2ra-1397/21 — anularea ordinului de concediere, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului moral

2ra-1397/21 — anularea ordinului de concediere, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1397/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Crigan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi)

DECIZIE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Colegiul de Ecologie din Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Aliona

Tudorachi împotriva Colegiului de Ecologie din Chișinău cu privire la anularea

ordinului de concediere, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența

forțată de la lucru și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 24 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Aliona Tudorachi, reprezentată de către avocatul

Elena Ursu, a fost casată hotărârea din 13 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii

constată:

La 06 noiembrie 2019 Aliona Tudorachi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Colegiului de Ecologie din Chișinău cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru

și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 08 august 2006, între ea și

Colegiul de Ecologie din Chișinău a fost încheiat contractul individual de muncă

nr.33-t, fiind angajată în funcția de bibliotecar, iar la 01 septembrie 2013 a fost

angajată/transferată în funcția de profesor în cadrul aceleiași instituții.

A menționat că, prin hotărârea Consiliului de administrație (proces-verbal

nr.15 din 04 martie 2019) a fost aprobată fișa postului pentru funcția de profesor,

care i-a fost comunicată sub semnătură la 17 aprilie 2019.

A susținut că, la 25 octombrie 2019 i-a fost comunicat ordinul nr. 261-c din

25 octombrie 2019, prin care a fost concediată din funcția de profesor din cadrul

Colegiului de Ecologie din Chișinău pentru încălcarea obligațiilor de serviciu

1

prevăzute în art. 135 din Codul educației, prin comiterea unei fapte imorale

incompatibile cu funcția deținută.

A afirmat că, angajatorul a întemeiat ordinul de concediere nr. 261-c din 25

octombrie 2019 pe comunicatul de presă, publicat de către Centrul Național

Anticorupție din 26 septembrie 2019, conform căruia două profesoare de la Colegiul

de Ecologie din Chișinău au fost escortate de autoritate pentru audiere într-o cauză

penală în care acestea sunt bănuite de trafic de influență, rezultatele chestionării

anonime a elevilor și angajaților instituției pe marginea înregistrării video a discuției

private dintre cadrele didactice Aliona Tudorachi și Rada Slivciuc, pe care le-a

obținut comisia constituită pentru efectuarea anchetei de serviciu și ordinul

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1074 din 29 august 2019 cu privire

la unele acțiuni de prevenire și combatere a fenomenului colectării plăților informale

în sistemul educațional.

A considerat că, ordinul pârâtului nr. 261-c din 25 octombrie 2019 este ilegal.

A relevat că, deși era cercetată penal și a fost escortată pentru audiere pe faptul

comiterii infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) din Codul penal, se bucura

de prezumția nevinovăției, iar angajatorul nu avea temei pentru concedierea sa.

A precizat că, conform procesului-verbal nr. 1 din 09 octombrie 2019 al

ședinței comisiei de anchetă, comisia de anchetă a propus aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de mustrare aspră, însă reprezentanții Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării au propus concedierea sa.

A subliniat că, conform proceselor-verbale nr. 2 și nr. 3 din 10 și, respectiv,

15 octombrie 2019, comisia de anchetă a decis organizarea anchetei elevilor și

angajaților din cadrul Colegiului de Ecologie din Chișinău, iar ulterior a aprobat

rezultatele analizei anchetei elevilor și a angajaților din cadrul colegiului și a luat

ca bază rezultatele anchetei pentru elaborarea recomandărilor comisiei către

administrația colegiului.

A notat că, informația înscrisă într-un sondaj anonim poate fi calomnioasă și

nu poate fi verificată nici de comisia de anchetă și nici de partea ce poate fi

prejudiciată de rezultatul acestuia. Astfel, acestea nu pot fi puse la baza vreunei

decizii și nu pot constitui probe într-un proces de judecată.

A declarat că, comisia de anchetă nu a efectuat o cercetare legală și corectă și

nu a probat că, ea nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile ce-i revin conform

contractului individual de muncă, fișei de post, regulamentului intern, Codului de

etică, etc.

A mai declarat că, comisia de anchetă nu a dovedit faptul că, ea nu ar fi

desfășurat activitate didactică calitativă, ar fi încălcat deontologia profesională, ar

promova elevilor norme morale nesănătoase sau ar fi încălcat principiile de

onestitate, integritate și profesionalism în raport cu elevii.

A invocat că, în final, comisia de anchetă a recomandat administrației

Colegiului de Ecologie să ia o decizie care să corespundă normelor legislației în

vigoare, iar administrația colegiului, contrar prevederilor art. 86 alin. (1) lit. m) din

Codul muncii, a calificat conversația privată între ea și Rada Slivciuc drept faptă

imorală incompatibilă cu funcția educativă și a decis ilegal concedierea sa. Or, ea nu

a comis o faptă imorală, iar o discuție privată într-un spațiu închis, între două

2

persoane mature nu constituie o faptă imorală, care afectează echilibrul și

integritatea morală a elevilor, care, nefiind prezenți la discuție, n-au putut fi

prejudiciați.

A pretins că, prin concedierea sa neîntemeiată și ilegală din funcția de profesor

i-au fost cauzate suferințe morale manifestate prin stres.

A solicitat anularea ordinului de concediere nr. 261-c din 25 octombrie 2019,

restabilirea sa în funcția deținută anterior începând cu 25 octombrie 2019 și încasarea

de la pârât a salariului mediu lunar pentru absența forțată de la lucru, a sumei de

50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă de

10000 de lei.

Ulterior, Colegiul de Ecologie din Chișinău a depus o cerere, prin care a mai

solicitat încasarea de la reclamantă a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

7000 de lei.

Prin hotărârea din 13 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea depusă de către Aliona Tudorachi ca fiind neîntemeiată. Au

fost încasate de la Aliona Tudorachi în beneficiul Colegiului de Ecologie din

Chișinău cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 de lei.

La 13 august 2020 și 20 ianuarie 2021 Aliona Tudorachi, reprezentată de către

avocatul Elena Ursu, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 24 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Aliona Tudorachi, reprezentată de către avocatul Elena Ursu, a fost

casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

admisă parțial acțiunea, a fost anulat ordinul Colegiului de Ecologie din Chișinău

nr.261-c din 25 octombrie 2019, conform căruia Aliona Tudorachi, profesor al

Colegiului de Ecologie din Chișinău, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub

formă de concediere în baza art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii, a fost restabilită

Aliona Tudorachi în funcția de profesor al Colegiului de Ecologie din Chișinău și au

fost încasate de la Colegiul de Ecologie din Chișinău în beneficiul Alionei Tudorachi

suma de 152493,81 de lei, cu titlu de salariu mediu pentru perioada absenței forțate

de la lucru (25 octombrie 2019 – 24 martie 2021 inclusiv), cu calcularea și reținerea

din această sumă a plăților obligatorii la bugetul de stat și bugetul asigurărilor

sociale, suma de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10000 de lei,

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest acțiunea a fost respinsă. A fost

încasată de la Colegiul de Ecologie din Chișinău în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 4674,81 de lei.

La 28 iunie 2021 Colegiul de Ecologie din Chișinău a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece instanța de apel a apreciat arbitrar probele anexate la materialele dosarului

și a admis o serie de încălcări de ordin procedural, care au dus la soluționarea greșită

a cauzei.

3

A menționat că, fapta disciplinară, pentru care a fost sancționată intimata a

fost constatată în procedura disciplinară intentată în temeiul înregistrării video

difuzate la 26 septembrie 2019, în spațiul public de către Centrul Național

Anticorupție, organ specializat în prevenirea și combaterea corupției, a faptelor

conexe corupției și a celor cu un comportament corupțional.

A susținut că, imaginile transmise public au fost preluate foarte activ de către

mass-media, în detrimentul reputației profesiei de profesor/cadru didactic.

A accentuat că, în temeiul acestei înregistrări video, administrația Colegiului

de Ecologie din Chișinău, în numele directorului, a dispus inițierea anchetei de

serviciu pe marginea faptelor sesizate în înregistrarea video.

A afirmat că, procedura disciplinară a fost intentată în baza ordinului

Colegiului de Ecologie din Chișinău nr. 130 din 27 septembrie 2019, prin instituirea

Comisiei de anchetă în acest sens, iar la ședința Comisiei de anchetă din 09

octombrie 2019 s-a constatat că, una dintre angajatele vizate în înregistrarea video

din 26 septembrie 2019 este Aliona Tudorachi, fapt indicat în procesul-verbal al

Comisiei de anchetă nr. l din 09 octombrie 2019.

A relevat că, la 10 octombrie 2019 Comisia de anchetă a hotărât invitarea

doamnelor vizate în înregistrarea video din 26 septembrie 2019 (inclusiv pe Aliona

Tudorachi) la următoarea ședință a Comisiei de anchetă pentru a depune explicații

pe marginea celor imputate, fapt indicat în procesul-verbal nr. 2 din 10 octombrie

2019, iar la 15 octombrie 2019 Comisia de anchetă a dispus înștiințarea în scris a

doamnelor vizate în înregistrarea video din 26 septembrie 2019 (inclusiv pe Aliona

Tudorachi), acest aspect fiind indicat în procesul-verbal al Comisiei de anchetă nr.3

din 15 octombrie 2019.

A notat că, prin actul de constatare din 16 octombrie 2019 se confirmă refuzul

intimatei de a recepționa înștiințarea scrisă privind necesitatea prezentării la ședința

Comisiei de anchetă în vederea depunerii explicațiilor pe marginea celor imputate,

iar prin procesul-verbal nr. 5 din 24 octombrie 2019 Comisia de anchetă a formulat

recomandările înaintate directorului Colegiului de Ecologie din Chișinău, pe

marginea celor examinate și constatate în cadrul anchetei.

A specificat că, fapta disciplinară imputată intimatei o constituie fapta lipsită

de etică profesională, faptă care a fost calificată de Colegiul de Ecologie din

Chișinău ca fiind incompatibilă cu funcția de cadru didactic.

A relatat că, fapta lipsită de etică profesională a constatat din utilizarea unui

limbaj necenzurat și a unor expresii vulgare în contextul aprecierii unor fapte ale

unui cerc determinabil de elevi ai Colegiului de Ecologie din Chișinău și exprimarea

modalităților de influențare a rezultatelor evaluării elevilor la discreția acesteia,

indiferent de meritul elevilor, inclusiv cu titlu de răzbunare.

A invocat că, deși conversația descrisă nu dovedește pretinderea, acceptarea

sau orice altă formă de preluare a banilor de la elevi, totuși aceasta demonstrează

fără echivoc despre organizarea unui astfel de proces de colectare (indiferent de

faptul cine preia banii și de la cine, precum și dacă acești bani au fost sau nu preluați,

sau pentru ce scop au fost preluați).

4

A mai invocat că, organizarea procesului de colectare de la elevi, de la părinți,

asociațiile părintești a unor foloase materiale, indiferent de destinația declarată a

acestora este interzisă de pct. 6 subpct. 7 lit. b) din Codul de etică al cadrului didactic.

O astfel de faptă este calificată ca fiind faptă care generează corupția sau faptele

conexe acesteia.

A evidențiat că, intimata nu a fost sancționată pentru o faptă de corupție, ci

pentru o faptă care ar putea genera corupția, or, acea faptă lipsită de etică

profesională, precum este numită în ordinul Colegiului de Ecologie din Chișinău

nr.261-c din 25 octombrie 2019 cu privire la concedierea dnei Aliona Tudorachi,

prin acțiunile și inacțiunile care s-au manifestat, constituie și o faptă care poate

genera corupția.

A declarat că, orice încălcare a valorilor morale, valori preluate de principiile

generale care sunt consacrate în Codul educației și Codul de etică al cadrului

didactic, constituie o faptă imorală.

A subliniat că, intimata, în virtutea deținerii calității de cadru didactic, avea

obligația pozitivă de a se abține da la anumite acțiuni, manifestate chiar și sub forma

de expunere a unor afirmații/păreri, care ar fi de natură să afecteze principiile și

valorile pe care se bazează sistemul educațional din Republica Moldova și care ar

sfida interesul general major urmărit de stat în domeniul educației (interes definit la

art.4 din Codul educației).

A accentuat că, caracterul imoral rezultă din violările aduse valorilor morale

și anume a valorilor precum: devotamentul față de profesia de pedagog; onestitatea;

integritatea; respect și toleranță față de unicitatea și diversitatea copiilor; respectarea

demnității fiecărui elev; recunoașterea meritului personal al fiecărui elev. În situația

din speță, prin afirmațiile vociferate de intimată, cuvintele utilizate la formularea

afirmațiilor, reacția intimatei la afirmațiile, cuvintele și amenințările colegei

acesteia, precum și contextul în care acestea au fost expuse, toate acele valori morale

enumerate au fost știrbite.

A menționat că, fapta intimatei este susceptibilă de aplicarea celei mai aspre

pedepse disciplinare prevăzute de art. 206 alin. (l) din Codul muncii, fapt pentru care

s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub forma de concediere. Celelalte sancțiuni

disciplinare nu sunt susceptibile de a remedia situația creată drept consecință a

faptelor săvârșite de către cadrele didactice vizate în înregistrarea video din 26

septembrie 2019 (inclusiv de către Aliona Tudorachi).

A considerat că, ordinul nr. 261-c din 25 octombrie 2019 este unul legal și

întemeiat, în conținutul acestuia fiind indicate atât temeiurile de fapt (conduita

intimatei reflectată în înregistrarea video din 26 septembrie 2019), cât și temeiurile

de drept (art. 86 alin. (l) lit. m) din Codul muncii) pentru tragerea la răspundere

disciplinară a intimatei și pentru aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

concediere.

A susținut că, în situația din speță, intimata nu a fost trasă la răspundere

реnală, contravențională sau delictuală, de către Colegiul de Ecologie din Chișinău,

ci la răspundere disciplinară. Tragerea la răspundere disciplinară a fost dispusă doar

după constatarea abaterii disciplinare a acesteia. Pînă la constatarea abaterii

5

disciplinare de către angajator, intimata nu a fost învinovățită pentru faptele

reflectate în înregistrarea video din 26 septembrie 2019 și nu i s-au aplicat careva

restricții de către angajator.

A considerat drept neîntemeiată concluzia instanței de apel cu privire la

inadmisibilitatea probei video din 26 septembrie 2019 numai din considerentul că

aceasta a fost colectată într-un oarecare proces penal și nu în procedura disciplinară.

Mai mult decât atât, instanța de apel, examinând prezentul litigiu, nici nu a verificat

dacă asemenea probă a fost declarată inadmisibilă în procesul penal.

A relevat că, aprecierea arbitrară a probelor, manifestată prin neluarea în

calcul a faptului de refuz al intimatei de a se prezenta pentru a depune explicații pe

marginea faptei imputate, refuz consemnat în actul de constatare din 16 octombrie

2019, constituie temei de casare a deciziei instanței de apel.

A afirmat că, pentru probarea comiterii abaterii disciplinare a fost folosit

procedeul de vizualizare și audiere a înregistrărilor video și procedeul de prezentare

spre recunoaștere a înregistrării video și audio (video pentru a recunoaște identitatea

persoanelor în funcție de aspectul exterior, iar audio pentru a recunoaște identitatea

persoanelor în funcție de vocea celor două persoane).

A specificat că, în rezultatul acestor 2 procedee s-au identificat prezumtiv cele

2 angajate ale Colegiului de Ecologie din Chișinău (inclusiv Aliona Tudorachi), iar

suplimentar, după prezentarea explicațiilor de către una dintre profesoare, precum și

după comunicarea refuzului intimatei de a se prezenta pentru a da explicații, aceste

prezumții au fost întărite.

A declarat că, este și firesc ca în astfel de circumstanțe (aplicarea celor 2

procedee probatorii și refuzul intimatei de a da explicații) să fie formulată concluzia

întărită precum că, una din persoanele vizate în înregistrarea video din 26 septembrie

2019 era anume Aliona Tudorachi.

A accentuat că, această concluzie nu a fost pusă la îndoială de către Aliona

Tudorachi în cadrul examinării cauzei în prima instanță. În reflectarea poziției sale

în cererea de chemare în judecată, aceasta justifică afirmațiile făcute prin faptul că,

ar fi o discuție dintre 2 persoane mature, într-un spațiu privat, dar nicidecum nu

neagă faptul că ea ar fi vizată în acea înregistrare video.

Prin referința depusă la 10 noiembrie 2021 Aliona Tudorachi a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a considerat recursul admisibil și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admisă recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

6

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 08 august 2006, între Colegiul

de Ecologie din Chișinău și Aliona Tudorachi a fost încheiat contractul individual

de muncă nr. 33-t, conform căruia ultima a fost angajată în funcția de bibliotecară.

Ulterior, la 01 septembrie 2013 Aliona Tudorachi a fost angajată/transferată

în funcția de profesor în cadrul Colegiului de Ecologie din Chișinău.

La 25 octombrie 2019 Colegiul de Ecologie din Chișinău a emis ordinul

nr.261-c, prin care Aliona Tudorachi a fost concediată din funcția de cadru didactic

al Colegiului de Ecologie din Chișinău în temeiul art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul

muncii, pe motiv de încălcare a obligațiilor de serviciu prevăzute în art. 135 din

Codul educației, pentru comiterea unei fapte imorale, incompatibile cu funcția

deținută.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Aliona Tudorachi a solicitat

anularea ordinului Colegiului de Ecologie din Chișinău nr. 261-c din 25 octombrie

2019 cu privire la concediere, restabilirea sa în funcția deținută anterior începând cu

25 octombrie 2019 și încasarea de la Colegiul de Ecologie din Chișinău a salariului

mediu lunar pentru absența forțată de la lucru, a sumei de 50000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă de 10000 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii, încasând de la Aliona Tudorachi în beneficiul

Colegiului de Ecologie din Chișinău cheltuielile de asistență juridică în sumă de

3000 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Aliona Tudorachi, reprezentată de către avocatul Elena Ursu, a ajuns la concluzia

temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre,

prin care a admis parțial acțiunea, a anulat ordinul Colegiului de Ecologie din

Chișinău nr. 261-c din 25 octombrie 2019, conform căruia Aliona Tudorachi,

profesor al Colegiului de Ecologie din Chișinău, i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de concediere în baza art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii,

a restabilit-o pe Aliona Tudorachi în funcția de profesor al Colegiului de Ecologie

din Chișinău și a încasat de la Colegiul de Ecologie din Chișinău în beneficiul

Alionei Tudorachi suma de 152493,81 de lei, cu titlu de salariu mediu pentru

perioada absenței forțate de la lucru (25 octombrie 2019 – 24 martie 2021 inclusiv),

cu calcularea și reținerea din această sumă a plăților obligatorii la bugetul de stat și

bugetul asigurărilor sociale, suma de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și

suma de 10000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în rest respingând

acțiunea. A încasat de la Colegiul de Ecologie din Chișinău în beneficiul statului

taxa de stat în sumă de 4674,81 de lei.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel în raport cu prevederile

aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, soluția dată de către

instanța de apel este greșită.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 9

alin.(2) lit. c) și d) din Codul muncii, conform cărora salariatul este obligat să

respecte cerințele regulamentului intern al unității și să poarte în permanență asupra

7

sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator și să respecte

disciplina muncii;

Conform art. 201 din Codul muncii, disciplina muncii reprezintă obligația

tuturor salariaților de a se subordona unor reguli de comportare stabilite în

conformitate cu prezentul cod, cu alte acte normative, cu convențiile colective, cu

contractele colective și cu cele individuale de muncă, precum și cu actele normative

la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al unității.

Din prevederile legale enunțate rezultă că, orice salariat are o serie de obligații

care izvorăsc din raporturile de muncă și care sunt prevăzute în Codul muncii,

regulamentul intern al unității și nemijlocit în contractul individual de muncă.

Astfel, conform art. 135 alin. (1) lit. b)-e) și g), (3), (6) și (8) din Codul

educației, personalul didactic, științifico-didactic, științific și de conducere are

următoarele obligații: să respecte deontologia profesională; să respecte drepturile

copiilor, elevilor și studenților; să creeze condiții optime pentru dezvoltarea

potențialului individual al copilului, elevului și studentului; să promoveze valorile

morale de dreptate, echitate, umanism, patriotism și alte valori și să îndeplinească

obligațiile prevăzute în contractul individual de muncă și în fișa postului și să

respecte statutul și regulamentele instituționale și prevederile prezentului cod.

Personalului didactic, științifico-didactic, științific și de conducere din

învățământ îi este interzisă primirea de bani sau de alte foloase sub orice formă din

partea elevilor, studenților, familiilor acestora, precum și din partea organizațiilor

obștești ale părinților.

Obligațiile cadrelor didactice și de conducere din învățământul general și

profesional tehnic în raport cu elevii, părinții și angajații instituțiilor de învățământ

sunt prevăzute în Codul de etică al cadrului didactic.

Nerespectarea de către cadrele didactice sau cadrele de conducere din

învățământul general și din cel profesional tehnic a prevederilor Codului de etică al

cadrului didactic constituie o încălcare gravă a disciplinei de muncă și a statutului

instituției de învățământ și se sancționează în conformitate cu prevederile acestuia.

Conform pct. 4 lit. a) și b) din Codul de etică al cadrului didactic, personalul

din sistemul de învățământ general și profesional tehnic public și privat, responsabil

de instruire și educație, în mod particular cadrele didactice, trebuie să își desfășoare

activitatea profesională în conformitate cu următoarele principii: a) devotament față

de profesia de pedagog; b) profesionalism în relațiile cu elevii, copiii și părinții/alți

reprezentanți legali.

Conform pct. 6 subpct. 1) lit. b) din Codul de etică al cadrului didactic, în

relațiile cu elevii, copiii cadrele de conducere, cadrele didactice și cadrele didactice

auxiliare respectă și aplică următoarele norme de conduită: Ocrotirea sănătății fizice,

psihice și morale a elevilor, copiilor prin neadmiterea tratamentelor și pedepselor

degradante, a discriminării sub orice formă și aplicării niciunei forme de violență

fizică sau psihică.

Din materialele dosarului rezultă că, la 27 septembrie 2019 Colegiul de

Ecologie din Chișinău, ținând cont de faptul că, două cadre didactice de la Colegiul

de Ecologie din Chișinău sunt cercetate penal de către Centrul Național Anticorupție

și Procuratura Anticorupție pentru trafic de influență și având în vedere că,

8

informația mediatizată privind dialogul cadrelor didactice, în cazul în care se

confirmă, s-ar circumscrie încălcării disciplinei muncii în sensul conferit acesteia de

art. 201 din Codul muncii, în scopul examinării situației sub toate aspectele și în

conformitate cu prerogativele conferite angajatorului de prevederile art. 208 alin. (2)

din Codul muncii, a emis ordinul nr. 130, prin care a dispus organizarea anchetei de

serviciu în privința cazurilor de fraudă presupusă, publicate în mijloacele de

informare în masă din ziua de 26 septembrie 2019 și a fost constituită comisia pentru

desfășurarea anchetei de serviciu.

La 09 octombrie 2019 Comisia de anchetă, în urma vizionării filmului difuzat

de către Centrul Național Anticorupție referitor la discuția între 2 profesoare din

Colegiul de Ecologie din Chișinău, a identificat că, profesoarele vizate în filmul

difuzat în mijloacele mass-media sunt Aliona Tudorachi și Rada Slivciuc.

Ulterior, la 10 octombrie 2019 Comisia de anchetă a pus în discuție

organizarea anchetei elevilor și angajaților din Colegiul de Ecologie din Chișinău pe

marginea discuțiilor din filmul prezentat de către Centrul Național Anticorupție pe

26 septembrie 2019, precum și invitarea persoanelor prezentate în filmul din 26

septembrie 2019 la ședința Comisiei de anchetă pentru a prezenta explicații pe

marginea conținutului conversației din filmul CNA.

La 15 octombrie 2019 Comisia de anchetă a dispus înștiințarea în scris a

persoanelor vizate în înregistrarea video din 26 septembrie 2019.

Prin actul de constatare din 16 octombrie 2019 se confirmă refuzul Alionei

Tudorache de a recepționa înștiințarea scrisă privind necesitatea prezentării la

ședința Comisiei de anchetă în vederea depunerii explicațiilor pe marginea celor

imputate.

La 24 octombrie 2019 Comisia de anchetă, în urma organizării a 4 ședințe pe

perioada desfășurării anchetei de serviciu (28 septembrie 2019 – 22 octombrie

2019), în cadrul cărora s-au discutat problemele organizării anchetei elevilor și

angajaților Colegiului de Ecologie, a calificat comportamentul Alionei Tudorachi și

al Radei Slivciuc ca lipsit de etică profesională din cadrul discuției private.

Din materialele dosarului și, anume, din descifrarea discuției apărute în mass-

media rezultă că, Aliona Tudorachi și Rada Slivciuc au utilizat un limbaj necenzurat

și unele expresii vulgare în contextul aprecierii unor fapte ale unui cerc determinabil

de elevi ai Colegiului de Ecologie din Chișinău, precum și au exprimat modalitățile

de influențate a rezultatelor evaluării elevilor la discreția Alionei Tudorachi, or,

aceasta constituie o faptă lipsită de etică profesională, faptă care a fost calificată de

către Colegiul de Ecologie din Chișinău ca fiind incompatibilă cu funcția deținută.

Conform art. 206 alin. (1) lit. d) și (5) din Codul muncii, pentru încălcarea

disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarea

sancțiune disciplinară - concedierea (în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-

r)).

La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie să țină cont de

gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.

Conform art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii, concedierea – desfacerea

din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată

nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru comiterea

9

de către salariatul care îndeplinește funcții educative a unei fapte imorale

incompatibile cu funcția deținută.

Din materialele dosarului rezultă că, la aplicarea sancțiunii disciplinare

Alionei Tudorachi, Colegiul de Ecologie din Chișinău a ținut cont de gravitatea

abaterii disciplinare comise, iar la determinarea gravității abaterii disciplinare a luat

în considerare limbajul utilizat/tolerat de către Aliona Tudorachi; afirmațiile

jignitoare adresate unui cerc determinabil de elevi ai Colegiului de Ecologie din

Chișinău; contextul în care acestea au fost expuse; intenția Alionei Tudorachi de a

influența rezultatele evaluării elevilor la discreția sa prin aprecierea

rezultatelor/însușitelor elevilor, la următoarea sesiune, conform propriilor doleanțe

indiferent de meritul acestor elevi; consecințele faptelor comise și prejudicierea

imaginii Colegiului de Ecologie din Chișinău, în calitate de instituie de învățământ.

La caz, se mai reține că, în speță, Aliona Tudorachi nu a fost trasă la

răspundere penală, contravențională sau delictuală de către Colegiul de Ecologie din

Chișinău, ci la răspundere disciplinară, iar tragerea la răspundere disciplinară a fost

dispusă doar după constatarea abaterii disciplinare a acesteia, în procedura

disciplinară intentată conform legii, cu asigurarea tuturor garanțiilor prevăzute de

lege, implicit cu asigurarea posibilității de a se apăra în privința faptei imputate,

oferindu-i posibilitatea de a depune explicații în procedura disciplinară, precum și

de a prezenta probe.

Astfel, Aliona Tudorachi a fost sancționată disciplinar doar după constatarea

abaterii disciplinare, iar până la constatarea abaterii disciplinare de către angajator,

aceasta a fost învinovățită pentru faptele reflectate în înregistrarea video din 26

septembrie 2019 și acesteia nu i-au fost aplicate careva restricții de către angajator.

Deci, de la apariția înregistrării video din 26 septembrie 2019 până la

constatarea abaterii disciplinare din 24 octombrie 2019, Aliona Tudorachi nu a

suportat consecințe negative pentru fapta disciplinară imputată în rezultatul

identificării acesteia la 09 octombrie 2019 de către Comisia de anchetă.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recurentul Colegiul de Ecologie din

Chișinău corect i-a aplicat intimatei Aliona Tudorachi sancțiunea disciplinară sub

formă de concediere.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ține să mai menționeze că, în conținut ordinului recurentului nr.

261-c din 25 octombrie 2019 au fost indicate atât temeiurile de fapt (conduita

Alionei Tudorachi reflectată în înregistrarea video din 26 septembrie 2019), cît și

temeiurile de drept (art. 86 alin. (1) lit. m) din Codul muncii) pentru tragerea la

răspundere disciplinară a Alionei Tudorachi și pentru aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de concediere.

În contextul celor expuse, prima instanță corect a concluzionat că, ordinul

Colegiului de Ecologie din Chișinău nr. 261-c din 25 octombrie cu privire la

concedierea Alionei Tudorachi este unul întemeiat și legal și prin urmare, corect a

respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

10

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei

instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Colegiul de Ecologie din Chișinău.

Se casează decizia din 24 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 13 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Aliona Tudorachi împotriva

Colegiului de Ecologie din Chișinău cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea

prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

11