi pusă la baza deciziei comisiei

de anchetă.

A relatat că, sondajul a fost efectuat după ce a fost făcută publică înregistrarea

video, fapt ce ridică dubii suplimentare cu privire la obiectivitatea acestuia, chiar

daca el nu ar fi fost anonim, deoarece studenții nu și-au expus propriile experiențe,

dar au dat apreciere unei informații obținute din surse intermediare, ceea ce este

interzis de legislația procesuală, iar asemenea probe sunt excluse din orice dosar.

A afirmat că, Comisia constituită pentru desfășurarea anchetei de serviciu nu

a desfășurat nici o cercetare legală și corectă și nu a prezentat nici o probă, care ar

constata și ar confirma faptul că, ea nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile

stipulate în contractul individual de muncă, fișa postului, regulamentul intern, Codul

de etică, nu ar fi desfășurat activitate didactică calitativă ori ar avea o atitudine

comportamentală în relațiile cu elevii săi ce încalcă deontologia profesională, ar

promova elevilor norme morale nesănătoase sau faptul că, ar fi încălcat principiile

de onestitate, integritate și profesionalism în relațiile cu elevii.

A notat că, în final, Comisia constituită pentru desfășurarea anchetei de

serviciu a recomandat administrației Colegiului de Ecologie să ia o decizie care să

corespundă normelor legislației în vigoare, iar administrația Colegiului, contrar

prevederilor art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii, a calificat conversația privată

dintre ea și Aliona Tudorachi drept faptă imorală incompatibilă cu funcția educativă

și a decis ilegal concedierea sa, or, ea nu a comis o faptă imorală, iar o discuție

privată într-un spațiu închis, între două persoane mature nu constituie o faptă imorală

care afectează echilibrul și integritatea morală a elevilor, mai ales că, nu erau

3

prezenți elevi, ultimii neputând fi prejudiciați de discuția menționată.

A declarat că, în urma concedierii neîntemeiate și ilegale din funcția de

profesor din cadrul Colegiului de Ecologie din Chișinău, i-au fost cauzate suferințe

morale profunde manifestate prin disconfort psihic și stres or, pârâtul nu a întreprins

nici o măsură prin care să elucideze situația și să informeze despre faptul că, ea nu

este cercetată penal și nu are nici o atribuție cu dosarul penal intentat.

A relatat că, urmare a acțiunilor ilegale ale pârâtului, anchetarea anonimă,

concedierea, a fost ilegal exclusă de către administrația Colegiului din grupul de

lucru din partea Colegiului de Ecologie, format pentru Proiectul Economia Verde

finanțat de Agenția de cooperare internațională a Germaniei, pentru care a contribuit

cu suport informațional cu privire la descrierea proiectului și chiar a fost prezentă la

prima ședință de lucru din 09 septembrie 2019, la care se discutase despre schița

proiectului și distribuirea funcțiilor fiecărui membru din echipa de lucru, acordând-

u-i-se funcția de consultant-expert, fiindu-i cauzat un prejudiciu material sub formă

de venit ratat.

A invocat că, prin concedierea sa ilegală i-au fost aduse prejudicii sănătății,

astfel, este nevoită să urmeze tratament medicamentos și suportă cheltuieli

materiale, iar ținând cont de presiunea psihică la care a fost supusă, stres, frică,

disconfortul fizic și psihic, înjosirea demnității, neliniște sufletească cauzată de

acuzația neîntemeiată ce i-a fost adusă, concedierea ilegală, prejudicierea imaginii

profesionale, i-a fost cauzat și prejudiciu moral.

A solicitat anularea ordinului de concediere nr. 262-c din 25 octombrie 2019,

restabilirea sa în funcția deținută, începând cu 25 octombrie 2019, încasarea din

contul pârâtului a salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la

muncă, restabilirea/includerea sa în grupul de lucru din partea Colegiului de

ecologie, format pentru Proiectul Economia Verde, finanțat de Agenția de cooperare

internațională a Germaniei și încasarea venitului ratat pentru perioada în care a fost

exclusă din cadrul grupului de lucru din partea Colegiului de ecologie, format pentru

Proiectul Economia Verde, a cheltuielilor pentru tratamentul medical, a sumei de

50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă de

10000 de lei.

Ulterior, Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul Elena Ursu, a depus o

cerere, prin care a solicitat atragerea în proces a Marianei Gheorghian și a lui

Alexandru Veriga, angajați ai Colegiului de Ecologie din Chișinău, în calitate de

intervenienți accesorii.

Prin încheierea protocolară din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost admisă cererea de atragere în proces a Marianei Gheorghian și a lui

Alexandru Veriga în calitate de intervenienți accesorii.

Pe parcursul judecării cauzei Colegiul de Ecologie din Moldova, reprezentat

de către avocatul stagiar Vasile Secrieru, a depus o cerere, prin care a solicitat

încasarea de la reclamantă a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7000 de

lei.

Prin hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea depusă de către Rada Slivciuc ca fiind neîntemeiată. A fost admisă

parțial cererea depusă de către Colegiul de Ecologie din Chișinău, reprezentat de

4

către avocatul stagiar Vasile Secrieru, cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică și au fost încasate de la Rada Slivciuc în beneficiul Colegiului de

Ecologie din Chișinău cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3500 de lei.

La 10 iulie 2020 Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul Elena Ursu, a

declarat apel nemotivat, iar la 24 octombrie 2020 a declarat apel motivat împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii

primei instanței și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii și

respingerea cererii intimatului cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică.

Prin decizia din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul Elena Ursu și

a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 06 mai 2021 Rada Slivciuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii

și respingerea cererii intimatului cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele

de drept material, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, iar erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

A menționat că, ordinul de concediere nr. 262-c din 25 octombrie 2019 nu

întrunește condițiile prevăzute la art. 210 alin. (1) din Codul muncii.

A susținut că, faptele imputate salariatului de către angajator sunt

incompatibile cu abaterea prevăzută la art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii, or,

conform ordinului contestat, ea a fost învinuită de comportament lipsit de etică

profesională, amenințarea elevilor, încălcarea principiilor specifice cadrelor

didactice și încălcarea obligației de a fi model de conduită și moralitate oriunde și în

orice situație.

A afirmat că, în cadrul anchetei de serviciu nu a fost constatat faptul

amenințării elevilor sau încălcării principiilor specifice cadrelor didactice de către

ea.

A relevat că, concluziile comisiei de anchetă și ale angajatorului s-au bazat

exclusiv pe o probă inadmisibilă sub forma secvențelor audio-video publicate de

către Centrul Național Anticorupție la 26 septembrie 2019, în condițiile în care ea

nu are nici un statut procesual în dosarul penal intentat.

A notat că, la cererea salariatului, angajatorul a confirmat că, până la

concediere, în privința sa n-au fost înregistrate plângeri de la elevi sau părinți.

A declarat că, modul în care ea s-a exprimat în cadrul înregistrării audio-video

nu poate fi calificat drept faptă imorală incompatibilă cu funcția deținută, deoarece

comportamentul a fost consumat într-un context exclusiv privat, care nu are nici o

tangență cu obligațiile de muncă și față de care avea certitudinea că, nu este public.

A comunicat că, ea nu poartă răspundere de publicarea înregistrării fără

suportul și acordul său, iar obligația imputată de angajator în acest sens nu este

întemeiată, or, ea nu se regăsește la art. 11 din Codul de etică al cadrului didactic și

5

nici la art. 135 din Codul educației.

A invocat că, în ordinul de concediere nu este indicată nici o normă de drept

material, a cărei încălcare de către salariat ar constitui temei de concediere prevăzut

la art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii.

A mai invocat că, intimatul, la emiterea ordinului de concediere, a încălcat

prevederile art. 208 din Codul muncii, nefiindu-i solicitate explicații pe marginea

încălcărilor imputate.

A menționat că, instanța de apel a examinat superficial cauza, invocând în

final faptul că, ea nu a demonstrat o altă situație faptică.

Prin referința depusă la 28 iunie 2021 Colegiul de Ecologie din Chișinău a

solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 28 iulie 2021 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

în partea admiterii parțiale a cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la respingerea

cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, iar în rest menținerea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admisă recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 15 mai 2015, între Colegiul

de Ecologie din Chișinău și Rada Slivciuc a fost încheiat contractul individual de

muncă nr. 2-183, conform căruia ultima a fost angajată în funcția de profesor la

disciplina „Ecopedologie” pe perioada 01 septembrie 2015 – 30 august 2016.

Ulterior, la 30 august 2016 contractul individual de muncă a fost prelungit

pentru o perioadă nedeterminată.

La 25 octombrie 2019 Colegiul de Ecologie din Chișinău a emis ordinul

nr.262-c, prin care Rada Slivciuc a fost concediată din funcția de cadru didactic al

Colegiului de Ecologie din Chișinău în temeiul art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul

muncii, pe motiv de încălcare a obligațiilor de serviciu prevăzute în art. 135 din

Codul educației, pentru comiterea unei fapte imorale, incompatibile cu funcția

deținută.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Rada Slivciuc a solicitat

anularea ordinului Colegiului de Ecologie din Chișinău nr. 262-c din 25 octombrie

cu privire la concediere, restabilirea sa în funcția deținută, începând cu 25 octombrie

2019, încasarea din contul Colegiului de Ecologie din Chișinău a salariului mediu

lunar pentru perioada absenței forțate de la muncă, restabilirea/includerea sa în

grupul de lucru din partea Colegiului de Ecologie, format pentru Proiectul Economia

Verde, finanțat de Agenția de cooperare internațională a Germaniei și încasarea

6

venitului ratat pentru perioada în care a fost exclusă din cadrul grupului de lucru din

partea Colegiului de Ecologie, format pentru Proiectul Economia Verde, a

cheltuielilor pentru tratamentul medical, a sumei de 50000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă de 10000 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii. A admis parțial cererea depusă de către Colegiul de

Ecologie din Chișinău, reprezentat de către avocatul stagiar Vasile Secrieru, cu

privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică și a încasat de la Rada Slivciuc

în beneficiul Colegiului de Ecologie din Chișinău cheltuielile de asistență juridică în

sumă de 3500 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Rada Slivciuc, reprezentată de către avocatul Elena Ursu, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o

întemeiată și legală.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în

raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că, instanțele judecătorești corect au ajuns la concluzia netemeiniciei

acțiunii.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 9

alin.(2) lit. c) și d) din Codul muncii, conform cărora salariatul este obligat să

respecte cerințele regulamentului intern al unității și să poarte în permanență asupra

sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator și să respecte

disciplina muncii;

Conform art. 201 din Codul muncii, disciplina muncii reprezintă obligația

tuturor salariaților de a se subordona unor reguli de comportare stabilite în

conformitate cu prezentul cod, cu alte acte normative, cu convențiile colective, cu

contractele colective și cu cele individuale de muncă, precum și cu actele normative

la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al unității.

Din prevederile legale enunțate rezultă că, orice salariat are o serie de obligații

care izvorăsc din raporturile de muncă și care sunt prevăzute în Codul muncii,

regulamentul intern al unității și nemijlocit în contractul individual de muncă.

Astfel, conform art. 135 alin. (1) lit. b)-e) și g), (3), (6) și (8) din Codul

educației, personalul didactic, științifico-didactic, științific și de conducere are

următoarele obligații: să respecte deontologia profesională; să respecte drepturile

copiilor, elevilor și studenților; să creeze condiții optime pentru dezvoltarea

potențialului individual al copilului, elevului și studentului; să promoveze valorile

morale de dreptate, echitate, umanism, patriotism și alte valori și să îndeplinească

obligațiile prevăzute în contractul individual de muncă și în fișa postului și să

respecte statutul și regulamentele instituționale și prevederile prezentului cod.

Personalului didactic, științifico-didactic, științific și de conducere din

învățământ îi este interzisă primirea de bani sau de alte foloase sub orice formă din

partea elevilor, studenților, familiilor acestora, precum și din partea organizațiilor

obștești ale părinților.

7

Obligațiile cadrelor didactice și de conducere din învățământul general și

profesional tehnic în raport cu elevii, părinții și angajații instituțiilor de învățământ

sunt prevăzute în Codul de etică al cadrului didactic.

Nerespectarea de către cadrele didactice sau cadrele de conducere din

învățământul general și din cel profesional tehnic a prevederilor Codului de etică al

cadrului didactic constituie o încălcare gravă a disciplinei de muncă și a statutului

instituției de învățământ și se sancționează în conformitate cu prevederile acestuia.

Conform pct. 4 lit. a) și b) din Codul de etică al cadrului didactic, personalul

din sistemul de învățământ general și profesional tehnic public și privat, responsabil

de instruire și educație, în mod particular cadrele didactice, trebuie să își desfășoare

activitatea profesională în conformitate cu următoarele principii: a) devotament față

de profesia de pedagog; b) profesionalism în relațiile cu elevii, copiii și părinții/alți

reprezentanți legali.

Conform pct. 6 subpct. 1) lit. b) din Codul de etică al cadrului didactic, în

relațiile cu elevii, copiii cadrele de conducere, cadrele didactice și cadrele didactice

auxiliare respectă și aplică următoarele norme de conduită: Ocrotirea sănătății fizice,

psihice și morale a elevilor, copiilor prin neadmiterea tratamentelor și pedepselor

degradante, a discriminării sub orice formă și aplicării niciunei forme de violență

fizică sau psihică.

Din materialele dosarului rezultă că, la 27 septembrie 2019 Colegiul de

Ecologie din Chișinău, ținând cont de faptul că, două cadre didactice de la Colegiul

de Ecologie din Chișinău sunt cercetate penal de către Centrul Național Anticorupție

și Procuratura Anticorupție pentru trafic de influență și având în vedere că,

informația mediatizată privind dialogul cadrelor didactice, în cazul în care se

confirmă, s-ar circumscrie încălcării disciplinei muncii în sensul conferit acesteia de

art. 201 din Codul muncii, în scopul examinării situației sub toate aspectele și în

conformitate cu prerogativele conferite angajatorului de prevederile art. 208 alin. (2)

din Codul muncii, a emis ordinul nr. 130, prin care a dispus organizarea anchetei de

serviciu în privința cazurilor de fraudă presupusă, publicate în mijloacele de

informare în masă din ziua de 26 septembrie 2019 și a fost constituită comisia pentru

desfășurarea anchetei de serviciu.

La 09 octombrie 2019 Comisia de anchetă, în urma vizionării filmului difuzat

de către Centrul Național Anticorupție referitor la discuția între 2 profesoare din

Colegiul de Ecologie din Chișinău, a identificat că, profesoarele vizate în filmul

difuzat în mijloacele mass-media sunt Aliona Tudorachi și Rada Slivciuc.

Ulterior, la 10 octombrie 2019 Comisia de anchetă a pus în discuție

organizarea anchetei elevilor și angajaților din Colegiul de Ecologie din Chișinău pe

marginea discuțiilor din filmul prezentat de către Centrul Național Anticorupție pe

26 septembrie 2019.

La 24 octombrie 2019 Comisia de anchetă, în urma organizării a 4 ședințe pe

perioada desfășurării anchetei de serviciu (28 septembrie 2019 – 22 octombrie

2019), în cadrul cărora s-au discutat problemele organizării anchetei elevilor și

angajaților Colegiului de Ecologie, a calificat comportamentul Alionei Tudorachi și

al Radei Slivciuc ca lipsit de etică profesională din cadrul discuției private.

8

La caz, se reține că, din descifrarea discuției apărute în mass-media rezultă că,

Aliona Tudorachi și Rada Slivciuc au discutat cu un limbaj indecent cu privire la

faptul că, nu toți studenții au transmis bani în schimbul favorizării acestora la

examene.

Conform art. 206 alin. (1) lit. d) și (5) din Codul muncii, pentru încălcarea

disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarea

sancțiune disciplinară - concedierea (în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-

r)).

La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie să țină cont de

gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.

Conform art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii, concedierea – desfacerea

din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată

nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru comiterea

de către salariatul care îndeplinește funcții educative a unei fapte imorale

incompatibile cu funcția deținută.

Din materialele dosarului și, anume, din discuția purtată cu Aliona Tudorachi

rezultă că, Rada Slivciuc a acceptat sugestia Alionei Tudorachi de a-i lăsa restanțieri

pe studenții care nu au dorit să dea bani.

Mai mult, Rada Slivciuc a sugerat că, studenții, care nu au transmis bani,

trebuie persecutați individual.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că, angajatorul a sancționat-o pe Rada Slivciuc nu

pentru colectarea mijloacelor financiare, dar pentru tolerarea și încurajarea altor

persoane de a comite asemenea fapte. Corespunzător, este cert că, Rada Slivciuc,

conform comportamentului demonstrat, a comis fapte imorale, incompatibile cu

funcția deținută, care au permis legal angajatorului să o sancționeze cu concediere.

În contextul celor expuse, instanțele judecătorești corect au concluzionat că,

ordinul Colegiului de Ecologie din Chișinău nr. 262-c din 25 octombrie cu privire la

concedierea Radei Slivciuc este întemeiat și prin urmare, temeinic și legal au respins

acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Argumentul invocat de către recurenta Rada Slivciuc precum că, până la

aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul, contrar art. 208 din Codul muncii, nu

a solicitat de la ea explicații pe marginea încălcărilor imputate nu poate fi reținut,

deoarece din materialele dosarului și, anume, din procesul-verbal nr. 4 din 16

octombrie 2019 al ședinței Comisiei de anchetă rezultă că, Rada Slivciuc s-a

prezentat în cadrul acestei ședinței și i-a fost propus să prezente Comisiei de anchetă

în decurs de 5 zile explicația în scris pe marginea imaginilor video prezentate de

către Centrul Național Anticorupție pe 26 septembrie 2019 (f. d. 27 verso).

De asemenea, nu poate fi reținut nici argumentul invocat de către recurentă

precum că, ordinul de concediere nr. 262-c din 25 octombrie 2019 nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 210 alin. (1) din Codul muncii, deoarece în ordinul

enunțat sunt indicate temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii.

9

Totodată, instanța de recurs consideră că, instanțele judecătorești greșit au

admis parțial cererea depusă de către Colegiul de Ecologie din Chișinău, reprezentat

de către avocatul stagiar Vasile Secrieru, cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică și au încasat de la Rada Slivciuc în beneficiul Colegiului de

Ecologie din Chișinău cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3500 de lei.

Conform art. 353 din Codul muncii, salariații sau reprezentanții acestora care

se adresează în instanțele de judecată cu cereri de soluționare a litigiilor și

conflictelor ce decurg din raporturile prevăzute la art.348 (inclusiv pentru a ataca

hotărârile și deciziile judecătorești privind litigiile și conflictele vizate) sunt scutiți

de plata cheltuielilor judiciare (a taxei de stat și a cheltuielilor legate de judecarea

cauzei).

Conform art. 348 din Codul muncii, jurisdicția muncii are drept obiect

soluționarea litigiilor individuale de muncă și conflictelor colective de muncă

privind purtarea negocierilor colective, încheierea, executarea, modificarea,

suspendarea sau încetarea contractelor colective și individuale de muncă, a

convențiilor colective prevăzute de prezentul cod, precum și soluționarea

conflictelor colective privind interesele economice, sociale, profesionale și culturale

ale salariaților, apărute la diferite niveluri între partenerii sociali.

Totodată, art. 90 lit. i) CPC prevede că cheltuielile de asistență juridică fac

parte din cheltuielile de judecare a cauzei.

Distinct de aceste dispoziții legale, la caz, reieșind din obiectul acțiunii ce

constituie litigiu individual de muncă, instanțele judecătorești neîntemeiat au încasat

de la Rada Slivciuc în beneficiul Colegiului de Ecologie din Chișinău cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 3500 de lei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în

partea admiterii parțiale a cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică și de a pronunța în această parte o nouă hotărâre, prin care cererea depusă

de către Colegiul de Ecologie din Chișinău, reprezentat de către avocatul stagiar

Vasile Secrieru, cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică de respins,

iar în rest de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Rada Slivciuc.

Se casează decizia din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de către Rada Slivciuc împotriva Colegiului de

Ecologie din Chișinău, intervenienți accesorii Agenția de cooperare internațională a

Germaniei, Alexandru Veriga și Mariana Gheorghian cu privire la anularea ordinului

10

de concediere, restabilire la lucru și repararea prejudiciului material și moral în

partea admiterii parțiale a cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență

juridică și se pronunță în această parte o nouă hotărâre, prin care:

Se respinge cererea depusă de către Colegiul de Ecologie din Chișinău,

reprezentat de către avocatul stagiar Vasile Secrieru, cu privire la încasarea

cheltuielilor de asistență juridică.

În rest decizia din 04 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

11