2ra-989/23 — repararea prejudiciului material

2ra-989/23 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-989/23

2-20107976-01-2ra-17072023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (L. Danilișin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

10 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valentina Ogorodnic,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” împotriva Valentinei Ogorodnic cu

privire la încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admisă cererea de apel declarată de Valentina Ogorodnic și modificată hotărârea

instanței de fond,

c o n s t a t ă :

La 02 septembrie 2022, SA „Red-Nord” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Valentinei Ogorodnic cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat, că prin Hotărârea Guvernului nr. 605 din

26.07.2017, cu privire la reorganizarea unor Societăți pe Acțiuni, s-a aprobat

reorganizarea SA ,,Rețelele Electrice de distribuție Nord,, prin fuziune (absorbție) cu

SA „Rețelele Electrice de distribuție Nord-Vest” (în calitate de societate absorbită). La

data de 30.10.2017, Adunarea Generală extraordinară a acționarilor SA „Red-Nord” a

aprobat contractul de fuziune prin-absorbție) între SA „Red-Nord” și SA „Red Nord-

Vest” și actul de transmitere a activelor, capitalului propriu și datoriilor SA „Red Nord-

Vest”.

În procesul verbal de transmitere a creanțelor privind recuperarea prejudiciului

material la SA „Red Nord-Vest” entității SA ,,Red-Nord” la situația din 31 octombrie

2017, s-a depistat, că salariata Ogorodnic Valentina are datorii față de întreprindere în

sumă de 19 171,67 de lei. Efectuând analiza faptului apariției acestei datorii, s-a

constatat, că la data de 19.02.2015 Ogorodnic Valentina, care activa în cadrul „Red

Dondușeni a SA „Red Nord-Vest” în calitate de tehnician-electrician, prin cumul

magazioner, prin fractura internă SR.W1 –nr. 2677494, a primit de la depozitul central

cablul SIP-5 2X35 cu lungimea de 5085 metri, conform ordinului nr. 77 din

15.09.2016, în cadrul SA „Red Nord-Vest” a fost efectuată inventarierea bunurilor

1

materiale aflate în gestiunea persoanelor cu răspundere materială din cadrul

întreprinderii. În rezultatul inventarierii efectuate la gestionara Ogorodnic Valentina în

filiala Dondușeni au fost depistate lipsuri și anume: 1146 metri de cablu SIP-5 2X35

în valoare de 15 976,39 de lei.

A invocat reclamantul că având scopul de a ascunde neajunsul de cablu depistat,

Ogorodnic Valentina, în urma înțelegerii prealabile cu directorul filialei - Lungu Vasile,

în biroul ultimului, aflîndu-se la o ședință cu șefii de sectoare ale filialei Dondușeni au

luat decizia să repartizeze în gestiunea șefilor de sectoare acest cablul. Ca rezultat, de

către Ogorodnic Valentina, cei 1146 metri de cablu care era lipsă, au fost repartizați

conform facturilor interne următorilor angajați: Adajaniuc Sergiu, inginer-electrician,

Ceban Valentin, șeful sectorului nr. 1 filiala Dondușeni, Ursachi Iurie, șeful sectorului

nr. 3 filiala Dondușeni, Vacarov Stanislav, șeful sectorului nr. 1 filiala Dondușeni. Toate

facturile au fost semnate de către persoanele menționate și de către Ogorodnic

Valentina și contrasemnate de Lungu Vasilii, directorul filialei Dondușeni a SA „Red-

Nord-Vest”. Ulterior, conducerea SA ,,Red-Nord-Vest” a depistat trecerea fictivă a

1146 metri de cablu SIP -5 2X35 în gestiunea sectoarelor menționate, trecerea acestora

a fost anulată și prin facturi interne, cablul a fost transferat către gestionara Ogorodnic

Valentina.

A relatata reclamantul că, în procesul-verbal al ședinței comisiei centrale de

inventariere a SA ,,Red Nord-Vest” constituită conform ordinului nr. 77 din 15.09.2016

și din 31.01.2017, pe ordinea de zi a fost discutat subiectul ,,Analiza rezultatelor

inventarierii totale a valorilor materiale și patrimoniale, a imobilizărilor corporale și

necorporale, a stocurilor, creanțelor, datoriților și altor elemente de bilanț”. În procesul

verbal menționat, la compartimentul neajunsuri, este indicată gestionara Ogorodnic

Valentina - cablul SIP - 5 2X35 cu lungimea de 1146 metri în sumă de 15976,39 de lei.

Prin ordinul nr. 20 din 10.02.2017 s-a dispus efectuarea anchetei de serviciu

pentru stabilirea tuturor circumstanțelor care au dus la apariția prejudiciului cauzat SA

„Red Nord Vest” de către salariații care poartă răspundere materială, implicit gestionara

Ogorodnic Valentina. Din explicațiile în scris ale ultimei, solicitate de Comisia de

anchetă, Ogorodnic Valentina a explicat, că în luna noiembrie 2016 după inventarierea

anuală a fost depistat, că metrajul cablului SIP - 5 2X35 în tamburul de cablul nu

corespunde celui stabilit la inventariere. În luna noiembrie 2016, cablul respectiv nu a

fost eliberat nimănui din gestionari. În explicațiile sale Ogorodnic Valentina a relatat,

că a informat directorul filialei Dondușeni a SA „Red Nord-Vest”, care la rândul său a

înaintat administrației un demers referitor la neajunsul de cablu.

A menționat reclamantul că, Ogorodnic Valentina este persoană cu răspundere

materială, conform contractelor de răspundere materială deplină nr. 166 din 14.09.2005

și nr. 210 din 17.03.2009. De către SA „Red Nord-Vest” s-au expediat materialele la IP

Dondușeni la data de 26.06.2017, care a pornit o cauză penală în temeiul art. 1 alin. (2)

lit. c) Cod penal, iar la data de 24.09.2018 de către procuratura raionului Dondușeni

urmărirea penală în cazul dat a fost suspendată pînă la identificarea persoanelor, care

urmează a fi puse sub învinuire.

Reclamantul a notat că, Ogorodnic Valentina este persoana cu funcții de

răspundere materială deplină și aceasta urmează să achite prejudiciul cauzat.

2

A solicitat reclamantul încasarea de la Ogorodnic Valentina în beneficiul SA

„Nord-Vest” a prejudiciul material în mărime de 19 171,67 de lei și a taxei de stat în

mărime de 575,15 lei.

Prin hotărârea din 06 iulie 2022 a judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, a fost

admisă cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” împotriva Valentinei Ogorodnic.

S-a încasat de la Ogorodnic Valentina prejudiciul material în mărime de 19 171,67

lei de lei și taxa de stat în mărime de 575,15 de lei.

La 14 iulie 2022 Ogorodnic Valentina prin intermediul avocatului Teleba Snejana

a depus apel împotriva hotărîrii instanței de fond, solicitând admiterea apelului cu

casarea integrală a hotărârii instanței de fond, pronunțarea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 02februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat

de către avocatul Teleba Snejana, în interesele Valentinei Ogorodnic. S-a modificat

hotărârea din 06 iulie 2022 a judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, prin micșorarea

sumei dispuse spre încasare de la Ogorodnic Valentina, cu titlu de prejudiciu de la

19 171,67 de lei pînă la 15 976,39 de lei și a taxei de stat de la 575,15 de lei pînă la

479,29 de lei.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, Ogorodnic Valentina nu a

contestat anchetele de serviciu efectuate de către reclamant, mai mult ultima nu neagă

faptul, că a primit în gestiune spre păstrare bunurile materiale, inclusiv cablul SIP -5

2X35 și nici distribuirea cablului lipsă prin facturi interne și faptul, că ulterior aceste

facturi au fost anulate.

Astfel, instanța de fond corect a apreciat mărimea prejudiciului material care a

fost adus SA ,,Red Nord-Vest”. De către reclamant au fost respectate toate prescripțiile

prevăzute de lege referitor la stabilirea mărimii prejudiciului material și cauzei apariției

acestuia, deoarece până la emiterea ordinului privind repararea prejudiciului material

de către salariat, angajatorul a efectuat o anchetă de serviciu pentru stabilirea mărimii

prejudiciului material pricinuit și a cauzelor apariției lui. Pentru efectuarea anchetei de

serviciu, angajatorul a creat o comisie cu participarea specialiștilor în materie, a

solicitat explicații în scris de la salariat, iar refuzul de a concretiza explicația în scris a

fost consemnată într-un proces-verbal semnat de către un reprezentant al angajatorului

și unul al salariaților.

De asemenea, instanța de fond corect a statuat că Ogorodnic Valentina activând

în funcția de magazioner la SA ,,Red Nord-Vest,” poartă răspundere materială deplină

pentru neasigurarea integrității bunurilor transmise la păstrare și aflate în gestiunea sa,

or, în baza contractului de răspundere materială este responsabilă pentru neajunsul

depistat.

A menționat Curtea de Apel Bălți că, prin cererea de chemare în judecată s-a

solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 19 171,67 de lei, pentru

neajunsul de cablu de 1146 metri. Prin factura de furnizare a cablului a fost indicat

prețul de 13,9410 de lei pentru un metru, drept urmare suma spre încasare cu titlu de

prejudiciu material de la Ogorodnic Valentina este de 15 976,39 de lei și nu de 19

171,67 de după cum pretinde reclamantul.

Totodată, reieșind din faptul că instanța de apel a ajuns la concluzia că suma

încasată cu titlu de prejudiciu material urmează a fi modificată prin micșorarea

3

acesteia, în atare situație urmează a fi micșorată și suma încasată cu titlu de taxă de stat

de la 575,15 de lei la 479,29 de lei.

A mai indicat instanța de apel că argumentul apelantei Ogorodniuc Valentina

precum că nu poate fi vorba de răspundere delictuală din partea sa pe motiv că lipsește

o decizie definitivă privind stabilirea vinovăției sale, Colegiul a relatat, că funcția de

magazioner, deținută de către intimata /apelanta Ogorodniuc Valentina se atribuie la

categoria angajaților cu care angajatorul poate încheia contracte cu privire la

răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrității valorilor

transmise, în acest sens fiind încheiat un astfel de contracte între angajator și Ogorodnic

Valentina.

La 15 iunie 2023 Valentina Ogorodnic a depus recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, în lipsa unei decizii definitive privind

stabilirea vinovăției în cauzarea prejudiciului dedus judecății nu poate fi vorba de

angajarea vreunei răspunderi delictuale. Pentru apariția răspunderii delictuale este

necesar un fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale. Temeiul

răspunderii delictuale este componența delictului civil. Componența delictului civil

constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și

suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului civil include

următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și

prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea

răspunderii delictuale. Lipsa unei condiții potrivit regulii generale, exclude

răspunderea delictuală. Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între

fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în

funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care

este consecința directă a faptei ilicite. Pentru angajarea răspunderii delictuale este

necesară, potrivit regulii generale, vinovăția autorului faptei ilicite.

A mai indicat recurenta că reclamantul-angajator nu a emis ordinul de constatare

a existenței și imputare a prejudiciului, deci de fapt, angajatorul nu poate pretinde în

instanță că ar fi existat prejudiciu, sau încasarea acestuia. Potrivit pct. 4 din contactul

cu privire la răspundere materială, salariatul nu poartă răspundere materială, dacă

dauna s-a produs nu din vina lui.

A susținut că instanțele inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată,

aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și au interpretat în mode eronat legea.

Menționează că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de pârțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către pârți, ceea ce în speță lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau

altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei

hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, punând în pericol dreptul la un proces

echitabil. Conținutul hotărârii judecătorești trebuie să cuprindă examinarea chestiunilor

în fapt și în drept, dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, care

în final au format convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată.

4

Consideră că, constatările instanței de apel nu conțin o argumentare clară din

care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise, astfel încât instanța de

recurs este cea care are posibilitatea de a exercita controlul judiciar asupra unei

asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea deciziei atacate.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul

deciziei la 02 februarie 2023.

La 20 aprilie 2023, copia deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți a

fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin scrisoarea de

expediere a actului judecătoresc (f.d.198).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Ogorodnic Valentina, la data de 15 iunie 2023 se consideră depus în

termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 18 iulie 2023, a expediat în adresa participanților

la proces copia recursului declarat de Ogorodnic Valentina cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată

la materialele dosarului (f.d. 213).

La 21 august 2023 SA „Red Nord” a depus referință la cererea de recurs prin care

a solicitat, declararea recursului depus de Ogorodnic Valentina, inadmisibil.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Ogorodnic

Valentina a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

5

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma

indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța

de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile

de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din

3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ogorodnic Valentina,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

6

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ogorodnic Valentina.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

7