2ra-114/23 — cu privire la apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale, constatarea caracterului fals al informațiilor defăimătoare, obligarea dezmințirii informațiilor calomnioase, exprimarea scuzelor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-114/23 — cu privire la apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale, constatarea caracterului fals al informațiilor defăimătoare, obligarea dezmințirii informațiilor calomnioase, exprimarea scuzelor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-114/23

2-21077720-01-2ra-25012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. A. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

D E C I Z I E

20 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul

Nicolae Leșan,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu

Ostalep împotriva lui Valeriu Pașa cu privire la apărarea onoarei, demnității,

reputației profesionale, constatarea caracterului fals al informațiilor defăimătoare,

obligarea dezmințirii informațiilor calomnioase, exprimarea scuzelor, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Valeriu Pașa, reprezentat de avocatul Vitalie Zama,

casată hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și adoptată

o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 19 mai 2021, Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Vitalie Caldîba, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Pașa cu privire la apărarea

onoarei, demnității, reputației profesionale, constatarea caracterului fals al

informațiilor defăimătoare, obligarea dezmințirii informațiilor calomnioase,

exprimarea scuzelor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată (f. d. 4-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Valeriu Ostalep,

reprezentat de avocatul Vitalie Caldîba, a indicat că Valeriu Pașa, la emisiunea

televizată „Ora Expertizei” din 05 aprilie 2021 (ora 21:44 – la 1 h 29 min), postată

ulterior și pe rețeaua de socializare Facebook, https://www.facebook.com/Oraexpe

rtizei/videos/20895117232755, referindu-se la cazul ex-judecătorului ucrainean

Nicolae Ceaus, a răspândit mesaje verbale care au un caracter mincinos, însoțite de

aluzii calomnioase cu privire la implicarea în răpirea ex-judecătorului Nicolae Ceaus

a unor structuri subordonate oligarhului Vladimir Plahotniuc, printre care și firma

1

„Argus”, care ar aparține formal persoanei interpuse Valeriu Ostalep, prin ce i-a

adus atingeri vieții private, i-a lezat onoarea, demnitatea și reputația profesională.

A accentuat că mesajele verbale, și anume: „... apropo, paza acestui Ceaus a

fost asigurată de fosta firmă a lui Plahotniuc, adică „Argus”, care s-a denumit peste

noapte și a devenit formal pe hârtie firma domnului Ostalep..., el se laudă la voi în

studiou, la un moment dat, că el a venit cu această idee genială de reorganizare a

firmei..., de fapt, e preluare formală, ... deci evident că ei sunt interpuși și tot

continuă să fie condusă de persoane, precum Zubic, Damir și alții ... și ajungem lejer

la domnul Damir și lucrurile se leagă”, difuzate din cadrul emisiunii „Ora

Expertizei” și postării lor pe rețeaua de socializare Facebook, sunt mincinoase și

lipsite de substrat faptologic suficient, au fost răspândite atât public cât și online,

fără a-i oferi dreptul legal la replică, au dus la defăimarea lui, lezându-i onoarea,

demnitatea și reputația profesională.

A considerat că Valeriu Pașa premeditat și cu bună-știință a răspândit în public

atât informații neveridice, cât și fapte și relatări false însoțite de aluzii calomnioase

cu privire la implicarea în răpirea ex-judecătorului Ceaus a unor structuri

subordonate oligarhului Plahotniuc, printre care și firma „Argus” care ar aparține

formal persoanei interpuse Valeriu Ostalep, ceea ce este fals, lipsit de substrat

factologic suficient și demonstrează caracterul lor mincinos și defăimător – acțiuni

ilegale care, în consecință, au făcut ca dânsul să fie condamnat moral atât de opinia

publică, cât și de unii indivizi în particular.

A remarcat că daunele morale provocate sunt considerabile, circumstanțe care

îl îndreptățesc să solicite nu doar dezmințirea publică a informațiilor defăimătoare

și exprimarea scuzelor, dar și repararea prejudiciului moral pentru atingerile ilegale

aduse vieții private, pe care îl estimează într-un echivalent bănesc de 10 000 de lei.

La fel, a relatat că, anterior depunerii cererii de chemare în judecată, în scopul

medierii acestui litigiu și astfel diminuării valorii prejudiciilor deja cauzate, a

solicitat pârâtului a dezminți public informațiile defăimătoare răspândite, a exprima

scuzele de rigoare și a repara prejudiciul moral cauzat, solicitări care însă după

expirarea termenului acordat pentru examinarea cererii prealabile, nu s-au soldat cu

răspunsuri pozitive.

În drept, reclamantul Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Vitalie Caldîba,

și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 37 alin. (1), (3), 43 alin. (1), 46

alin. (6) lit. f), h), i), 2025 alin. (1), 2036 alin. (1), (2), 2037 alin. (1), (2), (3) din

Codul civil, art. 18 alin. (1), 20 alin. (1), (2), 21, 22 alin. (1), (3), 26 alin. (1), (2), 29

alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010,

art. 6, 7, 86, 88 alin. (1), 90, 96, 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Vitalie Caldîba, a

solicitat:

1) admiterea cererii de chemare în judecată;

2) obligarea pârâtului Valeriu Pașa să dezmintă public informațiile

defăimătoare răspândite în privința reclamantului prin mesaje verbale difuzate de

Valeriu Pașa, la data de 05 aprilie 2021 (ora 21:44 – la 1 h 29 min) în cadrul

emisiunii televizate „Ora Expertizei”, pe canalul de televiziune „Jurnal TV”, postate

2

ulterior și pe rețeaua de socializare

Facebook, https: //www.facebook.com/Oraexpertizei/videos/20895117232755;

3) obligarea pârâtului Valeriu Pașa să dezmintă public informațiile

calomnioase prin intermediul postului de televiziune „Jurnal TV” sau, după caz,

printr-un comunicat expediat surselor de mass media și/sau expediat pe rețeaua de

socializare facebook.com, cu prezentarea în acest sens a unui text cu următorul

conținut: „Eu, Valeriu Pașa, dezmint public afirmația mea calomnioasă comunicată

în cadrul emisiunii televizate „Ora Expertizei”, pe canalul de televiziune Jurnal TV,

la data de 05 aprilie 2021, ora 21:44, prin care neîntemeiat am afirmat că domnul

Valeriu Ostalep este formal pe hârtie proprietarul companiei „Argus”, precum și

faptul că domnul Valeriu Ostalep este persoana interpusă și se află în relații de

subordonare cu Vladimir Plahotniuc. Confirm că afirmațiile respective sunt false și

nu au vreo bază factologică”;

4) obligarea pârâtului Valeriu Pașa să-i exprime scuzele de rigoare, să repare

prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei, precum și să compenseze cheltuielile

de judecată.

Prin hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea în parte.

S-au constatat ca fiind false informațiile defăimătoare răspândite în privința

lui Valeriu Ostalep prin mesaje verbale difuzate de Valeriu Pașa la data de 05 aprilie

2021 (ora 21:44 – la 1 h 29 min) în cadrul emisiunii televizate „Ora Expertizei”

canalul de televiziune „Jurnal TV”, postate ulterior și pe rețeaua de

socializare Facebook, https: //www.facebook.com/Oraexpertizei/videos/20895117

232755, și anume: că domnul Valeriu Ostalep este formal, pe hârtie, proprietarul

companiei „Argus”, precum și faptul că domnul Valeriu Ostalep este persoana

interpusă și se află în relații de subordonare cu Vladimir Plahotniuc”.

S-a obligat Valeriu Pașa de a exprima scuzele de rigoare lui Valeriu Ostalep

și a dezminți public informațiile calomnioase prin intermediul postului de

televiziune „Jurnal TV” sau, după caz, printr-un comunicat expediat surselor de

mass media și/sau expediat pe rețeaua de socializare Facebook, cu prezentarea a

unui text cu următorul conținut: „eu Pașa Valeriu dezmint public afirmația mea

comunicată în cadrul emisiunii televizate „Ora expertizei pe canalul de televiziune

Jurnal TV pe data de 05 aprilie 2021, ora 21:44 prin care neîntemeiat am afirmat că

domnul Valeriu Ostalep este formal, pe hârtie, proprietarul companiei „Argus”,

precum și faptul că domnul Valeriu Ostalep este persoana interpusă și se află în

relații de subordonare cu Vladimir Plahotniuc. Confirm că afirmațiile respective sânt

false și nu au vreo bază factologică”.

S-a încasat de la Valeriu Pașa în folosul lui Valeriu Ostalep prejudiciul moral

în mărime de 2 000 de lei și cheltuielile de judecată rezultate din plata taxei de stat

de 500 de lei, în total 2 500 de lei (f. d. 49, 54-60).

La 08 iunie 2022, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Valeriu Pașa, reprezentat

de avocatul Vitalie Zama, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 31 mai

2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, iar la 20 septembrie 2022, prin

intermediul poștei electronice și la 21 septembrie 2022, prin intermediul oficiului

3

poștal, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu respingerea integrală a cererii de chemare în

judecată (f. d. 52, 74-78, 80-84).

Prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Valeriu Pașa, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, casată

hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și adoptată o nouă

hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Ostalep a fost

respinsă ca neîntemeiată (f. d. 100, 101-112).

La 06 ianuarie 2023, Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

a declarat recurs împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

hotărârii primei instanțe (f. d. 116-121).

În susținerea recursului, a invocat dezacordul cu decizia recurată, întrucât

instanța de apel, examinând litigiul și adoptând soluția judiciară contestată, a

interpretat în mod eronat legea, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

ce urmau a fi stabilite la examinarea litigiului.

În opinia recurentului, dânsul a demonstrat că anume Valeriu Pașa a răspândit

informația vizată de obiectul acțiunii, că informația răspândită de intimat îl vizează

anume pe el și că informația menționată poartă caracter defăimător.

Totodată, intimatul nu a demonstrat că informația pe care a răspândit-o nu

este defăimătoare și că nu îl vizează pe Valeriu Ostalep, că informația răspândită în

cadrul emisiunii televizate este o judecată de valoare (o opinie ce reflectă atitudinea

față de un fapt a cărei veridicitate e imposibil de dovedit) care să fie bazată pe un

substrat factologic suficient și nici că la momentul răspândirii informației (05 aprilie

2021) și că, deși a luat toate măsurile de diligență, nu putea ști că prin acțiunile sale

culpabile contribuie la răspândirea relatărilor false cu privire la faptele sau a

judecăților de valoare fără substrat factologic suficient.

Or, intimatul urma să manifeste diligența necesară în vederea verificării

informației până a o răspândi.

Prin urmare, odată ce intimatul și-a asumat responsabilitatea de a răspândi în

public informația, a ținut de responsabilitatea acestuia de a demonstra veridicitatea

datelor răspândite.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 27 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților, la 10 noiembrie

2022, circumstanță ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la actele

cauzei (f. d. 113), însă lipsesc date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 06 ianuarie 2023, în termenul legal.

La 25 ianuarie 2023, în adresa lui Valeriu Pașa a fost expediată copia

recursului declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, cu

4

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 124).

Corespondența menționată, expediată în adresa lui Valeriu Pașa, a fost

returnată de către oficiul poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 126-127 verso).

La 28 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, copia recursului

declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a fost expediată

reprezentantului lui Valeriu Pașa, avocatului Vitalie Zama, ceea ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică (f. d. 138).

În mod repetat, la 06 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice,

copia recursului declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan

a fost expediată reprezentantului lui Valeriu Pașa, avocatului Vitalie Zama, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică (f. d. 175).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, intimatul nu a făcut uz de

dreptul său procedural de a depune referință.

Prin încheierea din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat

admisibil recursul declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan (f. d. 169).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că recursul declarat de Valeriu Ostalep,

reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău va fi examinat în baza temeiurilor stipulate în redacția art.

432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată mai relevă că, având în vedere că recursul declarat de

Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva deciziei din 27

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a considerat admisibil prin încheierea

din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, adică până la intrarea în vigoare a

modificărilor operate prin Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 246 din

31 iulie 2023, procedura de judecare a recursului se va efectua conform art. 440 din

Codul de procedură civilă, în redacția de până la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă (în redacția de până

la 01 septembrie 2023), recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor

5

participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la

problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform prevederilor art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă

(în redacția de până la 01 septembrie 2023), se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească

a interpretat în mod eronat legea.

După cum rezultă din materialele cauzei, Valeriu Ostalep, reprezentat de

avocatul Vitalie Caldîba, înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Valeriu Pașa,

a solicitat:

1) obligarea pârâtului Valeriu Pașa să dezmintă public informațiile

defăimătoare răspândite în privința reclamantului prin mesaje verbale difuzate de

Valeriu Pașa, la data de 05 aprilie 2021 (ora 21:44 – la 1 h 29 min) în cadrul

emisiunii televizate „Ora Expertizei”, pe canalul de televiziune „Jurnal TV”, postate

ulterior și pe rețeaua de socializare

Facebook, https: //www.facebook.com/Oraexpertizei/videos/20895117232755;

2) obligarea pârâtului Valeriu Pașa să dezmintă public informațiile

calomnioase prin intermediul postului de televiziune „Jurnal TV” sau, după caz,

printr-un comunicat expediat surselor de mass media și/sau expediat pe rețeaua de

socializare Facebook, cu prezentarea în acest sens a unui text cu următorul conținut:

„Eu, Valeriu Pașa, dezmint public afirmația mea calomnioasă comunicată în cadrul

emisiunii televizate „Ora Expertizei”, pe canalul de televiziune Jurnal TV, la data

de 05 aprilie 2021, ora 21:44, prin care neîntemeiat am afirmat că domnul Valeriu

Ostalep este formal, pe hârtie, proprietarul companiei „Argus”, precum și faptul că

domnul Valeriu Ostalep este persoana interpusă și se află în relații de subordonare

cu Vladimir Plahotniuc. Confirm că afirmațiile respective sunt false și nu au vreo

bază faptologică”;

3) obligarea pârâtului Valeriu Pașa să-i exprime scuzele de rigoare, să repare

prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei, precum și să compenseze cheltuielile

de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii:

1) s-au constatat ca fiind false informațiile defăimătoare răspândite în privința

lui Valeriu Ostalep prin mesaje verbale difuzate de Valeriu Pașa la data de 05 aprilie

2021 (ora 21:44 – la 1 h 29 min) în cadrul emisiunii televizate „Ora Expertizei”

canalul de televiziune „Jurnal TV”, postate ulterior și pe rețeaua de

socializare Facebook, https: //www.facebook.com/Oraexpertizei/videos/20895117

232755, și anume că „domnul Valeriu Ostalep este formal, pe hârtie, proprietarul

6

companiei „Argus”, precum și faptul că domnul Valeriu Ostalep este persoana

interpusă și se află în relații de subordonare cu Vladimir Plahotniuc”;

2) s-a obligat Valeriu Pașa de a exprima scuzele de rigoare lui Valeriu Ostalep

și a dezminți public informațiile calomnioase prin intermediul postului de

televiziune „Jurnal TV” sau, după caz, printr-un comunicat expediat surselor de

mass media și/sau expediat pe rețeaua de socializare facebook.com, cu prezentarea

a unui text cu următorul conținut: „eu Pașa Valeriu dezmint public afirmația mea

comunicată în cadrul emisiunii televizate „Ora expertizei pe canalul de televiziune

Jurnal TV pe data de 05 aprilie 2021, ora 21:44 prin care neîntemeiat am afirmat că

domnul Valeriu Ostalep este formal, pe hârtie, proprietarul companiei „Argus”,

precum și faptul că domnul Valeriu Ostalep este persoana interpusă și se află în

relații de subordonare cu Vladimir Plahotniuc. Confirm că afirmațiile respective sânt

false și nu au vreo bază factologică”.

3) s-a încasat de la Valeriu Pașa în beneficiul lui Valeriu Ostalep prejudiciul

moral în mărime de 2 000 de lei și cheltuielile de judecată rezultate din plata taxei

de stat de 500 de lei, în total 2 500 de lei.

Judecând apelul declarat de Valeriu Pașa, reprezentat de avocatul Vitalie

Zama, instanța de apel a admis apelul, a casat integral hotărârea din 31 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru și a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Valeriu Ostalep a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, în cadrul postării din 05

aprilie 2021, apelantul a făcut niște afirmații care reprezintă judecăți de valoare, or,

conform art. 2 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie

2010, judecata de valoare reprezintă o opinie, comentariu, teorie sau idee care

reflectă atitudinea față de un fapt, a cărei veridicitate este imposibil de dovedit.

Astfel, instanța de apel a considerat că, în condițiile în care afirmațiile făcute

de Valeriu Pașa, prin intermediul postării din 05 aprilie 2021, reprezintă niște

judecăți de valoare, prima instanță urma să verifice dacă aceste judecăți de valoare

sunt de natură să aducă o atingere onoarei, demnității și reputației profesionale ale

lui Valeriu Ostalep.

Prin urmare, instanța de apel a precizat că afirmația apelantului nu este de

natură să aducă o atingere onoarei, demnității și reputației profesionale a

reclamantului/intimat, astfel încât apelantul nu a folosit sintagme injurioase sau

înjositoare în raport cu Valeriu Ostalep.

Mai mult, dat fiind faptul că afirmațiile lui Valeriu Pașa constituie judecăți de

valoare, a căror veridicitate nu poate și nu trebuie demonstrată, favorizarea unor

astfel de dezbateri publice este o caracteristică esențială a unei societăți democratice.

Totodată, instanța de apel a considerat greșită poziția instanței de fond cu

privire la faptul că modalitatea de expunere a informației și formulările utilizate de

pârât, denotă faptul că informațiile au fost răspândite fără a fi verificate, cu rea-

credință, care conțin imputații faptice atribuite reclamantului făcute cu intenția de a

transmite publicului larg un mesaj fără echivoc, or, la caz, nu a avut loc o discreditare

a intimatului în fața opiniei publice.

Analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează

raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

7

consideră că instanța de apel în mod pripit și neîntemeiat a adoptat soluția pe caz,

expunându-se asupra respingerii cererii de chemare în judecată, prin ce se impune

casarea deciziei contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel,

din următoarele considerente.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, în contradicție

cu prevederile art. 239 și art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, decizia

instanței de apel este una nemotivată, iar concluziile instanței de apel sunt expuse

într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere

cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator

anexat la dosar și normele de drept ce reglementează acest aspect.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

În acord cu art. 2 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23

aprilie 2010, termenii și expresiile utilizate în prezenta lege au următoarele

semnificații: defăimare – răspândire a informației false care lezează onoarea,

demnitatea și/sau reputația profesională a persoanei; răspândire a informației –

proces de transmitere a informației către alte persoane (cel puțin către o persoană,

exceptând persoana lezată); informație – orice expunere de fapt, opinie sau idee sub

formă de text, sunet și/sau imagine; fapt – eveniment, proces sau fenomen care a

avut sau are loc în condiții concrete de loc și timp și a cărui veridicitate poate fi

dovedită; judecată de valoare – opinie, comentariu, teorie sau idee care reflectă

atitudinea față de un fapt, a cărei veridicitate este imposibil de dovedit; judecată de

valoare fără substrat factologic suficient – judecată de valoare care se bazează pe

fapte care nu au avut loc sau pe fapte care au avut loc, dar a căror expunere este

denaturată până la falsitate.

Potrivit art. 7 alin. (1), (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr.

64 din 23 aprilie 2010, orice persoană are dreptul la apărarea onoarei, demnității și

reputației sale profesionale lezate prin răspândirea relatărilor false cu privire la fapte,

a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient sau prin injurie.

Persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la fapte poate fi

restabilită în drepturi dacă informația cumulează următoarele condiții: a) este falsă;

b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate de informație.

Conform art. 24 alin. (1), (2) al aceluiași act normativ, reclamantul trebuie să

dovedească următoarele: a) pârâtul a răspândit informația; b) informația îl vizează

și este defăimătoare; c) informația constituie o relatare cu privire la fapte și este în

esență falsă; sau d) judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic

suficient; e) existența și cuantumul prejudiciului cauzat.

Pârâtul trebuie să dovedească următoarele: a) informația nu este defăimătoare

și/sau nu îl vizează pe reclamant; b) informația constituie o judecată de valoare care

8

se bazează pe un substrat factologic suficient; c) la momentul răspândirii

informației, deși a luat toate măsurile de diligență, nu putea ști că prin acțiunile sale

contribuie la răspândirea relatărilor false cu privire la fapte sau a judecăților de

valoare fără substrat factologic suficient; d) informația răspândită este de interes

public.

În context, Completul de judecată atestă că prevederile art. 7 alin. (1) din

Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, clarifică sfera

de aplicare a articolului, astfel încât norma nominalizată diferențiază trei tipuri de

lezare a onoarei, demnității sau reputației profesionale care cad sub incidența

acestuia: a) răspândirea relatărilor false cu privire la fapte; b) răspândirea judecăților

de valoare fără substrat factologic suficient și c) injuria.

La prima categorie de informație, și anume răspândirea relatărilor false cu

privire la fapte, se referă art. 7 alin. (2) din legea dată. Relatarea cu privire la fapte,

adică comunicarea despre un eveniment, proces, fenomen care a avut loc în trecut

sau are loc în prezent în condiții concrete de loc și timp, poate fi atât adevărată, cât

și falsă. În cazul în care nu corespunde realității și lezează onoarea, demnitatea și

reputația profesională a unei persoane, răspânditorul informației este pasibil de

răspundere juridică. Din analiza dată, se observă că răspânditorul informației va fi

pasibil de răspundere juridică în cazul în care informația este falsă, este defăimătoare

și permite identificarea persoanei vizate de informație.

Restabilirea persoanei în drepturi se va face doar dacă s-a constatat că

informația este falsă. Verificarea trebuie să se facă în raport cu momentul răspândirii

acesteia.

Cu referire la natura mesajelor verbale răspândite de către Valeriu Pașa, în

cadrul emisiunii televizate „Ora Expertizei” din 05 aprilie 2021 (ora 21:44 – la 1 h

29 min), și anume: „... apropo, paza acestui Ceaus a fost asigurată de fosta firmă a

lui Plahotniuc, adică „Argus”, care s-a denumit peste noapte și a devenit formal pe

hârtie firma domnului Ostalep..., el se laudă la voi în studiou, la un moment dat, că

el a venit cu această idee genială de reorganizare a firmei..., de fapt, e preluare

formală, ... deci evident că ei sunt interpuși și tot continuă să fie condusă de

persoane, precum Zubic, Damir și alții ... și ajungem lejer la domnul Damir și

lucrurile se leagă”, Curtea de Apel Chișinău în mod superficial și vag a concluzionat

că afirmațiile date constituie judecăți de valoare în sensul Legii nr. 64 din 23 aprilie

2010, fără a-și fundamenta aceste constatări prin prisma unei motivări complete și

convingătoare a deciziei sale, raportate la cadrul legal ce guvernează speța.

Or, deși instanța de apel a reținut că mesajele verbale lansate de către Valeriu

Pașa nu sunt de natură să aducă atingere onoarei, demnității și reputației profesionale

ale reclamantului Valeriu Ostalep, instanța de apel a omis să explice încadrarea

afirmațiilor făcute de către reclamant anume în categoria de „judecată de valoare”,

care exprimă o opinie, un comentariu, a cărui veridicitate este imposibil de dovedit,

în situația în care prima instanță a catalogat declarațiile date ca fiind informații

defăimătoare cu caracter fals.

Mai mult, superficialitatea soluției emise de către instanța de apel se atestă și

prin faptul că din decizia recurată nu rezultă o răsturnare a constatărilor oferite de

9

instanța de fond și nici nu sunt în stare să combată materialul probator administrat

în cadrul examinării cauzei în prima instanță.

Un alt aspect rămas neelucidat prin emiterea deciziei contestate ține de

partajarea sarcinii probațiunii. În acest sens, Curtea de Apel Chișinău nu a supus

verificării faptul dacă la răspândirea mesajelor verbale, care constituie obiectul

material al prezentului raport litigios, de către Valeriu Pașa a fost depusă diligența

necesară de a nu contribui la răspândirea relatărilor false cu privire la fapte sau a

judecăților de valoare fără substrat factologic suficient, în condițiile în care anume

pârâtului îi revine sarcina probațiunii acestui criteriu, conform art. 24 alin. (2) din

Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010.

Drept urmare, instanța de recurs remarcă că întru judecarea justă și corectă a

litigiului, urmare a identificării în substanță a obiectului litigiului, instanța de apel

era obligată să se expună și să dea apreciere tuturor motivelor invocate în apel, fapt

ce direct rezultă din prevederile art. 373 alin. (1), (5) din Codul de procedură civilă.

În conexiunea celor relatate, este cert că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns,

având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță,

respectiv instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate

cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica sa constantă subliniază

rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 § 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și arată că dreptul la un proces echitabil nu poate

fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt examinate de către instanță,

aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor,

argumentelor și elementelor de a proba sau cel puțin de a le aprecia.

De altfel, instanța de apel nu se poate limita să preia total sau parțial poziția

doar a unei părți a raportului litigios, ci trebuie să analizeze cauza și să răspundă

argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de ambele părți.

Față de cele de preced, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul, va casa decizia instanței de apel și va remite cauza spre rejudecare

în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de

recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, în cele din urmă, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Valeriu Ostalep, reprezentat de avocatul

Nicolae Leșan.

Se casează decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Ostalep

împotriva lui Valeriu Pașa cu privire la apărarea onoarei, demnității, reputației

10

profesionale, constatarea caracterului fals al informațiilor defăimătoare, obligarea

dezmințirii informațiilor calomnioase, exprimarea scuzelor, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei pentru

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

Diana Stănilă

Oxana Parfeni

11