2ra-588/23 — repararea prejudiciului moral, incasarea compensatiei, adcerea scuzelor

2ra-588/23 — repararea prejudiciului moral, incasarea compensatiei, adcerea scuzelor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-588/23

2-19175465-01-2ra-13042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

25 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mitrofan Valeriu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan

Valeriu împotriva Ministerului Justiției, Procuratura Generală, Alexandr Bîstrițchii

cu privire la repararea prejudiciului moral, încasarea compensației și aducerea

scuzelor oficiale,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de Valeriu Mitrofan și a fost menținută hotărârea din 20

ianuarie 2022 a judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 31 octombrie 2021, Mitrofan Valeriu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Alexandr Bîstrițchii prin care

a solicitat: obligarea procurorului Alexandr Bîstrițchii care a condus sau a exercitat

urmărirea penală în dosarele intentate în mod abuziv și ilegal împotriva lui Valeriu

Mitrofan să aducă scuze oficiale în numele statului care a fost supus neîntemeiat

urmăririi penale, în formă scrisă la locul de muncă - Centrul de Excelență în

construcții din or. Chișinău, str. Gh. Asachi nr. 71, în Monitorul Oficial, posturile de

televiziune Moldova 1, Protv Moldova, Prime TV și Publica TV din contul pîrîtului;

încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei din contul d. Alexandr

Bîstrițchi în beneficiul reclamantului Valeriu Mitrofan.

În motivarea acțiunii reclamantul Valeriu Mitrofan a indicat că, la 01.09.1985,

conform ordinului nr. 51 a fost angajat la Tehnicul de Construcții din or. Chișinău

(succesorul de drept fiind Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău) în

calitate de profesor de științe sociale și geografie. La 30.03.1992, după șapte ani de

activitate, conform ordinului nr. 15-c, a fost numit în funcția de director adjunct pe

educație cu drept de a citi 360 ore. La 28.05.2002 Ministrul Învățământului, în

persoana d-lui Gheorghe Sima, la numit pe Mitrofan Valeriu director interimar la

Colegiului Industrial și de Construcții din or. Chișinău. Iar la 12.11.2002, directorul

Valeriu Pelivan emite ordinul nr.35-p, paragraful 2, prin care Valeriu Mitrofan a fost

1

eliberat din funcția de director interimar al Colegiului Industrial și de Construcții din

or. Chișinău.

A relatat că, la începutul lunii martie 2003 directorul Valeriu Pelivan în mod

obraznic și fără nici un temei, a ofensat-o pe profesoara de desen tehnic d-na Robu

Maria, iar a doua zi după acest incident, la ședința operativă de luni de pe lângă

director, Mitrofan Valeriu a cerut directorului Valeriu Pelivan să-și dea demisia în

rezultatul celor întâmplate cu profesoara d-na Maria Robu. Ca rezultat, directorul

Valeriu Pelivan, împreună cu șefa secției resurse umane, Guțu Mariana, Lucia

Țurcanu, Ada Popovici, Calmîc Vitalie și un grup mic de angajați au întocmit niște

procese verbale false prin care au „constatat,, precum că reclamantul a lipsit de la

locul de muncă mai mul de 4 ore consecutiv. La 27.03.2003, directorul Valeriu

Pelivan a emis ordinul nr.61-p, prin care Mitrofan Valeriu a fost eliberat din funcția

de director adjunct pe educație, continuând să îndeplinească funcția de profesor. La

17.09.2004 directorul Valeriu Pelivan a emis ordinul nr. 66-p „Cu privire la aplicarea

mustrării în privința lui Valeriu Mitrofan, profesor de geografie și „Noi și legea,,

sancțiune care ulterior Curtea de Apel Chișinău a anulat-o ca fiind ilegală.

A opinat reclamantul că, Valeriu Pelivan împreună cu unii angajați din sistemul

procuraturii, poliție și alte persoane influente au întreprins toate măsurile posibile și

imposibile pentru a-l izola înaintând diferite plângeri la toate organele de control,

procuratură, poliție ș.a., ca rezultat subsemnatului Valeriu Mitrofan i-au fost deschise

zeci de dosare penale cu zeci de capete de acuzare, iar ulterior au fost conexate într-

un singur dosar. La 20.11.2006, Judecătoria Grigoriopol, or. Chișinău, a emis sentința,

prin care a dispus: pe Mitrofan Valeriu a-l achita în învinuirea adusă în baza art.352

alin.(2) lit. a),e), CP RM din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii; pe Mitrofan Valeriu a-l recunoaște vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. c), d) CP RM și în baza acestei legi a-l condamna la

3 (trei) ani de închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

termenul de ispășire a pedepsei de calculat din data de 20.11.2006, ora 15.15, din

momentul reținerii; măsura de reprimare a inculpatului de schimbat de la

angajamentul de nepărăsire a localității cu arest preventiv-imediat din sala de

judecată; a include în termenul de ispășire a pedepsei și termenul aflării sub arest din

data de 23.09.2004 pînă la data de 30.09.2004; acțiunile civile a părților vătămate a

le lăsa fără examinare, explicîndu-le dreptul de a se adresa în instanța în ordinea civilă,

în baza principiilor generale.

A indicat că, la 08.02.2007 Curtea de Apel Chișinău, a emis o decizie, prin care

a fost casată parțial sentința din 20.11.2006 în partea condamnării și pronunță o nouă

decizie, prin care s-a stabilit o pedeapsă de 8 luni de închisoare cu privarea dreptului

de a ocupa funcții de conducere pe un termen de 2 ani. La 28.06.2007, Curtea Supremă

de Justiție, a emis decizie nouă, prin care a anulat decizia Curții de Apel Chișinău din

08.02.2007 și a pronunță o nouă hotărîre prin care Valeriu Mitrofan a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art.329 Cod Penal cu aplicarea unei

pedepse sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale, fiind eliberat

din sala de judecată, fără privarea de dreptul de a ocupa careva funcții sau de a exercita

o anumită formă de activitate. La 15.04.2013 Curtea Europeană a Dreptului Omului,

cauza Mitrofan contra Republicii Moldova (cererea nr.50054/07) a emis o Hotărâre

prin care a dispus, a declară, în unanimitate, cererea admisibilă și că a avut loc

2

încălcarea art.3 din Convenție și a fost încălcat art.6 paragraful 1 din Convenție și art.

13 din Convenție.

A invocat recurentul că, la 23.11.2013, a depus recurs cu privire la anularea

Deciziei Curții Supreme de Justiție din 28.06.2007 și emiterea unei noi decizii prin

care să fie achitat cet. Mitrofan Valeriu, de învinuire în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.329 CP RM. La 24.06.2014 Colegiul penal al Curții Supreme de

Justiție, a admis cererea de revizuire depusă de Valeriu Mitrofan și a dispus

rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Ulterior, la

30.09.2015 Curtea de Apel Chișinău a emis de decizia prin care apelul declarat de

procurorul în Procuratura sect. Centru, mun. Chișinău, Radu Sîli s-a respins ca fiind

depus peste termen, iar apelul declarat de avocatul Alexandru Bodrug, în interesele

inculpatului Mitrofan Valeriu, s-a admis, s-a casat sentința Judecătoriei Grigoriopol

din 20.11.2006 și pronunță o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

Procesul penal în privința lui Mitrofan Valeriu în baza art. 190 alin. (2), lit. c), d)

Cod penal al RM încetează pe motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea

la răspunderea penală;

Măsura preventivă-arestul preventiv, aplicat prin sentința Judecătoriei

Grigoriopol din 20.11.2006 în privința lui Mitrofan Valeriu încetează de drept.

Prin decizia din 05 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

declarat de Mitrofan Valeriu în propria cauză penală, casat total decizia Curții de Apel

Chișinău din 30.09.2015 și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în

alt complet de judecată. La 01 noiembrie 2016 Colegiul penal al Curții de Apel

Chișinău a emis decizia prin care, apelul avocatului Alexandru Bodrug în numele și

interesele inculpatului Valeriu Mitrofan declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Grigoriopol din 20.11.2006 s-a admis, s-a casat această sentință și pronunță o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mitrofan Valeriu Ion

în temeiul art.190 alin.2, lit. c),d) din Codul penal al RM, a fost achitat din motiv că,

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

A menționat reclamantul că, datorită acțiunilor ilegale și abuzive ale procurorului

Alexandr Bîstrițchii, timp de 11 ani și 5 luni a fost privat în mod ilegal de posibilitatea

de a exercita profesia obținută la Universitatea de Stat. Nu a avut posibilitatea să

meargă la cursurile de recalificare. Procesul dat a avut un impact negativ destul de

mare care se exprimă și prin faptul că pe parcursul acestei perioade de timp a fost

nevoit să exerseze diferite profesii, pentru a întreține familia. Elevii și studenții sub

influența ilegalităților comise de directorul Valeriu Pelivan și-au schimbat atitudinea

și impresia față de el, stima și respectul care prin muncă a fost câștigat și acumulat pe

parcursul a 21 de ani de activitate în această instituție într-o singură zi a fost distrusă,

ca rezultat a fost izgonit din domeniu educației. Acțiunile ilegale ale procurorului

Alexandr Bîstrițchii și ale directorului Valeriu Pelivan și a instanțelor naționale, odată

cu eliberarea sa ilegală din funcție au creat o durere psihologică și sufletească atât lui

cât și familiei sale.

La 04.05.2020, Valeriu Mitrofan a înaintat cerere de concretizare a cerințelor

prin care a solicitat: atragerea în calitate de pîrîți Ministerul Justiției și Procuratura

Generală; obligarea Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și lui A. Bîstrițchii

care a condus sau a executat urmărirea penală în dosarele intentate în mod abuziv

3

împotriva lui Mitrofan Valeriu, să aducă scuzele oficiale în numele statului care a fost

supus neîntemeiat urmării penale, în forma scrisă la locul de muncă - Centrul de

Excelență în construcții din or. Chișinău, str. Gh. Asachi nr. 71, în Monitorul Oficial,

posturile de televiziune Moldova 1, Protv Moldova, Prime TV și Publica TV din

contul pîrților; încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei din contul

Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și d. Alexandr Bîstrițchi în beneficiul

reclamantului Valeriu Mitrofan.

La 14.07.2020, Valeriu Mitrofan a înaintat cerere de concretizare, prin care a

solicitat: atragerea în proces în calitate de pîrît Ministerul Justiției; încasarea

prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei în beneficiul lui Valeriul Mitrofan din

contul Ministerului Justiției; obligarea procurorului Alexandr Bîstrițchi care a condus

sau a exercitat urmărirea penală în dosarele intentate în mod abuziv și ilegal împotriva

lui Valeriu Mitrofan să aducă scuze oficiale în numele statului care a fost supus

neîntemeiat urmăririi penale, în formă scrisă la locul de muncă - Centrul de Excelență

în construcții din or. Chișinău, str. Gh. Asachi nr. 71, în Monitorul Oficial, posturile

de televiziune Moldova 1, Protv Moldova, Prime TV și Publica TV din contul

pîrîtului.

La 13.08.2020 Valeriu Mitrofan a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin

care a solicitat: încasarea prejudiciului sub forma de compensație pentru reținerea

ilegală pe parcursul a 8 luni (240 zile) în Penitenciarul nr. 13 a sumei de 960 000 de

lei (240 zile x 4 000 lei mărimea compensației solicitată pentru 24 ore de reținere

ilegală – 960 000 ,00 lei); încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei în

beneficiul lui Valeriul Mitrofan din contul Ministerului Justiției pentru acțiunile

ilegale și abuzive ale procurorului Alexandr Bîstrițchi care a condus sau a exercitat

urmărirea penală în dosarele intentate în mod abuziv și ilegal împotriva lui Valeriu

Mitrofan; obligarea procurorului Alexandr Bîstrițchi care a condus sau a exercitat

urmărirea penală în dosarele intentate în mod abuziv și ilegal împotriva lui Valeriu

Mitrofan să aducă scuze oficiale în numele statului care a fost supus neîntemeiat

urmăririi penale, în formă scrisă la locul de muncă - Centrul de Excelență în

construcții din or. Chișinău, str. Gh. Asachi nr. 71, în Monitorul Oficial, posturile de

televiziune Moldova 1, Protv Moldova, Prime TV și Publica TV din contul pîrîtului;

încasarea prejudiciului moral în mărime de 500 000,00 lei în beneficiul lui Valeriul

Mitrofan din contul Ministerului Justiției al RM, pentru reținerea ilegală pe parcursul

a 8 luni (240 zile) în Penitenciarul nr. 13.

Își întemeiază pretențiile pe prevederile Legii nr.1545 din 25.02.1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, cu modificările ulterioare.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

încetat procesul civil, intentat la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan

Valeriu către Ministerul Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime

de 500 000 lei pentru detenția ilegală pe parcursul a 8 luni în Penitenciarul nr. 13.

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Valeriu către Ministerul

Justiției, Procuratura Generală, Alexandr Bîstrițchi cu privire la repararea

prejudiciului moral, încasarea compensației și aducerea scuzelor oficiale, ca

neîntemeiată.

4

La 21 ianuarie 2022, Valeriu Mitrofan a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 20 ianuarie 2022, iar la data de 04

mai 2022, a depus cererea de apel motivată.

La 04 februarie 2022 Valeriu Mitrofan a declarat recurs împotriva încheierii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 20 ianuarie 2022.

Prin decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Mitrofan Valeriu, cu menținerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, din 20 ianuarie 2022.

S-a respins recursul declarat de Mitrofan Valeriu împotriva încheierii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 20 ianuarie 2022, prin care s-a încetat

procesul civil, intentat la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Valeiru

către Ministerul Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 500

000 lei, pentru detenția ilegală a reclamantului pe parcursul a 8 luni în Penitenciarul

nr. 13.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, pentru aplicabilitatea

reglementărilor legale statuate în Legea nr.1545, în fiecare caz în care se pretinde

încasarea despăgubirilor materiale și morale cauzate prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, urmează să fie

întrunite cumulativ atât circumstanțele prevăzute la art.3, cât și circumstanțele

prevăzute la art. 6 ale Legii nr.1545. Art. 6 din Legea nr. 1545, stabilește că, dreptul

la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în

cazul: a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare; b) scoaterii

persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de

reabilitare; c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărârii cu privire la

anularea arestului contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d)

adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art. 313 alin. (5) din Codul

de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală,

a încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire

penală sau organului care exercită activitate specială de investigații.

Astfel, Legea nr. 1545 reglementează expres și exhaustiv cazurile, modul și

condițiile angajării răspunderii patrimoniale pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile

ilicite comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală,

de procuratură și de instanțele judecătorești, fiind inadmisibilă survenirea răspunderii

în alte cazuri decât cele stabilite de legiuitor.

Cu referire la cazul dedus judecății, Colegiul consideră că, instanța de fond

corect a concluzionat asupra netemeiniciei pretenției de reparare a prejudiciului

moral, fiind apreciate critic argumentele reclamantului/apelant privind acțiunile

pârâtului/intimatului Alexandr Bîstrițchii, și respectiv, atragerea la răspundere

personală a acestuia prin prisma Legii Nr.199 din 16.07.2010, or, conform art.3

alin.(2) al Legii enunțate, prevederile prezentei legi se aplică demnitarului în partea

în care statutul acestuia nu este reglementat prin legi speciale. În cazul în care soluțiile

juridice prevăzute de prezenta lege și de legea specială care reglementează activitatea

demnitarului respectiv diferă, se aplică prevederile legii speciale corespunzătoare.

A menționat Curtea de Apel Chișinău că, la caz, cauza a fost examinată în

temeiul prevederilor legale statuate în Legea nr.1545, prevederile Legii nr.199 cu

privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică ne fiind aplicabile.

5

Consideră ca este neîntemeiată și nejustificată pretenția privind încasarea

prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei din contul procurorului, lui Mitrofan

Valeriu, aceasta fiind înaintă împotriva pârâtului necorespunzător, precum și pretenția

cu privire la încasarea prejudiciului sub forma de compensație pentru reținerea ilegală

pe parcursul a 8 luni (240 zile) în Penitenciarul nr. 13 a sumei de 960 000 de lei (240

zile x 4 000 lei mărimea compensației solicitată pentru 24 ore de reținere ilegală –

960 000 ,00 lei).

Cu referire la solicitarea privind la obligarea procurorului de a aduce scuze

oficiale în numele statului, Alexandr Bîstrițchii fiind procurorul care ar fi condus sau

a exercitat urmărirea penală în dosarele intentate în mod abuziv în privința lui

Mitrofan Valeriu, Colegiul a notat că, potrivit reglementărilor legale înserate la art.12

alin.(1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic

superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă

neîntemeiat urmăririi penale. Or, în conformitate cu alin. (2) al aceluiași articol,

scuzele oficiale ale procurorului se aduc în cazul: a) scoaterii integrale a persoanei de

sub urmărire penală; b) încetării urmăririi penale în cazurile prevăzute la art.275 pct.

7) și 8) și art. 285 alin. (2) pct. 2) CPC; c) devenirii definitive și irevocabile a sentinței

de achitare.

Cu referire la caz, instanța de apel a constatat că, reclamantul/apelant, nu a

prezentat probe concludente și pertinente din care s-ar putea reține cu certitudine că,

anume procurorul Alexandr Bîstrițchii ar fi condus sau ar fi exercitat urmărirea

penală.

La data de 02 aprilie 2023 și la 08 aprilie 2023, Mitrofan Valeriu a depus cerere

de recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată,

ilegală și pasibil de a fi casată dat fiid faptul că nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond,

concluziile instanțelor inferioare expuse în hotărările sale sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, astfel, fiind aplicate eronat normele de drept material și

normele de drept procedural.

A notat recurentul că, instanțele inferioare au ignorat argumentele și probele din

dosar care confirmă faptul că a fost condamnat ilegal, conform unui articol care nu

există în Codul penal, fiind eliberat din funcție, circumstanțe stabilite în art. 3 al Legii

1545, pe de o parte și fiind emisă în privința sa o sentință de achitare, circumstanță

prevăzută de art. 6 al Legii 1545, pe de altă parte.

A indicat recurentul că la emiterea hotărârilor, instanțele de judecată au ignorat

prevederile art. 5 din Legea nr. 1545, din 25.02.1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

A menționat Valeriu Mitrofan că, nu este nici o hotărâre a instanței de judecată

prin care s-ar fi obligat procurorii care au instrumentat cele 26 de dosare să ceară

scuze pentru erorile și crimele comise la instrumentarea tuturor dosarelor intentate

împotriva sa.

6

A mai relatat că, la caz sunt întrunite cumulativ atât circumstanțele prevăzute de

art. 3 al Legi nr. 1545-prejudiciu material și moral reparabil, cât și circumstanțele

prevăzute de art. 6 al Legii menționate - cazurile de apariție a dreptului la repararea

prejudiciului.

Consideră că instanțele naționale trebuie să țină cont de satisfacția echitabilă

acordată de către CEDO în situații similare și să acorde despăgubiri comensurabile în

acest sens pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea art. 5 din Convenție. Or, în

prezenta cauză cuantumul compensației încasate nu acoperă suferințele trăite de către

reclamant, fapt ce impune modificarea cuantumului acestuia în sensul majorării.

Conform art. 53 alin. (2) din Constituție, statul răspunde patrimonial, potrivit legii,

pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele

de anchetă și instanțele judecătorești. Repararea prejudiciului moral se face și în lipsa

vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin

condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului

preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate

de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și

în alte cazuri prevăzute de lege. Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a

încălcării unui drept sau interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă

satisfacție echitabilă persoanei vătămate doar când aceasta corespunde cu natura

dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va

putea obține o valoare nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit.

Recurentul a menționat că, instanțele inferioare eronat au conchis că termenul

deținerii sale în penitenciar a fost luat în considerare de către instanța de judecată la

stabilirea cuantumului prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei, or acesta a fost

acordat pentru alte cerințe.

A susținut că, instanțele de judecată nu au dat apreciere tuturor cerințelor și

argumentelor invocate de către participanții la proces.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei la 30 noiembrie 2023.

La 21 februarie 2023, copia deciziei din 30 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin

scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f.d. 184, vol.2).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Mitrofan Valeriu, la 02 aprilie 2023 și la 08 aprilie 2023, se consideră

depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 13 mai 2023, a expediat în adresa intimaților copia

recursului declarat de Mitrofan Valeriu cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele

dosarului (f.d. 60, vol.3).

La 19 mai 2023 Procuratura Generală, a depus referință, prin care a solicitat

respingerea cererii de recurs depusă de Mitrofan Valeriu, ca inadmisibilă.

7

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Mitrofan

Valeriu a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

8

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul

din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Mitrofan Valeriu, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mitrofan Valeriu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

9