3ra-411/23 — Anularea actului administrativ

3ra-411/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosar nr. 3ra-411/23 (2-20125515-01-3ra-11042023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valeriu Chirița,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Valeriu Chirița

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

Instituția Medico-Sanitară Publică “Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească”, cu participarea terțului Inspectoratul Național de Securitate

Publică, cu privire la contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Valeriu Chirița, fiind menținută hotărârea din 14 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 03 octombrie 2020, Valeriu Chirița a sesizat instanța de judecată cu acțiunea

în contencios administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, Instituția Medico-Sanitară Publică “Centrul Național de Asistență

Medicală Urgentă Prespitalicească”, cu participarea terțului Inspectoratul Național

de Securitate Publică privind contestarea actelor administrative și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a indicat că activează la Instituția Medico-Sanitară Publică

„Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” (IMSP,

CNAMUP), în funcția de șofer, SAMU Botanica.

La sfârșitul lunii mai, anul 2020, a primit la adresa de domiciliu într-un plic

(scrisoare) patru procese-verbale contravenționale, potrivit cărora a încălcat

Regulamentul Circulației Rutiere cu automobilul de serviciu (ambulanța 24/24),

fiind indicate datele sale personale (date cu caracter personal).

Având în vedere că în procesele-verbale contravenționale erau indicate datele

sale cu caracter personal, a depus petiții către CNAMUP, Procuratură, Guvernul

Republicii Moldova și Parlamentul Republicii Moldova și alte instituții ale statului,

1

prin care a solicitat să clarifice situația creată și să-i comunice cine din funcționari

au difuzat/preluat fără consimțămîntul reclamantului datele sale cu caracter

personal.

Prin decizia nr. 224 din 20 august 2020 a Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, s-a dispus constatarea lipsei

încălcării prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către

Instituția Medico-Sanitară Publică „ Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească” la prelucrarea datelor cu caracter personal ale lui Valeriu Chirița,

prin transmiterea acestora către Centrul Unic de Monitorizare și Control a Traficului

(CUMCT) în circumstanțele descrise în prezenta decizie.

Decizia nr. 224 din 20 august 2020 reclamantul a recepționat-o contra semnătură

la 04 septembrie 2020.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 224 din 20

august 2020 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova, prin care s-a dispus constatarea lipsei încălcării prevederilor

Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către Instituția Medico-

Sanitară Publică „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească”,

la prelucrarea datelor cu caracter personal ale cet. Valeriu Chirița, prin transmiterea

acestora către Centrul Unic de Monitorizare și Control a Traficului (CUMCT) în

circumstanțele descrise în prezenta decizie; constatarea faptului încălcării

prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către Instituția

Medico-Sanitară Publică „ Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească”, la prelucrarea datelor cu caracter personal ale cet. Valeriu Chirița,

prin transmiterea acestora către Centrul Unic de Monitorizare și Control a Traficului

(CUMCT); încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 (cinci mii)

lei.

Prin încheierea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea reclamantului în partea pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins acțiunea în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Valeriu Chirița împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, Instituția Medico-Sanitară Publică “Centrul Național

de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” cu participarea terțului

Inspectoratul Național de Securitate Publică privind contestarea actelor

administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Valeriu Chirița, fiind menținută hotărârea din 14 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că pe numele lui Valeriu Chirița

au fost întocmite patru procese-verbale de constatare a faptei contravenționale.

Potrivit plângerii din 04 iunie 2020, Chirița Valeriu a solicitat Centrului Național

de Asistență Medicală Urgentă Prestalicească să analizele situațiile prin care Chirița

Valeriu, activând în serviciul 112 în funcția de șofer pe ambulanță CNAMUP

Chișinău, st. Botanica a fost amendat pentru presupusele încălcări a circulației

rutiere.

În baza răspunsului nr.01-15/935 din 23 iunie 2020, Centrul Național de

Asistență Medicală Urgentă Prestalicească i-a comunicat lui Chirița Valeriu cu

2

referire la încălcările fixate în procesele-verbale nr. DCT02 276881 din 22 iunie

2019 și DCT02 544618 din 19 februarie 2020, că potrivit Fișelor de solicitare

medicale a fost implicat în serviciu de acordare a asistenței medicale urgentă.

Referitor la încălcările fixate în procesele-verbale nr. DCT02 295440 din 03 iulie

2019 și DCT02 309376 din 09 iulie 2019, s-a stabilit că potrivit Fișelor de solicitare,

Valeriu Chirița nu a fost implicat în serviciu de acordarea asistenței medicale urgente

și nu a executat misiuni de urgență, în acest fel nu există temei de anulare a

proceselor contravenționale. În ceea ce privește eliberarea informațiilor cu caracter

personal organelor de poliție, evidențiază că în conformitate cu art. 33 alin. (1) lit.

b) al Legii nr.131 din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, proprietarul de

autovehicul sau, după caz, mandatarul acestuia este obligat la cererea poliției, să

comunice, în termenul solicitat, datele privind identitatea persoanei căreia i-a

încredințat autovehiculul pentru a fi condus pe drumuri publice, astfel IMSP Centrul

Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicescă menționează că a respectat

prevederile Legii nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter

personal. Așadar, IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească a acționat corect în conformitate cu legislația în vigoare.

La fel, potrivit răspunsului nr.04-14/2074 din 07 iulie 2020, CNPDCP al RM l-a

informat pe Chirița Valeriu că, în conținutul plângerii nu au fost identificate

informații importante cum ar fi contextul în care au fost dezvăluite datele cu caracter

personal și categoria de date care a fost dezvăluită.

Totodată, conform răspunsului din 05 august 2020, Inspectoratul Național de

Securitate Publică l-a informat pe Valeriu Chirița că, conducăndu-se de prevederile

art 441 alin. (1) lit. b) din Codul contravențional, au fost încetate procesele-verbale

de constatare a faptei contravenționale cu nr. DCT02 309376 din 09 iulie 2019 și

DCT02 295440 din 03 iulie 2019 în baza art. 26 lit. d) și art. 30 alin. (1) din Codul

contravențional, au fost efectuate modificările de rigoare în Sistemul automatizat de

supraveghere a circulației rutiere „Controlul traficului”.

Astfel, în urma examinării plângerilor, prin decizia nr. 224 din 20 august 2020

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a dispus constatarea

lipsei încălcării prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal de

către Instituția Medico-Sanitară Publică „Centrul Național de Asistență Medicală

Urgentă Prespitalicească”, la prelucrarea datelor cu caracter personal ale cet. Valeriu

Chirița, prin transmiterea acestora către Centrul Unic de Monitorizare și Control a

Traficului (CUMCT) în circumstanțele descrise în prezenta decizie.

Instanța de apel a conchis că, în cazul dat, transmiterea datelor cu caracter

personal de către operator au fost efectuate în scopul îndeplinirii unei obligații care

revine operatorului de date cu caracter personal, în vederea conformării prevederilor

legale, urmărind un scop legitim – identificarea persoanei care a săvârșit

contravenția, iar interesul public în cazul dat prevalează asupra intereselor personale

ale reclamantului/apelant și comunicarea identității acestuia către agentul

constatator are un scop legitim.

La 11 ianuarie 2023, Valeriu Chirița a depus recurs preliminar împotriva deciziei

din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Ulterior, la 14 aprilie 2023,

Valeriu Chirița a mai depus o cerere de recurs motivat, solicitând admiterea cererii

de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

3

În motivarea cererii de recurs s-au invocat argumente similare celor din cererea

de chemare în judecată și cererea de apel, și anume încălcarea de către organele și

instituțiile statului a prevederilor Legii cu privire la protecția datelor cu caracter

personal.

La 18 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

participanților la proces.

La 05 mai 2023, IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească a depus referință asupra cererii de recurs, solicitând declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

La 11 mai 2023, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință asupra

recursului, solocitând respingerea acestuia.

La 17 mai 2023, Inspectoratul Național de Securitate Publică a depus referință

asupra recursului, solicitând respingerea acestuia.

La 31 mai 2023, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

a înregistrat referința asupra recursului, prin care a solicitat respingerea acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 13 decembrie 2022, decizia fiind notificată recurentului prin poștă la

16 martie 2023 (f.d. 230, vol. I).

Astfel, depunerea recursului la 11 ianuarie 2023 (f.d. 234-245, vol. I) și la 14

aprilie 2023 (f.d. 1-14, vol. II), este în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Valeriu Chirița, completul de

4

judecată îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

5

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de Valeriu Chirița.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Valeriu Chirița se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6