3ra-23/24 — contestarea actului administrativ

3ra-23/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-23/24

2-23172698-01-3ra-05012024

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (A. Sârbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (G. Vavrin, N. Bondarenco, I. Dănăilă)

Î N C H E I E R E

11 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolae Calaidjoglu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Nicolae Calaidjoglu împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 și Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Cahul nr. 7, terți Vera Dobrioglo, Comisia Electorală Centrală și

Autoritatea Națională de Integritate cu privire la anularea hotărârii nr. 21/01 din 01

decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul

nr. 7, anularea hotărârii nr. 31 din 23 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3, anularea hotărârii de

înregistrare a candidatului electoral Vera Dobrioglo la funcția de primar al sat.

Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul, obligarea Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 de infirmare a alegerilor

locale la funcția de primar din sat. Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul în privința

candidatului electoral Vera Dobrioglo și confirmarea alegerilor locale în privința lui

Nicolae Calaidjoglu,

împotriva deciziei din 26 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a

respins apelul declarat de Nicolae Calaidjoglu și s-a menținut hotărârea din

11 decembrie 2023 a Judecătoria Cahul, sediul central,

c o n s t a t ă :

La data de 04 decembrie 2023, Nicolae Calaidjoglu, reprezentat de avocatul

Maxim Todorov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 și Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7, prin care a solicitat:

1

- anularea hotărârii nr. 21/01 din 01 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7;

- anularea hotărârii nr. 31 din 23 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3;

- anularea hotărârii de înregistrare a candidatului electoral Vera Dobrioglo la

funcția de primar al sat. Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul;

- obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan

Cuza nr. 7/3 de infirmare a alegerilor locale la funcția de primar din sat.

Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul în privința candidatului electoral Vera

Dobrioglo și confirmarea alegerilor locale în privința lui Nicolae

Calaidjoglu.

În motivarea cererii de chemare în judecată Nicolae Calaidjoglu, reprezentat de

avocatul Maxim Todorov a indicat că, la data de 19 noiembrie 2023 a avut loc turul

II al alegerilor locale în satul Alexandru Ioan Cuza din raionul Cahul.

Conform rezultatelor preliminare a alegerilor Vera Dobrioglo a acumulat 54,38

% (447 voturi), iar Nicolae Calaidjoglu a acumulat 45,62% (375 voturi).

Reclamantul a menționat că, la 21 noiembrie 2023 a aflat că în privința Verei

Dobrioglo există un Act de constatare nr. 295/19 din 14 decembrie 2020 definitiv și

irevocabil, emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care s-a constatat că

Vera Dobrioglo, specialist în problemele perceperii fiscale în cadrul Primăriei sat.

Alexandru Ioan Cuza, r-l Cahul, nu a soluționat situația de incompatibilitate în

decursul a unei luni din momentul apariției acesteia; s-a sesizat Primăria sat.

Alexandru Ioan Cuza, r-l Cahul, în termen de 5 zile din momentul în care actul de

constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de munca a Verei

Dobrioglo; s-a decăzut Vera Dobrioglo, specialist în problemele perceperii fiscale

în cadrul Primăriei sat. Alexandru Ioan Cuza, r-l Cahul, din dreptul de a exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale,

pe o perioada de 3 ani din data eliberării din funcția de specialist în problemele

perceperii fiscale, sau rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data

rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care se confirmă

existența stării de incompatibilitate; s-a înscris Vera Dobrioglo, specialist în

problemele perceperii fiscale în cadrul Primăriei sat. Alexandru Ioan Cuza, r-l Cahul,

în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau

de demnitate publică din data eliberării din funcția de specialist în problemele

perceperii fiscale, sau rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența stării de incompatibilitate.

Reclamantul a evidențiat că, verificând portantul instanțelor de judecată a

constatat că prin hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vera Dobrioglo cu

privire la anularea actului administrativ. Ulterior, prin decizia din 29 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de apel depusă de Vera Dobrioglo

împotriva hotărârii din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

ca fiind întemeiată, fiind casată integral hotărârea primei instanțe și anulat actul

2

administrativ. Totodată, prin decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții Supreme de

Justiție s-a admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat

integral decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, și s-a menținut hotărârea

din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Astfel, reclamantul a considerat că din data de 25 ianuarie 2023 începe că curgă

termenul de 3 ani referitor la interdicția Verei Dobrioglo de a ocupa funcții publice

și funcții de demnitate publică.

A indicat că, prin prisma prevederilor art. 91, 94 și 95 din Codul electoral, la

data de 23 noiembrie 2023 prin hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 s-a respins cererea lui Nicolae Calaidjoglu

privind anularea hotărârii de înregistrare a candidatului electoral Vera Dobrioglo la

funcția de primar al satului Alexandru Ioan Cuza din raionul Cahul. În motivare s-a

făcut trimitere că anterior un alt candidat electoral Vasile Stanciu a contestat pe

motive similare înregistrarea candidatului electoral Vera Dobrioglo, însă prin

hotărârea Judecătoriei Cahul și a Curții de Apel Cahul a fost respinsă contestația lui

Vasile Stanciu.

Reclamantul a menționat că nu a fost antrenat în acel proces de judecată și nu

cunoaște argumentele invocate de Vasile Stanciu astfel încât hotărârea pronunțată

nu îi este opozabilă.

Ulterior, prin hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Cahul nr. 7 s-a respins ca neîntemeiată cererea prealabilă depusă de Nicolae

Calaidjoglu împotriva hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 din 23 noiembrie 2023.

Reclamantul a invocat că, Vera Dobrioglo în mod conștient a depus o declarație

cu bună știință falsă și a ascuns de la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 că are interdicție de a ocupa funcții de demnitate

publică pe un termen de 3 ani.

A relevat că, potrivit Anexei la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la

statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, funcția de primar este funcție

de demnitate publică. Astfel, a considerat că candidatului electoral Nicolae

Calaidjoglu i-au fost lezate drepturile prevăzute de Codul electoral care consfințesc

condiții egale de participare la alegerile locale pentru toți candidații înscriși în cursa

electorală.

Reclamantul a indicat că în legislația Republicii Moldova la momentul emiterii

actului de constatare de către Autoritatea Națională de Integritate nu exista definită

noțiunea de funcție electorală. Unica noțiune definită de Codul electoral nr. 1381 din

21 noiembrie 1997 a fost cea de funcționar electoral „funcționar electoral – persoană

fizică care activează sau a activat, în condițiile prezentului cod, în calitate de

membru al consiliului electoral al circumscripției electoral sau al biroului electoral

al secțiunii votare”. Raportând aceste două noțiuni: funcție electorală și funcționar

electoral reclamantul a constatat că aceste două noțiuni sunt cele mai apropiate ca

sens și conținut, iar noțiunea de funcție eligibilă vizează funcțiile elective.

A notat că, în redacția Legii din 2023, legiuitorul a operat cu o altă terminologie

dar deja identică: „(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit

3

prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică

și/sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor elective, pe o perioadă

de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate

publică respectivă sau de la data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana

a ocupat o funcție electivă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de

3 ani de la data încetării mandatului”. În redacția legii din 2023 sensul și noțiunile

sunt identice.

Reclamantul a apreciat ca fiind irelevant argumentul Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 și Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7 că anterior instanțele de judecată s-

au expus vis-a-vis de legalitatea înregistrării candidatului electoral Vera Dobrioglo,

or, în acel caz contestația a fost depusă de Vasile Stanciu și cu alte argumente care

diferă esențial de cele expuse de Nicolae Calaidjoglu.

Or, la examinarea acelei acțiuni de contencios administrativ nimeni nu a ridicat

problematica legislației din anul 2020 când a fost emis actul de constatare de către

Autoritatea Națională de Integritate, ci s-a aplicat cu efect retroactiv prevederile

legale din anul 2023, expuse supra.

Mai mult, reclamantul a menționat că potrivit art. 123 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o

cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță

specializată sânt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi

dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care

participă aceleași persoane.

De asemenea, reclamantul a considerat neîntemeiat argumentul Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 că nu este de

competența acestuia invalidarea rezultatelor alegerilor, or, art. 37 alin. (1) lit. n) din

Codul electoral stipulează expres că în perioada electorală, consiliul electoral de

circumscripție are următoarele atribuții: aprobă, prin hotărâre, procesul-verbal

privind rezultatele alegerilor locale din circumscripția electorală respectivă,

confirmă sau infirmă legalitatea acestora.

Prin încheierea din 07 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a

atras în calitate de terț – Comisia Electorală Centrală (f.d. 155, Vol. I).

Prin încheierea din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a

atras în calitate de terț – Autoritatea Națională de Integritate (f.d. 163, Vol. I).

Prin hotărârea din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a

respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolae Calaidjoglu

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza

nr. 7/3 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7,

terți Vera Dobrioglo, Comisia Electorală Centrală și Autoritatea Națională de

Integritate cu privire la anularea hotărârii nr. 21/01 din 01 decembrie 2023 a

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7, anularea

hotărârii nr. 31 din 23 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3, anularea hotărârii de înregistrare a

candidatului electoral Vera Dobrioglo la funcția de primar al sat. Alexandru Ioan

4

Cuza din r-l Cahul, obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 de infirmare a alegerilor locale la funcția de primar din

sat. Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul în privința candidatului electoral Vera

Dobrioglo și confirmarea alegerilor locale în privința lui Nicolae Calaidjoglu, ca

fiind neîntemeiată (f.d. 181, 184-190, Vol. I).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 12 decembrie 2023 și

la 15 decembrie 2023 Nicolae Calaidjoglu, reprezentat de avocatul Maxim Todorov

a depus apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din

11 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere a pretențiilor reclamantului (f.d. 193, 204-206, Vol. I).

Prin decizia din 26 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, s-a respins apelul

declarat de Nicolae Calaidjoglu, reprezentat de avocatul Maxim Todorov și s-a

menținut hotărârea din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central (f.d.

9, 10-29, Vol. II).

În susținerea soluției, Curtea de Apel Cahul a reținut că în redacția legii, la data

emiterii actului de constatare de către Autoritatea Națională de Integritate, la 14

decembrie 2020, art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale prevedea noțiunea „cu excepția funcțiilor

electorale”, iar actuală redacție indică noțiunea de „funcțiilor elective”. Astfel, chiar

și în redacția veche, sensul excepției a fost același, referindu-se la funcții elective,

obținute în urma alegerilor conform Codului electoral.

Curtea de Apel Cahul, a indicat că Vera Dobrioglo, specialist în problemele

perceperii fiscale în cadrul primăriei satului Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, nu

a ocupat o funcție electivă la momentul emiterii Actului de constatare nr. 295/19 din

14 decembrie 2020.

Respectiv, instanța de apel a menționat că Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3, a înregistrat-o pe Vera

Dobrioglo în calitate de concurent electoral, ținând cont de faptul, că aceasta nu a

fost inclusă de către Agenția Națională de Integritate în lista persoanelor private de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere, întrucât nu cade sub incidența prevederilor

art. 16 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarative afirmațiile expuse în cererea de

apel precum că, Vera Dobrioglo în mod conștient a depus o declarație cu bună știință

falsă și contrar prevederilor art. 68 alin. (1) lit f) din Codul electoral a ascuns de la

Consiliul electoral de circumscripție de nivelul întâi că are interdicție de a ocupa

funcții de demnitate publică pe un termen de 3 ani.

Or, având în vedere că funcțiile de consilier local și primar sunt funcții care se

obțin în urma alegerilor locale, instanța de apel a constatat că, în cazul Verei

Dobrioglo, potrivit actului de constatare emis de Autoritatea Națională de

Integritate, acestea sunt excepții de la sancțiunea decăderii din dreptul de a exercita

funcții publice și de demnitate publică, motiv pentru care Autoritatea Națională de

Integritate nu a inclus-o în lista persoanelor private de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere, care a fost pusă la dispoziția Comisiei în condițiile Codului electoral și

a fost expediată consiliilor electorale de circumscripție, inclusiv Consiliului

5

Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 și Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7, în vederea aplicării

corecte a normelor legale, în cadrul alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023.

Instanța de apel a relevat că Vera Dobrioglo nu cade sub incidența prevederilor

art. 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral, luând în considerare că la art. 23 alin. (6)

din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, este invocată excepția, sub incidența căreia cade Vera Dobrioglo, iar

Comisia Electorală Centrală, prin scrisoarea nr. CEC-8/3132 din 04 octombrie 2023

și nr. CEC-S/3134 din 04 octombrie 2023, a prezentat Lista actualizată a persoanelor

care au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, listă în care

Vera Dobrioglo nu se regăsește, rezultând că aceasta are dreptul de a candida la

funcția de primar și consilier.

Instanța de apel a învederat că funcțiile de consilier local și primar sunt funcții

care se obțin în urma alegerilor locale, iar Vera Dobrioglo nu a ocupat funcție

electivă la momentul emiterii Actului de constatare nr.295/19 din 14 decembrie 2020

iar pentru aplicarea interdicției de a candida la o funcție electivă, este nevoie ca

persoanei să-i fi fost încetat mandatul într-o funcție electivă – eliberarea sau

destituirea din funcție în condițiile art.23 alin.(3)-(5) din Legea nr.133/2016.

La 28 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Calaidjoglu a

depus recurs împotriva deciziei din 26 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a

cererii de chemare în judecată depuse de Nicolae Calaidjoglu (f.d. 45-47, Vol. II).

În motivarea recursului Nicolae Calaidjoglu a reiterat circumstanțele de fapt și

de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de apel și în cererea de chemare

în judecată.

La 05 ianuarie 2024, ora 11:57, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin

intermediul poștei electronice, în adresa participanților la proces pentru notificare

copia recursului depus de Nicolae Calaidjoglu, explicându-i dreptul de a depune

referință (f.d. 51, Vol. II).

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată public la 26 decembrie 2023, și

conform recipisei anexate la actele cauzei, decizia motivată a fost notificată

recurentului la 28 decembrie 2023 (f.d. 37, Vol. II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

6

Deși, participanții la proces au recepționat copia recursului, intimații și terții nu

și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referințe, în care să-și expună

opinia referitor la cererea de recurs depusă de Nicolae Calaidjoglu.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nicolae Calaidjoglu, în

raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

7

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge ca

neîntemeiat argumentul lui Nicolae Calaidjoglu precum că, atât instanța de fond, cât

și cea de apel nu au dat o apreciere a jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție pe 3 dosare electorale.

În acest sens, se va nota că intrarea în vigoare a modificărilor Codului electoral

la data de 01 ianuarie 2023, nu denotă faptul că există diferențe de interpretare și

aplicare ale acestei legi. Or, mecanismul de consolidare a jurisprudenței Curții

Supreme de Justiție a fost conceput pentru a asigura consecvența practicii instanțelor

interne și a remedia diferențele de interpretare și aplicare a legilor, ceea ce la caz nu

se constată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Nicolae Calaidjoglu, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel

Cahul, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Cahul și

o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Cahul, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

8

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Nicolae

Calaidjoglu.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu

art. 230 și 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Nicolae Calaidjoglu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

9