2rac-224/21 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2rac-224/21 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2rac-224/21
Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. S. Ghercavii)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
ÎNCHEIERE
20 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere
Limitată „Geomonitoring Nord” împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele
Electrice de Distribuție Nord” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de
întârziere și a cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Rețelele Electrice de
Distribuție Nord” și menținută hotărârea din 8 septembrie 2020 a Judecătoriei
Bălți sediul central, prin care a fost admisă acțiunea
constată:
La 23 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Geomonitoring
Nord”, reprezentată de avocatul Vitalie Malai a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SA „RED-Nord” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de
întârziere și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la 31 martie 2016, a semnat contractul
nr. 67, prin care s-a obligat să vândă către beneficiarul SA „RED-Nord-Vest” (în
prezent, succesoarea în drepturi SA „RED-Nord”), dispozitivele hard și accesul
la sistemul informatic denumit „Track GPS”, pentru localizarea și monitorizarea
autovehiculelor beneficiarului.
A menționat că relațiile contractuale au durat până la 25 iulie 2018, dată
pentru care a fost recepționată nota nr. 06/1106 din 25 iunie 2018, prin care
SA „RED-Nord” a informat-o despre rezilierea contractului nr. 67 din 31 martie
2016, în conformitate cu prevederile art. 8 pct. 3 al acestuia, și anume în termen
de 30 de zile.
Pentru perioada în care a acționat contractul, SA „RED-Nord” a acumulat
o datorie față de SRL „Geomonitoring Nord”, în sumă de 29 370 de lei ce constă
1
din neachitarea facturii nr. AAB7127697 din 30 iunie 2018 în sumă de 14 685 de
lei și a facturii nr. AAB7127701 din 31 iulie 2018 în sumă de 14 685 de lei, sume
care urmau a fi achitate nu mai târziu de data de 20 a lunii pentru care au fost
emise, potrivit art. 4 pct. 3 al contractului.
Având în vedere faptul nerespectării de către SA „RED-Nord” a obligației
de plată, la data prevăzută în contract, a decis revendicarea dreptului încălcat pe
cale judiciară.
Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 11, 515, 514, 572, 583 Cod civil (în
redacția de până la 1 martie 2019), art. 16, 858, 874, 942 alin. (2) Cod civil (în
redacția de după 1 martie 2019), art. 5, 7, 166, 167 CPC.
A solicitat încasarea din contul SA „RED-Nord” în beneficiul său a sumei
de 29 370 de lei cu titlu de datorie, a sumei de 13 115,19 lei cu titlu de dobândă
de întârziere pentru perioada 20 februarie 2018 – 16 martie 2020 și a cheltuielilor
de judecată în sumă de 6 000 de lei sub formă de cheltuieli pentru asistență
juridică și 1 274,55 de lei sub formă de taxă de stat.
Prin hotărârea din 8 septembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a
fost admisă acțiunea.
Au fost încasate de la SA „RED-Nord” în beneficiul SRL „Geomonitoring
Nord” datoria în sumă de 29 370 de lei, dobânda de întârziere în sumă de
13 115,19 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 1 274,55 de lei.
Prin decizia din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de SA „RED-Nord” și menținută hotărârea din 8 septembrie 2020 a
Judecătoriei Bălți sediul central.
Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele ierarhic inferioare au
reținut că prezența unei neexecutări a obligației contractuale privind achitarea
costului mărfii se reflectă reflectate prin facturile fiscale nr. AAB7127701 din
31 iulie 2018 și AAB7127697 din 30 iunie 2018, fapt ce justifică pretenția
SRL „Geomonitoring Nord” privind încasarea datoriei în sumă de 29 370 de lei.
În aceeași ordine de idei, SA „RED-Nord” poartă obligația de a achita în
favoarea SRL „Geomonitoring Nord” o dobândă de întârziere în sumă de
13 115,19 lei, componentă prevăzută de condițiile contractuale, fapt ce se
confirmă prin calculele anexate la dosar.
Instanțele de judecată au reținut și faptul că după acceptarea cererii de
reziliere a contractului nr. 67 din 31 martie 2016, formulată de SA „RED-Nord”
la 25 iunie 2018, SRL „Geomonitoring Nord” nici nu a prestat servicii, iar în
temeiul facturii fiscale AAB7127701 din 31 iulie 2018, a solicitat plata pentru
întreaga luna iulie, fiind în sine plata lunară pentru acordarea serviciilor de
monitorizare a parcului auto.
Or, rezilierea contractului urma să aibă loc în temeiul pct. 8.3 din contract
după expirarea termenului de preavizare de 30 de zile, fapt respectat de către
SRL „Geomonitoring Nord”, care după scurgerea termenului oferit, nu a mai
prestat servicii contra plată.
La 28 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SA „RED-Nord” a
declarat recurs împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți,
2
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei supuse recursului, cu emiterea
unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a admis aplicarea
eronată a normelor de drept material sub forma interpretării eronate a legii.
A evidențiat că atât în cuprinsul hotărârii primei instanțe, cât și în decizia
instanței de apel, a fost respins în mod neîntemeiat argumentul SA „RED-Nord”
privind nerespectarea de către SRL „Geomonitoring Nord” a căii prealabile, or,
prezentul litigiu a apărut în luna iunie și iulie 2018, atunci când SRL
„Geomonitoring Nord” nu a prestat de fapt servicii de monitorizare a
autovehiculelor ce aparțin SA „RED-Nord”.
În asemenea circumstanțe, urma să fie făcut uz de art. 10.1 din contractul
nr. 67/2016, potrivit căruia orice litigii care apar în derularea raporturilor
contractuale dintre părți, vor fi soluționate pe cale amiabilă.
A menționat și faptul că nici legea, nici contractul nr. 67/2016, încheiat
între SA „RED-Nord” și SRL „Geomonitoring Nord” nu prevede expres că
obligația acesteia este una purtătoare de dobândă.
La fel, în ceea ce ține de temeinicia calculării dobânzii de întârziere pentru
lunile februarie-mai 2018, SRL „Geomonitoring Nord” nu a administrat niciun
probatoriu, iar în ședința de judecată în fața instanței de apel, reprezentantul
SRL „Geomonitoring Nord” a recunoscut că în calculul dobânzii de întârziere au
fost incluse și alte trei facturi care au fost achitate cu întârziere.
A mai relatat că contractul nr. 67/2016 a fost reziliat la data de 25 iulie
2018 (la expirarea termenului de preaviz de 30 de zile) și, în consecință, este
neîntemeiată încasarea abonamentului în mărime deplină, adică suma de 14 685
de lei.
La 18 august 2021, SRL „Geomonitoring Nord”, reprezentată de avocatul
Vitalie Malai a depus referință la recursul declarat de SA „RED-Nord”, solicitând
declararea inadmisibilității acestuia.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele cauzei, rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa SA „RED-Nord” la 1 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la dosar (f. d. 84), fiind recepționată de către recurentă la 3 iunie
2021, potrivit avizului de recepție (f. d. 85).
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 28 iulie 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de SA „RED-Nord”, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
3
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „RED-Nord”, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
4
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul
declarat de SA „RED-Nord” urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni
„Rețelele Electrice de Distribuție Nord”.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
5