3ra-142/23 — contestarea actului administrativ

3ra-142/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-142/23

2-21002265-01-3ra-01022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A. Bostan, G.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția pentru Supraveghere

Tehnică,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Polisimbol” și Societatea

cu Răspundere Limitată „Braus Imobiliare” împotriva Agenției pentru

Supraveghere Tehnică cu privire la anularea prescripției,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică împotriva

hotărârii din 08 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 05 ianuarie 2021 SRL „Polisimbol” și SRL „Braus Imobiliare” au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică

privind anularea actului administrativ individual.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, SRL „Polisimbol” este o

întreprindere înregistrată în Registrul de stal al persoanelor juridice, la fel și SRL

„Braus Imobiliare” este o întreprindere înregistrată în Registrul de stat al

persoanelor juridice, având ca activitate inter alia construcțiile de clădiri și

construcții inginerești.

La data de 12.03.2018 SRL „Polisimbol” a încheiat contract de antrepriză cu

o altă societate SRL „Braus Imobiliare”, ce deține calitatea de proprietar al

terenului din str.XXXXX, în vederea îndeplinirii lucrărilor de construcție, în

temeiul actelor permisive eliberate în acest scop și anume Certificatul de urbanism

pentru proiectare și Autorizația de Construire nr. 145-c/18 din 28.03.2018.

La data de 05.10.2020 a fost emisă prescripția seria ASR nr. 001625,

întocmită de Surugiu Nicolae din numele Agenției pentru Supraveghere Tehnică,

în care a prescris: de readus terenurile menționate în stare inițială, gardul

provizoriu a obiectivului dat de readus în conformitate cu POE, luând în

considerare că autorizația de construire nr. 145-c/18 din 28.03.2018, prin dispoziția

Primarului General al mun. Chișinău nr. 855-d din 13.12.2019, este revocată,

1

conservarea părții supraterane. Acest act a fost comunicat SRL „Braus Imobiliare”,

or, entitatea reclamantă nu a fost invitată pentru a depune explicații, probe sau în

fond pentru a se apăra.

Considerând actul ilegal, reclamantele au formulat cerere prealabilă,

îndreptând-o spre anularea integrală a actului administrativ emis.

Prescripția seria ASR nr. 001625 din 05.10.2020, conform art. 11 alin. 1 lit.

b) Cod administrativ, constituie un act administrativ individual defavorabil ce

impune în sarcina reclamantelor sarcini de îndeplinire.

A menționat SRL „Braus Imobiliare” că la data de 01.02.2018 a achiziționat

de la o altă entitate, un teren pentru construcții amplasat în str. Mircea cel Bătrân

13/2, mun. Chișinău.

În corespundere cu art. 3 alin. l din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează și

se emite de către primarul unității administrativ - teritoriale în baza cererii

proprietarilor, în care se indică locul amplasării imobilului/terenului fi la care se

anexează, în original și în copie, documente. Certificatul de urbanism pentru

proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism si de amenajare a

teritoriului (art.4 alin. l din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție). Ulterior, la data de 28.03.2018 SRL „Braus Imobiliare” a primit

Autorizația de construire nr. 145-c/18 din 28.03.2018, prin care s-a autorizat

,,executarea lucrărilor de construire a unui complex (3 blocuri locative) cu spații

comerciale/prestări servicii și parcări auto subterane, în limitele terenului privat”.

Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, autorizația de construire se emite de către primarul unității

administrativ-teritoriale în baza cererii proprietarului, în care se indică locul

amplasării imobilului/terenului, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data

înregistrării acesteia. Autorizația de construire nr. 145-c/18 din 28.03.2018, s-a

eliberat în temeiul Certificatului de urbanism nr.746/17 din 08.12.2017, iar la

expirarea valabilității la data de 11.06.2019, Primăria mun. Chișinău a prelungit

valabilitatea actului. Prescripția emisă de autoritatea pârâtă, reprezintă un act

administrativ individual defavorabil (art.11 alin.1 lit. b) Cod administrativ), prin

care se pune în sarcina reclamantelor îndatoriri, însă în mod neclar: nu conține

obligația care urmează a fi îndeplinită de fiecare entitate; termenul de îndeplinire,

etc, nefiind în prezența unor obligații solidare.

Au relatat reclamantele că denumirea actului nu are relevanță din punct de

vedere al formei actului, ci urmează a se lua în considerare conținutul și efectele

juridice ale actului, care conduc spre nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public. Or, în limita art. 10, art. 11 alin. 1 lit. b) Cod

administrativ, sunt în prezența actului administrativ, care se identifică prin

prescripție - „de readus terenurile menționate în stare inițială”, fiind o formă

deghizată de demolare a construcției ridicate în mod legal, luând în considerare că

autorizația de construire nr. 145-c/18 din 28.03.2018, prin dispoziția Primarului

General al mun. Chișinău nr. 855-d din 13.12.2019, este revocată, conservarea

părții supraterane” – astfel impune obligația deghizată de „sistare a lucrărilor de

construcție a blocurilor A și B”.

La fel, autoritatea publică a acționat în lipsa competențelor, în condițiile în

care pârâta nu are competențe legale de a obliga la - „readucerea terenului

proprietate privată în stare inițială”; or, nu este identificată entitatea care ar avea o

asemenea sarcină: proprietarul terenului sau antreprenorul; eventual cheltuielile de

2

„readucere”, or, dispoziția nr. 855-d din 13.12.2019 (emisă de Primăria mun.

Chișinău) a fost suspendată prin încheiere judecătorească, care a devenit

irevocabilă.

Au indicat reclamanții că actul administrativ individual defavorabil este lipsit

de motivare, atât sub aspectul condițiilor legale impuse unei asemenea motivări,

cât și ipos facto, fiind temei legal de anulare a actului. Autoritatea publică anterior

emiterii unui act administrativ, este obligată să motiveze circumstanțele care au

stat la baza emiterii actului administrativ defavorabil, or, din actul contestat se

observă lipsa motivării privitor la proporționalitatea măsurii dispuse, oportunitatea,

argumentele din cadrul audierii și alte condiții obligatorii.

Actul administrativ contestat nu conține nici o motivare, condiție obligatorie

conform art. 31 Cod administrativ.

Potrivit art. 23 alin. 3 Cod administrativ, atât în cadrul procedurii

administrative, cît și în cadrul procedurii de contencios administrativ sau ca

rezultat al acestora, nici o persoană nu poate beneficia de privilegii, nu poate fi

dezavantajată, lipsită de drepturi.

În corespundere cu art. 30 alin. 2 Cod administrativ, autoritățile publice nu

pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile

dobîndite, decît în situații în care, în condițiile stabilite de lege, acest lucru este

absolut necesar pentru interesul public, în mod sine qua non, sintagma absolut cere

o motivare excepțională înainte de a emite un asemenea act. În motivare se indică

temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea

publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi

recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la

exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele

expuse în cadrul audierii.

În termeni legali se observă că asemenea explicații și motivare în actul

contestat lipsește, așa cum este prescris în art. 118 și art. 137 Cod administrativ.

Mai mult, nu este motivată nici necesitatea sistării în mod de urgență a lucrărilor de

construire. Per a contrariu, în lipsa motivării în termenii expuși, un asemenea act

administrativ individual defavorabil este ilegal.

La emiterea actului administrativ individual defavorabil nu a fost inițiată și

respectată procedura administrativă imperativă stabilită de legiuitor în cuprinsul

Codului administrativ, ceea ce constituie temei de anulare a actului.

Potrivit art. 6 Cod administrativ, procedura administrativă este activitatea

autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor,

pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea

condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea

condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.

Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ

sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sînt părți ale procedurii

administrative.

Acest text de lege, impune o procedură obligatorie, cu reguli exhaustive și

imperative stabilite, care nu admite derogări.

În concluzie, au notat reclamanții că prescripția întocmită este ilegală, aceasta

nu respectă condițiile de legalitate arătate, deoarece același reprezentant, Surugiu

Nicolae, a manifestat o atitudine imparțială, abuzivă și prejudiciabilă față de

entitatea reclamantă, ceea ce în conformitate cu art. 50-52 Cod administrativ

impunea sarcina de abținere anume pentru motive de imparțialitate; sunt întocmite

3

unilateral, nemotivate; or, readucerea în starea inițială a terenului este o acțiune

generică, iar reprezentantul autorității nu a indicat în mod cert actele/acțiunile care

urmau îndeplinite stricto sensu; la momentul editării prescripției, nu se îndeplineau

lucrări de construcție, or, SRL „Braus Imobiliare” avea emisă o altă autorizație de

construire, care se raliază exigenților art. l Protocol 1 CEDO.

Astfel, reclamanții SRL „Polisimbol” și SRL „Braus Imobiliare” au solicitat

anularea prescripției seria AST nr. 001625 din 05.10.2020, emisă de Agenția

pentru Supraveghere Tehnică (f.d. 34-36).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 08 iulie 2021,

acțiunea înaintată de SRL „Polisimbol” și SRL „Braus Imobiliare” a fost admisă,

fiind anulată prescripția seria AST nr. 001625 din 05.10.2020, emisă de Agenția

pentru Supraveghere Tehnică.

Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Agenția pentru Supraveghere și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 08 iulie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că obiectul controlului

judecătoresc în prezentul litigiu, constituie prescripția seria AST nr. 001625 din

05.10.2020.

Conform pct. 10 alin. (1) – (9) al HG cu privire la organizarea și funcționarea

Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 1088 din 18.12.2017, Agenția este

învestită cu următoarele drepturi: 1) să constate contravenții, să Pagină din încheie

procese-verbale cu privire la contravenții și să aplice sancțiuni în conformitate cu

Codul contravențional al Republicii Moldova; 2) să acorde, în bază de contract, în

domeniile sale de competență, servicii contra plată, conform nomenclatorului

serviciilor contra plată, metodologiei de calcul și cuantumului tarifelor la serviciile

prestate, aprobate de către Guvern; 3) să elibereze prescripții și să aplice sancțiuni

în temeiul procesului-verbal de control, conform prevederilor Legii nr. 131 din 8

iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător; 4) să sisteze

lucrările de construcții-montaj în lipsa actelor permisive necesare, cu abateri de la

proiect și de la documentele normative, fără proiect sau cu încălcări ale legislației

în construcții, precum și cele care sunt executate de persoane neatestate; 5) să

sisteze producerea și livrarea materialelor și articolelor pentru construcția căror

conformitate nu este evaluată potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 913 din

25 iulie 2016 „Privind aprobarea Reglementării tehnice cu privire la cerințele

minime pentru comercializarea produselor pentru construcții”; 6) să suspende, total

sau parțial, activitatea unității economice (a unei lucrări separate), să interzică

exploatarea clădirilor, a construcțiilor, a unor încăperi separate, a sectoarelor de

producție sau a agregatelor în caz de depistare a încălcărilor reglementărilor de

apărare împotriva incendiilor; 7) să suspende, total sau parțial, lucrările de

construcție și reconstrucție a obiectivelor dacă s-au constatat abateri de la

documentația de proiect și deviz sau dacă nu sînt respectate reglementările de

apărare împotriva incendiilor și cerințele privind protecția civilă; 8) să solicite

retragerea actului permisiv de către autoritățile administrației publice competente,

a autorizației de activitate pentru neexecutarea prescripțiilor privind înlăturarea

încălcărilor legislației muncii și normelor de securitate și sănătate în muncă,

stabilite în urma controalelor repetate; 9) să solicite de la instituțiile și

întreprinderile deținătoare de date cadastrale, geodezice și cartografice acces

gratuit la fondul de date respectiv (baza de date), precum și acces la monitorizarea

4

activității stațiilor permanente și rețelelor de stații permanente GNSS (Global

NavigationSatelliteSystem) de pe teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 2 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție

nr. 163 din 09.07.2010, autorizație de construire – act, eliberat de către emitent,

prin care se autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu

respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de

proiect elaborate și verificate; certificat de urbanism pentru proiectare – act cu

caracter reglementator, eliberat de către emitent, prin care se fac cunoscute

solicitantului (beneficiarului) prescripțiile și elementele ce caracterizează regimul

juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite

prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, și care permite

elaborarea documentației de proiect.

Prevederile art. 4 - 6 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr. 163 din 09.07.2010, stabilesc condițiile de eliberare a certificatului

de urbanism pentru proiectare, termenul de elaborare și eliberare, valabilitatea

acestuia, precum și conținutul certificatului de urbanism pentru proiectare, iar art.

12 - 15 din aceiași Lege, prevăd condițiile de eliberare a autorizației de construire,

conținutul acesteia, dar și cazurile în care autorizația de construire își pierde

valabilitatea.

Conform art. 70 Cod administrativ, dacă inițiază o procedură administrativă

din oficiu, autoritatea publică informează în scris participanții despre aceasta în

decursul unui termen rezonabil. Dacă inițiază o procedură administrativă la cerere

și la procedură participă și alte persoane, autoritatea publică îi informează în scris,

în decursul unui termen rezonabil, despre procedura inițiată. În cazul în care

petiționarul solicită confirmarea înregistrării cererii, autoritatea publică este

obligată să-i confirme petiționarului în scris data și numărul de înregistrare.

Conform art. 94 alin. (1), (2) Cod administrativ, înainte de emiterea unui act

administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de

respingerea unui act administrativ individual favorabil, participantul are dreptul să

fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru actul ce urmează

a fi emis. Audierea poate fi făcută verbal sau în scris.

Așadar, în corespundere cu art. 3 alin. (1) din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, certificatul de urbanism pentru proiectare se

elaborează și se emite de către primarul unității administrativ- teritoriale în baza

cererii proprietarilor, în care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la

care se anexează, în original și în copie, documente. Certificatul de urbanism

pentru proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism si de amenajare

a teritoriului.

Instanța de apel a reiterat că, la 28 martie 2018 SRL ,,Braus Imobiliare” a

primit Autorizația de construire nr. 145-c/18 din 28 martie 2018, prin care s-a

autorizat executarea lucrărilor de construire a unui complex și anume 3 blocuri

locative cu spații comerciale/prestări servicii și parcări auto subterane, în limitele

terenului privat.

Conform art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție (în redacție la data emiterii autorizației de construcție din speță),

Autorizația de construire (anexa nr.3) se emite în baza cererii, în care se indică

locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data

înregistrării acesteia.

5

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, instanța de apel a

considerat că Prescripția AST nr. 001625 din 05 octombrie 2020, a fost emisă cu

mai multe încălcări, fapt care duce la anularea acesteia.

Astfel, autorizația de construire nr. 145-c/18 din 28 martie 2018 s-a eliberat

în temeiul Certificatului de urbanism nr. 746/17 din 08.12.2017, iar la expirarea

valabilității, la data de 11.06.2019 Primăria mun. Chișinău a prelungit valabilitatea

actului.

Așadar, instanța de apel a constatat că prima instanța corect a stabilit că,

Prescripția nr. 001625 din 05.10.2020 emisă de AST, reprezintă un act

administrativ individual defavorabil, prin care autoritatea publică emitentă pune în

sarcina reclamantelor anumite îndatoriri, iar actul nominalizat este emis cu

încălcarea evidentă a prevederilor art. 119 din Codul administrativ, în aliniatul (1)

al căruia, este indicat expres că: (1) Conținutul unui act administrativ individual

trebuie să fie suficient de cert, în timp ce actul contestat nu conține vreo claritate

despre modalitatea și termenul în care urmează a fi executate prescrierile

autorității, consecințele neexecutării acestora.

Totodată, prima instanța corect a reținut că, actul administrativ individual

defavorabil este lipsit de motivare, sub aspectul condițiilor legale impuse prin art.

118 Cod administrativ.

La data de 23 decembrie 2022, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat repunerea în termen a recursului, admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

decizii (f.d.170-171).

Ulterior, la 06 februarie 2023 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus

recurs motivat împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând repunerea în termen a recursului, admiterea recursului, casarea integrală

a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii (f.d.176-177).

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel la adoptarea deciziei, nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Examinând admisibilitatea recursului depus de către Agenția pentru

Supraveghere Tehnică în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele

motive.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

6

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ(în

vigoare până la 01.09.2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare

printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) (în vigoare până la

01.09.2023).

Articolul 245 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01.09.2023)

indică că recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună

cu dosarul judiciar.

Iar, alin. (2) art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 01.09.2023),

prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei „decizia

instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 01.09.2023),

este necesar de explicat că prin noțiunea de „decizie” se subînțelege atât

dispozitivul deciziei instanței de apel, cât și decizia motivată a instanței de apel.

Or, din coroborarea art. 191 alin. (4) (în vigoare până la 01.09.2023), art. 40

alin. (3) și art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 01.09.2023) rezultă

inechivoc că, după examinarea cererii de apel, instanța de apel adoptă decizia în

formă de dispozitiv, adică componenta structurală a deciziei instanței de apel

căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea

integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de

atac. Iar motivarea, în scris, a deciziei adoptate are loc în termenul specificat la art.

240 alin. (3) Cod administrativ. Asta, deoarece motivarea recursului se depune

doar după notificarea deciziei motivate a instanței de apel, întrucât, numai după

acest moment, partea interesată ia cunoștință nu numai de soluția materializată prin

dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și, în mod efectiv, de considerentele

cuprinse în decizie

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la

01.09.2023), de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel, sub

sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare până la

01.09.2023) – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus

după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) (în vigoare până la

01.09.2023).

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 01 noiembrie 2022.

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa

secretariat@ast.gov.md, rezultă că, la 09 noiembrie 2022, ora 11.20, Curtea de

7

Apel Chișinău a expediat Agenției pentru Supraveghere Tehnică pentru notificare

dispozitivul deciziei din 01 noiembrie 2022 (f.d.168).

Tot din materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

atestă că la 26 ianuarie 2023, ora 13.35, prin intermediul poștei electronice Curtea

de Apel Chișinău a expediat în adresa Agenției pentru Supraveghere Tehnică

pentru notificare decizia motivată din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f. d. 169).

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritatedacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În corespundere cu art. 97 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, notificarea

este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția

autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d)

notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.

Potrivit art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta

electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se

efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document

electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul

autorității publice.

Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost

indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este

echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Sub acest aspect completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează

că începutul curgerii termenului de depunere a recursului nemotivat este ziua

imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei (dispozitivului), în speță

urmând a fi ziua de 10 noiembrie 2022, termen care a expirat la 9 decembrie 2022

(zi de vineri).

Însă, distinct acestor circumstanțe, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a

depus recursul nemotivat la 23 decembrie 2022, solicitând repunerea recursului în

termen însă, nu a comunicat instanței motivele pentru care a omis să dispună în

termen de dreptul său procedural prevăzut de art. 245 alin. (1) Cod administrativ

(în vigoare până la 01.09.2023).

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul nemotivat din 23 decembrie 2022 a fost depus după expirarea termenului

prevăzut de art. 245 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01.09.2023).

La aspectul dat completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

că de la momentul notificării prin intermediul poștei electronice a dispozitivului

deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de

8

dreptul procedural și a depune recurs nemotivat în interiorul termenului instituit la

art. 245 alin.(1) din Codul administrativ(în vigoare până la 01.09.2023).

Mai mult ca atât, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a solicitat repunerea

recursului nemotivat în termen, însă nu a anexat probe care să confirme faptele pe

care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Or, în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita

repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 Cod

administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă

imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia

în termen.

La caz, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a solicitat repunerea recursului

în termen, în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ însă nu a

prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii

termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Totodată, actele cauzei, și anume extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele cauzei denotă că însăși Agenția pentru Supraveghere Tehnică a

confirmat că dispozitivul deciziei din 01 noiembrie 2022 a instanței de apel a fost

notificat la 09 noiembrie 2022, fapt ce se atestă prin ștampila cu număr de intrare

13472/22 din 09 noiembrie 2022 (f.d.174).

În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide

că acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei dispozitivului deciziei

din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, corespund întru totul exigențelor

legale.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 Cod administrativ (în

vigoare până la 01.09.2023), este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

9

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor

juridice.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea cu privire la repunerea în termen a recursului și de

a declara recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 65, 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ (în vigoare până la 01.09.2023), completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea depusă de Agenția pentru Supraveghere Tehnică cu

privire la repunerea în termen a recursului.

Recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10