3ra-23/24 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-23/24 2-23172698-01-3ra-05012024 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (A. Sârbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (G. Vavrin, N. Bondarenco, I. Dănăilă) Î N C H E I E R E 11 ianuarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolae Calaidjoglu, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Calaidjoglu împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7, terți Vera Dobrioglo, Comisia Electorală Centrală și Autoritatea Națională de Integritate cu privire la anularea hotărârii nr. 21/01 din 01 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7, anularea hotărârii nr. 31 din 23 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3, anularea hotărârii de înregistrare a candidatului electoral Vera Dobrioglo la funcția de primar al sat.

Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul, obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 de infirmare a alegerilor locale la funcția de primar din sat.

Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul în privința candidatului electoral Vera Dobrioglo și confirmarea alegerilor locale în privința lui Nicolae Calaidjoglu, împotriva deciziei din 26 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins apelul declarat de Nicolae Calaidjoglu și s-a menținut hotărârea din 11 decembrie 2023 a Judecătoria Cahul, sediul central, c o n s t a t ă : La data de 04 decembrie 2023, Nicolae Calaidjoglu, reprezentat de avocatul Maxim Todorov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7, prin care a solicitat: 1 - anularea hotărârii nr. 21/01 din 01 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7; - anularea hotărârii nr. 31 din 23 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3; - anularea hotărârii de înregistrare a candidatului electoral Vera Dobrioglo la funcția de primar al sat.

Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul; - obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 de infirmare a alegerilor locale la funcția de primar din sat. Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul în privința candidatului electoral Vera Dobrioglo și confirmarea alegerilor locale în privința lui Nicolae Calaidjoglu. În motivarea cererii de chemare în judecată Nicolae Calaidjoglu, reprezentat de avocatul Maxim Todorov a indicat că, la data de 19 noiembrie 2023 a avut loc turul II al alegerilor locale în satul Alexandru Ioan Cuza din raionul Cahul. Conform rezultatelor preliminare a alegerilor Vera Dobrioglo a acumulat 54,38 % (447 voturi), iar Nicolae Calaidjoglu a acumulat 45,62% (375 voturi).

Reclamantul a menționat că, la 21 noiembrie 2023 a aflat că în privința Verei Dobrioglo există un Act de constatare nr. 295/19 din 14 decembrie 2020 definitiv și irevocabil, emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care s-a constatat că Vera Dobrioglo, specialist în problemele perceperii fiscale în cadrul Primăriei sat. Alexandru Ioan Cuza, r-l Cahul, nu a soluționat situația de incompatibilitate în decursul a unei luni din momentul apariției acesteia; s-a sesizat Primăria sat. Alexandru Ioan Cuza, r-l Cahul, în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de munca a Verei Dobrioglo; s-a decăzut Vera Dobrioglo, specialist în problemele perceperii fiscale în cadrul Primăriei sat.

Alexandru Ioan Cuza, r-l Cahul, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioada de 3 ani din data eliberării din funcția de specialist în problemele perceperii fiscale, sau rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate; s-a înscris Vera Dobrioglo, specialist în problemele perceperii fiscale în cadrul Primăriei sat. Alexandru Ioan Cuza, r-l Cahul, în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data eliberării din funcția de specialist în problemele perceperii fiscale, sau rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate.

Reclamantul a evidențiat că, verificând portantul instanțelor de judecată a constatat că prin hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vera Dobrioglo cu privire la anularea actului administrativ. Ulterior, prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de apel depusă de Vera Dobrioglo împotriva hotărârii din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani ca fiind întemeiată, fiind casată integral hotărârea primei instanțe și anulat actul 2 administrativ. Totodată, prin decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat integral decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, și s-a menținut hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Astfel, reclamantul a considerat că din data de 25 ianuarie 2023 începe că curgă termenul de 3 ani referitor la interdicția Verei Dobrioglo de a ocupa funcții publice și funcții de demnitate publică. A indicat că, prin prisma prevederilor art. 91, 94 și 95 din Codul electoral, la data de 23 noiembrie 2023 prin hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 s-a respins cererea lui Nicolae Calaidjoglu privind anularea hotărârii de înregistrare a candidatului electoral Vera Dobrioglo la funcția de primar al satului Alexandru Ioan Cuza din raionul Cahul. În motivare s-a făcut trimitere că anterior un alt candidat electoral Vasile Stanciu a contestat pe motive similare înregistrarea candidatului electoral Vera Dobrioglo, însă prin hotărârea Judecătoriei Cahul și a Curții de Apel Cahul a fost respinsă contestația lui Vasile Stanciu.

Reclamantul a menționat că nu a fost antrenat în acel proces de judecată și nu cunoaște argumentele invocate de Vasile Stanciu astfel încât hotărârea pronunțată nu îi este opozabilă. Ulterior, prin hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7 s-a respins ca neîntemeiată cererea prealabilă depusă de Nicolae Calaidjoglu împotriva hotărârii Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 din 23 noiembrie 2023. Reclamantul a invocat că, Vera Dobrioglo în mod conștient a depus o declarație cu bună știință falsă și a ascuns de la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 că are interdicție de a ocupa funcții de demnitate publică pe un termen de 3 ani.

A relevat că, potrivit Anexei la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, funcția de primar este funcție de demnitate publică. Astfel, a considerat că candidatului electoral Nicolae Calaidjoglu i-au fost lezate drepturile prevăzute de Codul electoral care consfințesc condiții egale de participare la alegerile locale pentru toți candidații înscriși în cursa electorală. Reclamantul a indicat că în legislația Republicii Moldova la momentul emiterii actului de constatare de către Autoritatea Națională de Integritate nu exista definită noțiunea de funcție electorală. Unica noțiune definită de Codul electoral nr. 1381 din 21 noiembrie 1997 a fost cea de funcționar electoral „funcționar electoral – persoană fizică care activează sau a activat, în condițiile prezentului cod, în calitate de membru al consiliului electoral al circumscripției electoral sau al biroului electoral al secțiunii votare”.

Raportând aceste două noțiuni: funcție electorală și funcționar electoral reclamantul a constatat că aceste două noțiuni sunt cele mai apropiate ca sens și conținut, iar noțiunea de funcție eligibilă vizează funcțiile elective. A notat că, în redacția Legii din 2023, legiuitorul a operat cu o altă terminologie dar deja identică: „(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit 3 prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică și/sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor elective, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau de la data încetării de drept a mandatului său.

Dacă persoana a ocupat o funcție electivă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului”. În redacția legii din 2023 sensul și noțiunile sunt identice. Reclamantul a apreciat ca fiind irelevant argumentul Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7 că anterior instanțele de judecată s- au expus vis-a-vis de legalitatea înregistrării candidatului electoral Vera Dobrioglo, or, în acel caz contestația a fost depusă de Vasile Stanciu și cu alte argumente care diferă esențial de cele expuse de Nicolae Calaidjoglu. Or, la examinarea acelei acțiuni de contencios administrativ nimeni nu a ridicat problematica legislației din anul 2020 când a fost emis actul de constatare de către Autoritatea Națională de Integritate, ci s-a aplicat cu efect retroactiv prevederile legale din anul 2023, expuse supra.

Mai mult, reclamantul a menționat că potrivit art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sânt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane. De asemenea, reclamantul a considerat neîntemeiat argumentul Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 că nu este de competența acestuia invalidarea rezultatelor alegerilor, or, art. 37 alin. (1) lit. n) din Codul electoral stipulează expres că în perioada electorală, consiliul electoral de circumscripție are următoarele atribuții: aprobă, prin hotărâre, procesul-verbal privind rezultatele alegerilor locale din circumscripția electorală respectivă, confirmă sau infirmă legalitatea acestora.

Prin încheierea din 07 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a atras în calitate de terț – Comisia Electorală Centrală (f.d. 155, Vol. I). Prin încheierea din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a atras în calitate de terț – Autoritatea Națională de Integritate (f.d.

163, Vol. I). Prin hotărârea din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolae Calaidjoglu împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7, terți Vera Dobrioglo, Comisia Electorală Centrală și Autoritatea Națională de Integritate cu privire la anularea hotărârii nr. 21/01 din 01 decembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7, anularea hotărârii nr. 31 din 23 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3, anularea hotărârii de înregistrare a candidatului electoral Vera Dobrioglo la funcția de primar al sat.

Alexandru Ioan 4 Cuza din r-l Cahul, obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 de infirmare a alegerilor locale la funcția de primar din sat. Alexandru Ioan Cuza din r-l Cahul în privința candidatului electoral Vera Dobrioglo și confirmarea alegerilor locale în privința lui Nicolae Calaidjoglu, ca fiind neîntemeiată (f.d. 181, 184-190, Vol. I). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 12 decembrie 2023 și la 15 decembrie 2023 Nicolae Calaidjoglu, reprezentat de avocatul Maxim Todorov a depus apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a pretențiilor reclamantului (f.d.

193, 204-206, Vol. I). Prin decizia din 26 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, s-a respins apelul declarat de Nicolae Calaidjoglu, reprezentat de avocatul Maxim Todorov și s-a menținut hotărârea din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Cahul, sediul central (f.d. 9, 10-29, Vol. II). În susținerea soluției, Curtea de Apel Cahul a reținut că în redacția legii, la data emiterii actului de constatare de către Autoritatea Națională de Integritate, la 14 decembrie 2020, art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale prevedea noțiunea „cu excepția funcțiilor electorale”, iar actuală redacție indică noțiunea de „funcțiilor elective”. Astfel, chiar și în redacția veche, sensul excepției a fost același, referindu-se la funcții elective, obținute în urma alegerilor conform Codului electoral.

Curtea de Apel Cahul, a indicat că Vera Dobrioglo, specialist în problemele perceperii fiscale în cadrul primăriei satului Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, nu a ocupat o funcție electivă la momentul emiterii Actului de constatare nr. 295/19 din 14 decembrie 2020. Respectiv, instanța de apel a menționat că Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3, a înregistrat-o pe Vera Dobrioglo în calitate de concurent electoral, ținând cont de faptul, că aceasta nu a fost inclusă de către Agenția Națională de Integritate în lista persoanelor private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere, întrucât nu cade sub incidența prevederilor art. 16 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarative afirmațiile expuse în cererea de apel precum că, Vera Dobrioglo în mod conștient a depus o declarație cu bună știință falsă și contrar prevederilor art. 68 alin. (1) lit f) din Codul electoral a ascuns de la Consiliul electoral de circumscripție de nivelul întâi că are interdicție de a ocupa funcții de demnitate publică pe un termen de 3 ani.

Or, având în vedere că funcțiile de consilier local și primar sunt funcții care se obțin în urma alegerilor locale, instanța de apel a constatat că, în cazul Verei Dobrioglo, potrivit actului de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate, acestea sunt excepții de la sancțiunea decăderii din dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică, motiv pentru care Autoritatea Națională de Integritate nu a inclus-o în lista persoanelor private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere, care a fost pusă la dispoziția Comisiei în condițiile Codului electoral și a fost expediată consiliilor electorale de circumscripție, inclusiv Consiliului 5 Electoral al Circumscripției Electorale Alexandru Ioan Cuza nr. 7/3 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Cahul nr. 7, în vederea aplicării corecte a normelor legale, în cadrul alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023. Instanța de apel a relevat că Vera Dobrioglo nu cade sub incidența prevederilor art. 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral, luând în considerare că la art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, este invocată excepția, sub incidența căreia cade Vera Dobrioglo, iar Comisia Electorală Centrală, prin scrisoarea nr. CEC-8/3132 din 04 octombrie 2023 și nr. CEC-S/3134 din 04 octombrie 2023,

a prezentat Lista actualizată a persoanelor care au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, listă în care Vera Dobrioglo nu se regăsește, rezultând că aceasta are dreptul de a candida la funcția de primar și consilier. Instanța de apel a învederat că funcțiile de consilier local și primar sunt funcții care se obțin în urma alegerilor locale, iar Vera Dobrioglo nu a ocupat funcție electivă la momentul emiterii Actului de constatare nr.295/19 din 14 decembrie 2020 iar pentru aplicarea interdicției de a candida la o funcție electivă, este nevoie ca persoanei să-i fi fost încetat mandatul într-o funcție electivă – eliberarea sau destituirea din funcție în condițiile art.23 alin.(3)-(5) din Legea nr.133/2016.

La 28 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Calaidjoglu a depus recurs împotriva deciziei din 26 decembrie 2023 a Curții de Apel Cahul, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Nicolae Calaidjoglu (f.d. 45-47, Vol. II). În motivarea recursului Nicolae Calaidjoglu a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de apel și în cererea de chemare în judecată. La 05 ianuarie 2024, ora 11:57, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul poștei electronice, în adresa participanților la proces pentru notificare copia recursului depus de Nicolae Calaidjoglu, explicându-i dreptul de a depune referință (f.d.

51, Vol. II). În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). Decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată public la 26 decembrie 2023, și conform recipisei anexate la actele cauzei, decizia motivată a fost notificată recurentului la 28 decembrie 2023 (f.d.

37, Vol. II). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal. 6 Deși, participanții la proces au recepționat copia recursului, intimații și terții nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referințe, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Nicolae Calaidjoglu. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nicolae Calaidjoglu, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile 7 instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge ca neîntemeiat argumentul lui Nicolae Calaidjoglu precum că, atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au dat o apreciere a jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție pe 3 dosare electorale. În acest sens, se va nota că intrarea în vigoare a modificărilor Codului electoral la data de 01 ianuarie 2023, nu denotă faptul că există diferențe de interpretare și aplicare ale acestei legi. Or, mecanismul de consolidare a jurisprudenței Curții Supreme de Justiție a fost conceput pentru a asigura consecvența practicii instanțelor interne și a remedia diferențele de interpretare și aplicare a legilor, ceea ce la caz nu se constată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Nicolae Calaidjoglu, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Cahul, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Cahul și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Cahul, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a 8 instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Nicolae Calaidjoglu. Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Nicolae Calaidjoglu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 9