3ra-1237/23 — anularea hotaririi, obligarea examinarii fondului contestatiei si emiterea actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor

3ra-1237/23 — anularea hotaririi, obligarea examinarii fondului contestatiei si emiterea actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1237/23

2-23166782-01-3ra-21122023

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (O. Fiodorov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul Electoral de

Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Ludmila Ceaglic

împotriva Consiliului Electoral de Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4 privind

anularea hotărârii din 19 noiembrie 2023 a Consiliului electoral de circumscripției

electorale raionale Anenii Noi nr. 4 și obligarea examinării fondului contestației și

emiterea actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale

locale pentru funcția de Primar în localitatea Calfa, raionul Anenii Noi cu solicitarea

de aplicare a prevederilor art. 176 din Codul electoral,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 22 noiembrie 2023 Ludmila Ceaglic a înaintat acțiune în instanța de judecată

împotriva Consiliului Electoral de Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4, privind

anularea hotărârii nr. 27/1 din 19 noiembrie 2023 a Consiliului electoral de

Circumscripție Electorală raională Anenii Noi nr. 4 și obligarea examinării fondului

contestației și emiterea actului administrativ privind infirmarea rezultatelor

alegerilor generale locale pentru funcția de Primar în localitatea Calfa, raionul

Anenii Noi cu solicitarea de aplicare a prevederilor art. 176 din Codul electoral.

În motivarea acțiunii depuse, reclamanta a indicat că, la 03 noiembrie 2023,

Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat Dispoziția nr. 92, conform căreia,

prin derogare de la prevederile art. 72 alin. (4) și 102 alin. (2) și (5) din Codul

electoral, a dispus anularea înregistrării concurenților electorali desemnați de

Partidul Politic „ȘANSĂ” în cadrul alegerilor locale generale din 05 noiembrie

prin intermediul consiliilor electorale de circumscripție, urmează să informeze toate

birourile electorale ale secțiilor de votare despre măsura adoptată, în vederea

aplicării prevederilor art. 72 alin. (4) din Codul electoral.

1

Conform art. 72 alin. (4) din Codul electoral, dacă concurentul electoral își

retrage candidatura sau înregistrarea este anulată după tipărirea buletinelor de vot,

în buletin, în dreptul acestuia, biroul electoral al secției de votare aplică ștampila cu

mențiunea „Retras”. Iar în legătură cu aceasta și în vederea aplicării uniforme a

procedurilor electorale, în temeiul art. 25 lit. c), 27 lit. a) și e), 32, 37 alin. (1) lit. f),

41 lit. h) și 72 alin. (4) din Codul electoral nr. 325/2022 și în scopul executării pct.

1.2. din Dispoziția nr. 92 a Comisiei pentru Situații Excepționale, Comisia Electorală

Centrală a hotărât: Dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova se aduce la cunoștința consiliilor electorale de

circumscripție de nivelul al doilea. La rândul lor, consiliile electorale de nivelul al

doilea vor comunica neîntârziat consiliilor electorale de circumscripție de nivelul

întâi dispoziția în cauză, precum și prezenta hotărâre, iar cele din urmă vor informa

în acest sens birourile electorale ale secțiilor de votare din raza teritorială a acestora,

dar nu mai târziu de ora ridicării buletinelor de vot pentru alegerile locale generale

din 05 noiembrie 2023 de la sediul consiliilor electorale de circumscripție. Consiliile

electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare vor revoca

hotărârile ce vizează confirmarea reprezentanților în cadrul acestora și a persoanelor

de încredere ale concurenților electorali din partea Partidului Politic „ȘANSĂ”.

Birourile electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, consiliile electorale care

îndeplinesc și atribuțiile biroului electoral al secției de votare: vor aplica, cel târziu

până la ora 18:00 a zilei de 04 noiembrie 2023, ștampila cu mențiunea „Retras” în

toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea

Partidului Politic „ȘANSĂ”; vor aplica ștampila cu mențiunea „Retras”, în dreptul

concurentului electoral din partea Partidului Politic „ȘANSĂ”, în procesele-verbale

pretipărite privind rezultatele numărării voturilor, care se întocmesc de către

birourile electorale, precum și în procesele-verbale privind centralizarea rezultatelor

votării, care se întocmesc de către consiliile electorale de circumscripție; vor aduce

la cunoștința publică informația privind anularea concurenților electorali înregistrați

de Partidul Politic „ȘANSĂ” și retrage listele de candidați făcute publice la sediul

biroului electoral al secției de votare. Consiliile electorale de circumscripție de

nivelul întâi vor informa consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea,

până la ora 14:00 a zilei de 4 noiembrie 2023, despre mersul executării Dispoziției

nr. 92 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și a prezentei

hotărâri, iar informația finală o vor comunica până la ora 18:30. Consiliile electorale

de circumscripție de nivelul al doilea vor informa Comisia Electorală Centrală, până

la ora 15:00 a zilei de 04 noiembrie 2023, despre mersul executării Dispoziției nr.

92 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și a prezentei

hotărâri, iar informația finală o vor comunica până la ora 19:00.

Astfel, reclamanta susține că, gruparea criminală condusă de Ilan Șor și-a

schimbat imediat strategia și a susținut un șir de candidați independenți în spatele

cărora stă gruparea criminală. Printre aceștia este și candidatul independent Palienco

Alexandru. Or, Palienco Alexandru a fost privat de suportul politic al ALDE fiind

un afiliat lui Șor și grupării sale, în campania electorală candidatul propulsat de

conducătorul grupării criminale Șor a admis coruperea alegătorilor și a distribuit

pliante cu încălcarea legii.

În acest context, comunică reclamanta că, a fost depusă o contestație, iar la

examinarea contestației a fost depusă o cerere de recuzare, fapt confirmat prin

2

procesul verbal. Însă, hotărârea contestată a fost adoptată fără examinarea cererii de

recuzare, ceea ce constituie un viciu fundamental, care nu poate fi corectat decât prin

anularea hotărârii contestate. Or, prin hotărârea Consiliului electoral al

circumscripției electorale Calfa nr. 4/4 din 12 noiembrie 2023, contestația depusă de

Ludmila Ceaglic a fost respinsă ca tardivă. Iar prin hotărârea/decizia Consiliului

electoral al circumscripției electorale raionale Anenii Noi nr. 4 a fost dispus: a

admite parțial constesația depusă; a anula hotărârea Consiliului electoral al

circumscripției electorale Calfa nr. 4/4 din 12 noiembrie 2023 și se emite o nouă

hotărâre de respingere a contestației ca fiind neîntemeiată.

La caz, consideră reclamanta că, organul ierarhic superior, practic a repetat

argumentele din actele contestate, a interpretat și aplicat eronat și abuziv prevederile

legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Prin urmare, menționează reclamanta că, argumentul precum că prin dispoziția

Comisiei pentru Situații Excepționale s-au făcut derogări de la Codul electoral și art.

101 alin. (5) nu mai este aplicabil, este unul ilegal și abuziv.

Astfel, reclamanta consideră că, prin dispoziția contestată s-au făcut derogări

de la art. 101 din Codul electoral, iar însuși faptul asumării de către consiliul

electoral a drepturilor unor organe electorale - această s-a substituit acestora, astfel

îi sunt direct aplicabile prevederile art. 101 alin. (5) Cod electoral.

În acest context, susține reclamanta că, în cazul în care este păstrată abordarea

organelor electorale, va fi grav afectat principiul accesului la justiție și a unui proces

echitabil și recurs efectiv garantat de art. 6 și 13 al CEDO. Or, nu poate fi vorba

despre garantarea unui veritabil acces la justiție și asigurarea unor căi efective de

atac (un remediu efectiv), dacă fără motive plauzibile din punct de vedere practic în

cazul în care, din motive abuzive și nejustificate, un concurent electoral favorizat

abuziv în alegeri și care contestă această decizie și se continuă să se judece pe cale

judecătorească, este limitat în dreptul său de a contesta pe cale administrativă și

judecătorească acțiunile organelor electorale cu privire la drepturile sale electorale,

cu privire la garantarea unor alegeri libere etc.

Astfel, reclamanta constată relevanța prevederilor internaționale menționate

supra cu privire la cazul examinat. Or, refuzul de a examina în fond contestația și

declararea acesteia inadmisibilă de toate organele electorale îngrădește dreptul la un

proces echitabil, acces la justiție și recurs efectiv.

Totodată, reclamanta indică că, organul electoral era obligat să examineze

contestația în fond o dată cu procedura de confirmare/infirmare a alegerilor în

circumscripția corespunzătoare, iar refuzul nejustificat impune anularea actului

administrativ cu emiterea unei noi soluții de organul ierarhic superior.

Mai mult ca atât, atrage atenția reclamanta că eliminarea candidaților prin

aplicarea ștampilei „Retras” s-a efectuat abuziv până la soluționarea contestațiilor

depuse și contrar prevederilor art. 101 alin. (5) din Codul electoral, care prevede

suspendarea de drept a oricăror hotărâri de acest gen.

Astfel, consideră reclamanta că, prin aceste acțiuni, Consiliul electoral a

încălcat flagrant prevederile art. 6, 10, 11, 13, 14, 15 și 3 protocolul 1 al CEDO,

precum și art. 2, 6, 32, 38, 41 și 54 din Constituția Republicii Moldova, Legea

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, Codul electoral, depășindu-

și grav competența.

3

În acest context, indică reclamanta că, conform hotărârii contestate se fac

derogări inadmisibile de la prevederile Codului electoral, iar prin ignorarea tuturor

procedurilor legale cu privire la sancționarea unui concurent electoral și anularea

înregistrării acestuia, Ceaglic Ludmila, este afectată grav și i se încalcă drepturile

fundamentale la alegeri libere și dreptul de a fi ales, principii garantate de

jurisprudența națională și internațională.

Prin urmare, reclamanta consideră că, i s-a încălcat drepturile garantate de art.

6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Totodată, în cazul în care

autoritățile au depistat cazuri de corupere a alegătorilor sau finanțare ilegală,

trebuiau să ia măsuri individuale pe fiecare caz în parte în baza probelor iar

persoanele vinovate să fie trase la răspundere, în loc să investigheze fiecare caz

separate.

Totodată, susține reclamanta că, autoritatea nu a motivat în ce măsură

competențele ordinare ale executivului sau regulatorului electoral, sunt insuficiente

pentru depășirea riscurilor presupuse și menționate în contextul situației de criză și

în ce măsură derogarea de la lege și preluarea competențelor unui organ autonom

poate compensa deficiența în discuție. Or, nu a existat nicio motivare care să reflecte

standardul proporționalității, în privința restricțiilor privind dreptul de a fi ales,

libertatea de expresie, dreptul la informare, drepturi violate din dispoziția contestată.

Prin urmare, susține reclamanta că, este pur și simplu incredibil și de

neimaginat cum a reușit pârâtul să manipuleze și să inventeze fapte presupuse ilegale

și legătura cu Ludmila Ceaglic, fără nici o probă directă sau indirectă, doar bazându-

se pe percepții și deducții proprii, precum și pe unele informații false și abuzive din

partea unor autorități de stat care sunt supuse politic unui concurent electoral. Iar în

acest sens, dreptul la alegeri libere este strâns legat de alte două principii

fundamentale protejate de Constituție și Convenția Europeană – dreptul la libera

exprimare a opiniei și dreptul la libertatea de asociere.

În acest context, reține reclamanta că, nu pot exista alegeri libere dacă nu este

posibil de a partaja liber idei și de a se asocia în vederea participării libere la alegeri.

Or, este evident că prin interzicerea unui cerc larg de persoane de a candida în cadrul

alegerilor se încalcă nu doar dreptul de a fi ales dar și dreptul de asociere, or cel care

nu poate candida nu poate nici să se asocieze cu un partid pe lista căruia să candideze.

Astfel, constată reclamanta depășirea cadrului constituțional prevăzut la art. 41

din Constituție dar și la art. 11 din CEDO. Or, în conformitate cu art. 98 alin. (1) și

(3) din Codul electoral, în ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele

de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum

urmează: curțile de apel soluționează cererile de apel împotriva actelor judecătorești

emise de judecătorii în cadrul litigiilor electorale. Iar alineatul (2) al art. 98 din Codul

electoral, prevede că, acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de

judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod

și ale Codului administrativ.

Totodată, reclamanta reiterează că, conform art. 101 alin. (6) și (7) din Codul

electoral, instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și

emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului

de procedură civilă. Actele judecătorești emise în condițiile prezentului capitol sunt

definitive și executorii din momentul pronunțării, cu excepția cazurilor de

suspendare a executării acestora.

4

Mai mult ca atât, funcționarii electorali, observatorii, precum și asociațiile

obștești care au solicitat acreditarea observatorilor pot depune contestații împotriva

organului electoral care le-a aplicat sancțiunile prevăzute de art. 102 alin. (6) și (8).

În aceste cazuri, legalitatea hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic

superior. Contestatarii depun cererea și/sau participă la procedura de examinare a

contestațiilor personal sau prin intermediul reprezentanților împuterniciți în

condițiile Codului administrativ sau, după caz, ale Codului de procedură civilă. În

cadrul organelor electorale, depunerea cererii și/sau participarea la procedura de

examinare a contestațiilor se stabilește în baza hotărârilor aprobate de Comisia

Electorală Centrală.

La fel, indică reclamanta că, conform prevederile art. 27 lit. g) din Codul

electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele

atribuții: în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică lista

partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri.

Articolul 98 alin. (1) pct. 1) și alin. (2) din Codul electoral, stabilește că, în

ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează judecătoriile în primă

instanță soluționează contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a hotărârilor

organelor electorale după efectuarea procedurii de examinare a cererii prealabile.

Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se

examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului

administrativ.

În temeiul art. 91 alin. (2), (2), (3) și (31), (4) din Codul electoral, contestațiile

depuse în condițiile prezentului cod se examinează de către organele electorale,

respectându-se ierarhia acestora.

Astfel, menționează reclamanta că, în cazurile stabilite de prezentul cod,

precum și de alte acte normative, contestațiile se examinează de către alte organe

(autorități) în limita competențelor atribuite. În sensul alin. (2), legalitatea actelor

administrative ale organului electoral emitent, precum și acțiunile/inacțiunile

acestuia se contestă direct la organul electoral ierarhic superior. După respectarea

procedurii prealabile, decizia organului electoral emitent, după caz, decizia

organului electoral ierarhic superior în partea adoptării unei noi soluții pe marginea

cererii prealabile se contestă direct în instanța de judecată în a cărei rază teritorială

se află organul electoral respectiv.

Prin derogare de la prevederile alin. (2) și (3) din prezentul articol, în cazul

depunerii unor contestații cu privire la deciziile organelor electorale emise în

conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51), nu este necesară respectarea procedurii

prealabile. Contestațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se depun la organul electoral

care a înregistrat, a acreditat sau a confirmat ori urmează să înregistreze, să

acrediteze sau să confirme subiecții electorali ale căror acțiuni/inacțiuni se contestă.

Deciziile organului electoral pe marginea acestor contestații se contestă în condițiile

alin. (3).

Astfel, reține reclamanta că, un alt viciu fundamental rezidă în faptul că lipsește

contrasemnarea actului administrativ contestat sub sancțiunea nulității absolute.

Prin hotărîrea din 24 noiembrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central

s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

5

Pentru a decide astfel, instanța de fond a constatat că Ludmila Ceaglic

revendică infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale pentru funcția de Primar

în localitatea Calfa, raionul Anenii Noi cu solicitarea de aplicare a prevederilor art.

176 din Codul electoral, invocând cu titlu de temei faptul că candidatul independent

Alexandru Palienco ar fi avut tangență cu partidul finanțat de Ilan Șor „ȘANSA”

care a fost exclus din cursă prin dispoziția nr. 92 din 03 noiembrie 2023 emisă de

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

În acest sens, instanța de judecată a menționat că reieșind din norma art. 56 din

Codul electoral, faptul finanțării ilegale a partidului/candidatului independent urma

a fi sesizat cu cerere organul electoral competent în vederea confirmării stării de fapt

invocate și examinării de organul competent – comisia electorală centrală de

circumscripție. La caz, însă Ludmila Ceaglic nu a sesizat organele competente cu

referire la careva acțiuni ilegale admise de candidatul independent Alexandru

Palienco în timpul campaniei electorale și nici în ziua alegerilor, ci numai după

alegeri când a sesizat că acesta este candidatul care a luat numărul majoritar de

voturi.

Instanța de judecată a menționat că art. 96 alin. 1 din Codul electoral indică

expres, că fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile

formulate și este responsabil de veridicitatea și calitatea probelor prezentate, la caz

Ludmila Ceaglic neanexând probe (ex: imagini foto/video) care să probeze

circumstanțele expuse în contestația sa.

Instanța de judecată nu a reținut agumentul în susținerea contestației, precum

că candidatul independent Alexandru Palienco ar fi fost sponsorizat de partidul

ȘANSA exclus din cursa electorală, prin faptul că candidatul acestui partid ar fi

îndemnat alegătorii săi să voteze în favoarea candidatului Alexandru Palienco, or,

codul electoral nu sancționează acest fapt, iar chestiunea finanțării ilegale este expres

reglementată în art. 54 din Codul electoral.

Instanța de judecată a concluzionat că, Consiliul Electoral de Circumscripție

Electorală raională Anenii Noi nr. 4 la adoptarea hotărârii contestate, a respectat

principiul legalității, egalității de tratament, a bunei-credințe, eficienței,

proporționalității, motivării, comprehensibilității și transparența acțiunilor

autorităților publice, comunicării și audierii în cadrul procedurii administrative, care

sunt reglementate în Codul administrativ, hotărârea contestată fiind motivată în

conformitate cu normele legale expuse în hotărâre, or, sunt indicate argumentele care

sunt bazate pe o cercetare amplă a materialelor cauzei și a probelor acumulate în

raport cu poziția părților în procedura administrativă.

La 27 noiembrie 2023, Ludmila Ceaglic, a depus apel motivat împotriva

hotărârii menționate, solicitând casarea hotărârii din 24 noiembrie 2023 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu emiterea unei noi decizii cu privire la

admiterea acțiunii.

Prin decizia din 15 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 24 noiembrie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și s-a emis

o nouă decizie cu privire la admiterea parțială a acțiunii depuse de Ceaglic Ludmila

împotriva Consiliului Electoral de Circumscripție raională Anenii Noi nr.4.

S-a anulat hotărârea nr. 127 din 19 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral de

Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4 în partea respingerii contestației depuse de

candidatul la funcția de primar în Circumscripția electorală comunală Calfa nr. 4/4

6

Ceaglic Ludmila, privind declararea nulității alegerilor locale generale în

Circumscripția electorală comunală nr. 4/4 Calfa, anularea înregistrării candidatului

independent la funcția de primar Palienco Alexandru și excluderea acestuia din cursa

electorală, desfășurarea turului doi de alegeri în circumscripția menționată.

S-a obligat Consiliul electoral de circumscripție electorală raională Anenii Noi,

nr. 4 să examineze contestația depusă de către Ceaglic Ludmila la 09 noiembrie

2023.

În rest acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 15 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a corectat

greșeala admisă în dispozitivul deciziei din 15 decembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău cu indicarea corectă a actului administrativ ce se contestă și seanulează și

anume „Hotărârea nr. 27/1 din 19 noiembrie 2023 emisă de Consiliul Electoral de

Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4 în partea în care s-a respins ca neîntemeiată

contestația depusă de candidatul la funcția de primar în Circumscripția electorală

comunală Calfa nr. 4/4 Ceaglic Ludmila” și nu „Hotărârea nr. 127 a Consiliului

Electoral de Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4 din 19.11.2023” (f.d. 121-122).

Pentru a decide astfel instanța de apel stabilind starea de fapt și de drept,

verificând în raport cu prevederile cadrului legal pertinent legalitatea și temeinicia

hotărârii primei instanțe, a conchis că prima instanță nu a constatat și nu a elucidat

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond neîntemeiat a conchis că

contestația, fiind examinată, just a fost respinsă ca neîntemeiată. Întrucât, după cum

rezultă din textul hotărârii nr. 27/1 din 19 noiembrie 2023, în partea în care s-a

respins ca neîntemeiată contestația depusă de candidatul la funcția de primar în

Circumscripția electorală comunală Calfa nr. 4/4 – Ciaglic Ludmila, Consiliul

Electoral de Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4, a emis actul administrativ

nominalizat, însă, fără a face trimitere și a invoca motivele, circumstanțe și probele

concrete în privința lui Ceaglic Ludmila, ce au dus la emiterea hotărârii de respingere

a contestației. Or, art. 118 alin. (1)-(3) Cod administrativ, indică că, motivarea este

operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea

unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept

și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din

motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de

vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.

Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Astfel, dacă este sau nu potrivită hotărârea nr. 27/1 din 19 noiembrie 2023, în

partea în care s-a respins ca neîntemeiată contestația depusă de candidatul la funcția

de primar în Circumscripția electorală comunală Calfa nr. 4/4 – Ciaglic Ludmila,

privind declararea nulității alegerilor locale generale în Circumscripția electorală

comunală nr. 4/4 Calfa, emisă de Consiliul Electoral de Circumscripție raională

Anenii Noi nr. 4, cu scopul legitim, nu poate fi apreciată din lipsa motivării, ce urma

a fi indicată de către Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Anenii

Noi nr. 4, în procedura administrativă conform art. 22 și 87 din Codul administrativ.

Totodată, scopul nu trebuie numai expus, dar și motivat, fapt care nu este reflectat

în actul administrativ contestat în conformitate cu prevederile art. art. 31, 118 alin.

(1) – (3) din Codul administrativ.

7

În acest context, instanța de apel a atestat că, instanța de fond neîntemeiat a

conchis privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, or, indicarea

normei legal ce prevede termenul de depunere a contestației, nu poate fi apreciată ca

o motivare corespunzătoare a soluției adoptate, care să corespundă principiului

transparenței și comprehensibilității. Ceea ce denotă încălcarea normelor de drept

care reglementează procedura de emitere a actelor administrative.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, în cauza dată sunt întrunite temeiurile

de ilegalitate a hotărârii nr. 27/1 din 19 noiembrie 2023, în partea în care s-a respins

ca neîntemeiată contestația depusă de candidatul la funcția de primar în

Circumscripția electorală comunală Calfa nr. 4/4 – Ciaglic Ludmila, emisă de

Consiliul Electoral de Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4, obligând Consiliul

electoral de Circumscripție Electorală raională Anenii Noi, nr. 4 să examineze

contestația depusă de către Ceaglic Ludmila în data de 09 noiembrie 2023.

Cu privire la pretențiile reclamantei privind obligarea emiterii actului

administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale pentru funcția

de Primar în localitatea Calfa, raionul Anenii Noi cu solicitarea de aplicare a

prevederilor art. 176 din Codul electoral, instanța a conchis că acestea urmează a fi

respinsă ca neîntemeiată, deoarece inițial urmează a fi examinată contestația depusă

de către Ludmila Ceaglic, iar în cazul admiterii aceasta nu va fi lipsită de dreptul de

a formula o asemenea solicitare.

La 18 decembrie 2023, Consiliul Electoral de Circumscripție raională Anenii-

Noi nr. 4 a depus recurs nemotivat, ulterior a depus recurs motivat împotriva deciziei

din 15 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei

contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie menținută hotărârea

primei instanțe.

În motivarea recursului, a reiterat că despre ședința de judecată reprezentantul

recurentului a fost informat cu mai puțin de 24 ore, astfel fiindu-i creat un real

impediment de asigurare a prezenței părților în ședința de judecată, or dânsul este

unica persoană care reprezintă Consiliul Electoral de Circumscripție raională

Anenii-Noi nr. 4 în instanțele de judecată, iar în perioada 13–15 decembrie 2023 s-

a aflat în concediu medical. Prin urmare, la examinarea fondului cauzei de către

instanța de apel partea nu a fost prezentă, fapt ce contravene prevederilor Codului

administrative și lezează drepturile părților la un proces echitabil, cât și interesele

concurentului electoral, candidatul independent Palienco Alexandru.

Menționează recurentul că la emiterea deciziei, instanța de apel nu a identificat

actul administrativ emis, deoarece de către Consiliul Electoral de Circumscripție

raională Anenii-Noi nr. 4, la 19 noiembrie 2023 a emis o hotărâre sub nr. 27/1, care

creează incertitudine în aplicarea corectă a deciziei din 15 decembrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău.

Suplimentar a invocat că, decizia instanței de apel este arbitrară, fiind bazată în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, depășindu-și limitele

conferite de legiuitor la examinarea cererii de apel, în contextual în care apelanta nu

a invocat faptul lipsei motivării hotărârii.

Indică că, instanța de apel nu a identificat greșeli de procedură sau chestiuni de

aplicarea corectă a dreptului material, ci a indicat asupra lipsei motivării actului

administrativ prin prisma art. 118 din Codul administrative, însă, Consiliul Electoral

de Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4 a apreciat contestația din 09 noiembrie

8

2023 ca fiind admisibilă și a examinat-o în fond, în motivarea hotărârii indicând

probele care au stat la baza emiterii acesteia. Prin urmare, reiterează că la etapa de

adoptare a Hotărârii nr. 27/1 din 19 noiembrie 2023, Consiliul Electoral de

Circumscripție Electorală raională Anenii Noi nr. 4, la 19 noiembrie 2023, a asigurat

prezența părților în ședință publică, a reținut argumentele de drept și de fapt care au

fost invocate de către părți, a examinat admisibilitatea, dovezile prezentate de părți

și a emis o hotărâre argumentată.

Totodată la depunerea cererii de apel, Ludmila Ceaglic nu a invocat lipsa

motivării hotărârii, ci deopotrivă a repetat exact conținutul contestației înaintate în

instanța de fond numai cu schimbarea statutului din reclamant în apelant. Cererea de

apel înaintată de Ludmila Ceaglic, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de chemare în judecată care au fost analizate de către prima

instanță și au fost apreciate corespunzător, iar instanța de apel din oficiu s-a expus

asupra lipsei motivării actului contestat deși apelantul nici nu a invocat acest fapt,

prin ce a depășit limitele examinării cererii de apel.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 15 decembrie 2023,

și conform extrasului din poșta electronică dispozitivul deciziei a fost notificat

recurentului la 15 decembrie 2023 (f.d. 123).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă prin poșta electronică la 18 decembrie 2023

(f.d. 124).

La 22 decembrie 2023 Ceaglic Ludmila a depus referință la cererea de recurs,

menționând că soluția instanței de apel este întemeiată și legală și solicitând ca

recursul depus de către Consiliul Electoral de Circumscripție raional Anenii Noi nr.4

să fie declarat inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul Electoral de

Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4, în raport cu materialele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

9

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Consiliul Electoral de Circumscripție raională

Anenii Noi nr. 4, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de

către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Consiliul Electoral de Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei, care au

fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

10

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul

Electoral de Circumscripție raională Anenii Noi nr. 4.

11

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Consiliul Electoral de Circumscripție raională Anenii Noi

nr. 4 se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12