2ac-429/23 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ac-429/23 2-23107713-01-2ac-10112023 ÎNCHEIERE 13 decembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele ședinței, judecătorul Oxana Parfeni judecătorii Aliona Donos Diana Stănilă examinând chestiunea cu privire la strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea recursului declarat de către Valeri Zabalotnîi împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeri Zabalotnîi împotriva lui Eugeniu Clim, Ion Secrieru și Stelianei Iorgov cu privire la repararea prejudiciului moral, constată: La 26 iulie 2023, Valeri Zabalotnîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Eugeniu Clim, Ion Secrieru și Stelianei Iorgov cu privire la repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a refuzat în primirea cererii de chemare în judecată depuse de către Valeri Zabalotnîi, în temeiul art. 169 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. La 17 august 2023, Valeri Zabalotnîi a declarat recurs împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare la faza de primire a cererii de chemare în judecată. La 24 august 2023, prezenta cauză a parvenit după competență la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea recursului declarat de către Valeri Zabalotnîi împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a ridicat cauza de la examinare în ordinea de recurs și s-a remis Curții Supreme de Justiție pentru strămutare și examinare în altă instanță egală în grad, invocând că, prin prezenta acțiune, reclamantul Valeri Zabalotnîi și-a formulat pretențiile împotriva judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, Steliana Iorgov și Ion Secrieru, menționând că la emiterea actului judecătoresc de dispoziție nu au fost luate în mod corespunzător probele, dovezile, argumentele și motivele la care a făcut referire în timpul procesului. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a transmite cauza spre examinare la Curtea de Apel 1 Chișinău, pentru examinarea recursului declarat de către Valeri Zabalotnîi împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivele ce succed.

Cererea de chemare în judecată depusă de către Valeri Zabalotnîi împotriva lui Eugeniu Clim, Ion Secrieru și Stelianei Iorgov cu privire la repararea prejudiciului moral, se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, pentru examinarea recursului declarat de către Valeri Zabalotnîi împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces. În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

În motivarea strămutării cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, Curtea de Apel Chișinău, în încheierea din 24 octombrie 2023, a invocat că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei și de calitatea participanților la proces, având în vedere că Valeri Zabalotnîi pretinde repararea prejudiciului de la judecătorii Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, Steliana Iorgov și Ion Secrieru. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, simplele bănuieli nu pot motiva eventuala părtinire ale judecătorilor Curții de Apel Chișinău la examinarea recursului declarat de Valeri Zabalotnîi, în situația în care judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii.

Conform art. 1 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără nici un fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului. Art. 20 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că, la înfăptuirea justiției în cauze civile, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica 2 îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare. În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens. În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată. Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a remite cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea recursului declarat de către Valeri Zabalotnîi împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (4), art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, dispune: Se remite Curții de Apel Chișinău cererea de chemare în judecată depusă de către Valeri Zabalotnîi împotriva lui Eugeniu Clim, Ion Secrieru și Stelianei Iorgov cu privire la repararea prejudiciului moral, pentru examinarea recursului declarat de către Valeri Zabalotnîi împotriva încheierii din 31 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Oxana Parfeni judecătorii Aliona Donos Diana Stănilă 3