2ra-1636/22 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1636/22 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra–1636/22
2-19192152-01-2ra-17112022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. D. Crigan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton)
Î N C H E I E R E
21 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Felea Aurelia,
reprezentată de avocatul Prepelița Mihaela,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Felea Aurelia
împotriva Universității de Stat din Tiraspol, intervenienți accesorii Inspectoratul de
Stat al Muncii și Ministerul Educației Culturii și Cercetării al RM cu privire la
anularea ordinului de concediere, încasarea salariului pentru perioada delegării la
stagiul profesional, restabilirea la locul de muncă, încasarea prejudiciul material și
moral cauzat prin concedierea ilegală și încasarea cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea de apel declarată de către Felea Aurelia și menținută hotărârea din
16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),
con st ată:
La 03 decembrie 2019, Felea Aurelia a depus o cerere de chemare în judecată
depusă de împotriva Universității de Stat din Tiraspol, intervenienți accesorii
Inspectoratul de Stat al Muncii și Ministerul Educației Culturii și Cercetării al RM
cu privire la anularea ordinului de concediere, încasarea salariului pentru perioada
delegării la stagiul profesional, restabilirea la locul de muncă, încasarea prejudiciul
material și moral cauzat prin concedierea ilegală și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin ordinul Universității de Stat din Tiraspol
1
nr. 410-c din 02 septembrie 2019, reclamanta a fost eliberată din 31 august 2019 din
funcția de lector universitar în baza art. 82 lit. f) din Codul Muncii al RM.
Potrivit art. 82 lit. f) din Codul Muncii, contractul individual de muncă
încetează în caz de expirare a termenului contractului individual de muncă pe durată
determinată de la data prevăzută în contract.
Reclamanta personal nu a încheiat nici un contract individual de muncă în care
ar fi stipulat termenul de 31 august 2019. În ordinul nr. 410-c din 02 septembrie 2019
pârâtul face referire la ordinul nr. 139-c din 17 aprilie 2019 în care se menționează
despre numirea reclamantei în funcția de lector universitar începând cu 17 aprilie
2019 până la 31 august 2019. Ordinul nr. 139-c a fost emis fără acordul reclamantei,
în acest sens și nu a încheiat nici un contract individual de muncă.
Totodată, încetarea contractului individual de muncă în baza art. 82 lit. f) din
Codul Muncii al RM, poate avea loc doar de la data prevăzută în contract, însă la
data de 31 august 2019, data stipulată în ordinul nr. 139-c din 17 aprilie 2019 și
anterior zilei de 31 august 2019 nu a fost emis nici un ordin de încetare/eliberare a
subsemnatei din funcție. După data de 31 august 2019, reclamanta a continuat
activitatea de muncă și până la 05 septembrie 2019, zilnic, s-a prezentat la serviciu.
Pe 05 septembrie 2019 pârâtul i-a adus la cunoștință ordinul nr. 410-c din 02
septembrie 2019.
Reclamanta a afirmat că art. 82 lit. f) din Codul Muncii al RM, interzice
încetarea contractului individual de muncă când raporturile de muncă continuă de
fapt și nici una dintre părți nu a cerut încetarea lor la data prevăzută în contract.
Totodată, reclamanta a activat până la 05 septembrie 2019 inclusiv, iar ordinul nr.
410-c nu a fost emis la 02 septembrie 2019.
A mei menționat că, începând cu 01 septembrie 2009, a fost angajată la serviciu
la Universitatea de Stat din Tiraspol (UST), în funcția de conferențiar universitar pe
0,5 unitate salariu. Angajarea s-a efectuat în baza ordinului nr. 390-c din 28 august
2009, fiind perfectat contractul individual de muncă nr. 495 din 01 septembrie 2009,
iar ultima funcție în care a activat în cadrul UST a fost funcția de lector universitar
catedra Științe Sociale a UST. În timpul activității la UST, în privința Felea Aurelia
au fost încălcate de nenumărate ori prevederile legislației muncii, dar și ale legislației
cu privire la învățământ, fapt pentru care reclamanta s-a plâns la Ministerul
Educației, Culturii și Cercetări al RM (MECC) și CNA.
La fel a indicat că, în perioada 01 octombrie 2017 - 31 iulie 2018, Felea Aurelia
a fost detașată la Institutul de Studii Avansate New Europe College din București,
iar pentru această perioadă de formare profesională nu a fost remunerată de către
angajator, în conformitate cu prevederile Codului Muncii al RM și cu alte prevederi
ale legislației în vigoare.
La întoarcere de la studii, reclamanta a revenit la locul de muncă la care a
activat până a merge la studii, adică locul de muncă i-a fost menținut, dar salariul
2
mediu pentru perioada studiilor până în prezent nu i-a fost achitat.
În perioada martie-aprilie 2019, Felea Aurelia a încercat să susțină concursul
pentru ocuparea funcției de lector universitar la catedra Științe Sociale a UST, dar
fără rezultat, concursul menționat fiind desfășurat cu încălcarea prevederilor
cadrului normativ, iar ca urmare a adresării cu o altă acțiune în instanță rezultatele
concursului au fost anulate.
Concurs repetat pentru ocuparea funcției menționate supra de către UST nu a
fost anunțat, dar întru aplanarea situației, prin ordinul Rectorului UST nr. 139-c din
17 aprilie 2019, reclamanta a fost numită în funcția de lector universitar la catedra
Științe Sociale, până la 31 august 2019. Intru înlăturarea ilegalităților constatate de
MECC, prin ordinul rectorului UST nr. 347 din 22 august 19, s-a decis lichidarea
catedrei Științe Sociale a UST prin fuzionarea cu catedra Geografie Umană,
Regională și Turism a UST, dar și transferarea la această catedră a personalului
didactic și științifico-didactic angajat prin concurs.
A indicat că ordinul nr. 347 din 22 august 2019 a fost adus la cunoștință
reclamantei la 04 septembrie 2019. Prin urmare ordin cu privire la preavizarea
angajaților despre lichidarea catedrei Științe Sociale și lichidarea funcției deținute
de către Felea Aurelia nu a fost adus la cunoștința angajaților cu două luni înainte de
la emiterea acestuia. Astfel, de către angajator au fost încălcate prevederile art. 88
CM al RM.
Prin ordinul nr. 410-c din 02 septembrie 2019, Felea Aurelia a fost concediată
din serviciu, din funcția de lector universitar catedra Științe Sociale UST, în legătură
cu expirarea contractului, în temeiului art. 82 lit. f) CM al RM.
Prin concedierea ilegală Universitatea i-a cauzat prejudicii materiale și morale
considerabile. Prejudiciul material este echivalent cu salariul mediu lunar pe întreaga
perioadă de absență forțată de la serviciu. Prejudiciul moral este echivalent cu
douăzeci mii de lei și este o cale de reparație echitabilă a umilinței, intimidării,
stresului și frustrării morale pe care le-a suferit ca urmare a eliberării ilegale din
funcție și încălcării dreptului la muncă.
În instanță a solicitat anularea ordinului nr. 410-c din 02 septembrie 2019 emis
de Rectorul UST, prin care Felea Aurelia a fost concediată din serviciu, din funcția
de lector universitar catedra Științe Sociale UST, încasarea de la UST în beneficiul
lui Felea Aurelia salariul mediu pentru perioada detașării acesteia la studii, în
perioada 01 septembrie 2017 – 31 iulie 2018 și penalitățile la plățile salariale
neachitate, în mărime de 0,3 % pentru fiecare zi de întârziere, obligarea UST să o
restabilească imediat pe Felea Aurelia în serviciu, în cadrul UST, încasarea de la
UST în beneficiul Felea Aurelia salariul mediu pentru lipsa forțată de la muncă pe
perioada 05 septembrie 2019 și până la restabilirea acesteia în serviciu, încasarea de
la UST în beneficiul lui Felea Aurelia a sumei de 20 000 de lei cu titlu de
prejudiciului moral suportat în legătură cu concedierea ilegală de la locul de muncă
3
cât și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate.
Prin hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) cererea
de chemare în judecată depusă de Felea Aurelia a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea
de apel declarată de către Felea Aurelia și menținută hotărârea din 16 iulie 2021 a
Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).
În consolidarea soluției sale instanțele au reținut că, reclamanta nu este
îndreptățită de a pretinde încasarea din contul angajatorului a drepturilor salariale
pentru perioada aflării sale la studii în străinătate între 01 octombrie 2017 și 31 iulie
2018, în contextul în care procedura de plecare a apelantei în România, la Colegiul
Noua Europă din or. București, în cadrul bursei de cercetare, cu finanțarea din partea
instituției care invită, a fost inițiată la cererea reclamantei, solicitare acceptată de
angajtor în condițiile respective, fapt pentru care Felea Aurelia a semnat ordinul de
rigoare și a indicat că este de acord cu acesta, ordinul respectiv nefiind contestat.
Pretenția reclamantei privind anularea ordinului angajatorului nr. 410-c din 02
septembrie 2019 a fost considerată neîntemeiată, or emiterea acestuia a fost
determinată de expirarea termenului stabilit al raportului de muncă instituit cu Felea
Aurelia, respectiv pentru motive independente de voința părților.
Argumentele reclamantei referitoare la faptul că ordinul nr. 139-c din 17 aprilie
2019, prin care aceasta a fost numită în funcție pe perioadă determinată până la 31
august 2019, în lipsa unui contract individual de muncă încheiat pe perioada
respectivă, ar fi lovit de nulitate absolută și nu produce efecte juridice, au fost
apreciate critic, în contextul în care ordinul respectiv nu a fost contestat de către
Felea Aurelia în ordinea stabilită de art. 355 Codul muncii, or instanța nu dispune,
prin prisma art. 240 alin. (3) Codul de procedură civilă și art. 84 alin. (5) Codul
muncii de autoritatea de interveni asupra acestuia.
La 28 octombrie 2022, Felea Aurelia, reprezentată de avocatul Prepelița
Mihaela, a contestat cu recurs decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri
prin care acțiunea să fie admisă.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a comis alte erori care au dus la
soluționarea greșită a cauzei, iar aprecierea probatoriului a fost una arbitrară.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 12 mai
2022, a fost expediată părților abia la 30 august 2022. Astfel, se constată că recurenta
s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs împotriva deciziei instanței de
apel în termenul stabilit de lege.
4
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Felea
Aurelia, reprezentată de avocatul Prepelița Mihaela, inadmisibil, din considerentele
ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de către Felea Aurelia, reprezentată de avocatul
Prepelița Mihaela, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi
reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se
insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul
evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe
care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu
5
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de către Felea Aurelia, reprezentată de avocatul
Prepelița Mihaela.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Felea Aurelia, reprezentată
de avocatul Prepelița Mihaela.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
6