2ra-747/23 — recunoasterea ilegalitatii actiunilor notarului, recunoasterea nulitatii certificatului de mostenitor legal, obligarea notarului de a elibera certificatul de mostenitor legal si compensarea cheltuielilor de judecata

2ra-747/23 — recunoasterea ilegalitatii actiunilor notarului, recunoasterea nulitatii certificatului de mostenitor legal, obligarea notarului de a elibera certificatul de mostenitor legal si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-747/23

2-19026472-01-2ra-29052023

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ciadîr-Lunga (N. Lazareva)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (A. Mironov, S. Gubenco, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Cateli,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Cateli împotriva lui Maxim Cateli și notarului Natalia Tiuliu privind recunoașterea

ilegalității acțiunilor notarului, recunoașterea nulității certificatului de moștenitor

legal, obligarea notarului de a elibera certificatul de moștenitor legal și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 03 mai 2019 Mihail Cateli a depus, prin intermediul oficiului poștal, cerere

de chemare în judecată împotriva lui Maxim Cateli și notarului Natalia Tiuliu

privind recunoașterea ilegalității acțiunilor notarului, recunoașterea nulității

certificatului de moștenitor legal, obligarea notarului de a elibera certificatul de

moștenitor legal și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, bunelului său Cateli Nicolai XXX, decedat

la XXX, i-a aparținut cu drept de proprietate casa de locuit cu suprafața de 72,4 m.p.,

numărul cadastral XXX și terenul de pe lângă casă cu suprafața de 0,0644 ha,

numărul cadastral XXX, amplasate pe XXX.

După decesul bunelului, tatăl său Cateli Ivan XXX, a intrat în posesia bunurilor

ce au aparținut bunelului. Prin hotărârea Judecătoriei Vulcănești din 14 iulie 2013 s-

a constatat că, tatăl său Cateli Ivan XXX, de facto a intrat în posesia bunurilor ce au

aparținut bunelului Cateli Nicolai XXX, decedat la XXX, sub formă de: casa de

locuit cu suprafață de 72,4 m.p., numărul cadastral XXX și terenul de pe lângă casă

cu suprafața de 0,0644 ha, numărul cadastral XXX, amplasate pe XXX. Hotărârea

menționată nu a fost contestată de către participanții la proces, devenind irevocabilă.

După decesul tatălui său, în termenii prevăzuți de lege, s-a adresat la notar cu

cererea de eliberare a certificatului de moștenitor legal în privința bunurilor ce au

1

aparținut tatălui său, inclusiv și în baza hotărârii Judecătoriei Vulcănești din 04 iulie

2013.

A menționat că, la 20 februarie 2019 notarul i-a eliberat certificatul de

moștenitor legal doar pentru 1/2 cotă-parte din bunurile imobile – casa de locuit și

terenul de pe lângă casă, situate pe XXX. Referitor la a doua cotă-parte din aceste

bunuri imobile, potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, notarul Tiuliu

Natalia a eliberat certificat de moștenitor legal pe numele lui Maxim Cateli, care este

verișorul său.

Consideră că este ilegal și pasibil a fi recunoscut nul certificatul de moștenitor

legal cu nr. 1669, eliberat de notarul Tiuliu Natalia la 20 februarie 2019, referitor la

1/2 cotă-parte din casa de locuit și terenul de pe lângă casă, amplasate pe adresa

XXX, din următoarele considerente.

În conformitate cu cerințele din art. 1516 alin. (3) din Codul civil, succesiunea

se consideră acceptată când moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii

succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea

patrimoniului succesoral. Faptul intrării în posesia bunurilor moștenite de tatăl lui

Ivan Cateli se confirmă prin hotărârea definitivă și irevocabilă a Judecătoriei

Vulcănești din 04 iulie 2013, însă notarul Tiuliu Natalia a ignorat acest fapt.

Din răspunsul notarului nr. 11 din 11 aprilie 2019, rezultă că bunelul lui, Cateli

Nicolai XXX, a decedat la XXX, iar unchiul său Cateli Piotr, a depus cerere de

deschidere a moștenirii la 10 iulie 1992, adică după expirarea termenului de 6 luni

stabilit de lege. Prin urmare, notarul nu era în drept să admită cererea și să deschidă

moștenirea după decesul bunelului său.

Consideră acțiunile notarului Tiuliu Natalia de eliberare lui Maxim Cateli a

certificatului de moștenitor legal înregistrat în registrul cu nr. 1669 din 20 februarie

2019 în calitate de moștenitor a lui Cateli Piotr XXX, pentru ½ cotă-parte din

bunurile imobile, amplasate pe adresa XXX, ca fiind admise cu încălcarea

prevederilor legale imperative.

Prin urmare, cele relatate duc la nulitatea certificatului de moștenitor legal,

având un caracter de act juridic unilateral efectuate cu încălcarea normelor

imperative ale legislației și anume art. 16 alin. (1) și art. 123 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, art. 581 din Codul civil (în redacția legii din anul 1964).

A specificat că, având la bază hotărârea Judecătoriei Vulcănești din 04 iulie

2013, notarul era obligat să o execute și să-i elibereze pe numele său certificatul de

moștenitor legal asupra tuturor bunurilor, ca fiind moștenitorul lui Ivan Cateli.

Reclamantul Mihail Cateli a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile

notarului Tiuliu Natalia de eliberare pe numele lui Cateli Maxim a certificatului de

moștenitor legal a lui Cateli Piotr Nicolai, înregistrat în registrul cu nr. 1669 la 20

februarie 2019, pentru 1/2 cotă-parte din casa de locuit cu suprafața de 72,4 m.p.,

numărul cadastral XXX, construcției accesorii cu suprafața de 34,7 m.p., numărul

cadastral XXX.02 și terenul de pe lângă casă cu suprafața de 0,0644 ha, numărul

cadastral XXX, amplasate pe XXX; recunoașterea nulității certificatului de

moștenitor legal înregistrat în registrul cu nr. 1669 din 20 februarie 2019, eliberat lui

Cateli Maxim, în calitate de moștenitor a lui Cateli Piotr Nicolai, pentru 1/2 cotă-

parte din casa de locuit cu suprafața de 72,4 m.p., numărul cadastral XXX,

construcției accesorii cu suprafața de 34,7 m.p., numărul cadastral XXX.02 și terenul

de pe lângă casă cu suprafața de 0,0644 ha, numărul cadastral XXX, amplasate pe

2

XXX; obligarea notarului Tiuliu Natalia să-i elibereze lui Cateli Mihail, în calitate

de moștenitor a lui Cateli Ivan, certificat de moștenitor legal pentru întreaga casă de

locuit cu suprafața de 72,4 m.p., numărul cadastral XXX, construcției accesorii cu

suprafața de 34,7 m.p., numărul cadastral XXX.02 și terenul de pe lângă casă cu

suprafața de 0,0644 ha, numărul cadastral XXX, amplasate pe XXX; încasarea din

contul pârâților, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Ciadîr-

Lunga, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Mihail

Cateli.

A fost recunoscute drept ilegale acțiunile notarului Tiuliu Natalia privind

eliberarea lui Cateli Maxim a certificatului de moștenitor legal, înregistrat în registru

cu nr. 1669 din 20 februarie 2019 în calitate de moștenitor a lui Cateli Piotr Nicolai,

pentru 1/2 cotă-parte din casa de locuit cu suprafața de 72,4 m.p., numărul cadastral

XXX, construcției accesorii cu suprafața de 34,7 m.p., numărul cadastral XXX și

terenul de pe lângă casă cu suprafața de 0,0644 ha, numărul cadastral XXX,

amplasate pe XXX.

A fost recunoscut ca fiind nul certificatul de moștenitor legal înregistrat în

registrul cu nr. 1669 din 20 februarie 2019, eliberat lui Cateli Maxim, în calitate de

moștenitor a lui Cateli Piotr Nicolai, pentru 1/2 cotă-parte din casa de locuit cu

suprafața de 72,4 m.p., numărul cadastral XXX, construcției accesorii cu suprafața

de 34,7 m.p., numărul cadastral XXX și terenul de pe lângă casă cu suprafața de

0,0644 ha, numărul cadastral XXX, amplasate pe XXX.

S-a încasat din contul lui Cateli Maxim și notarul Tiuliu Natalia, în mod solidar,

în beneficiul lui Cateli Mihail, taxa de stat în mărime de 200 de lei.

În rest, pretențiile din acțiune au fost respinse, ca fiind neîntemeiate, și anume

în partea obligării notarului Tiuliu Natalia să elibereze lui Cateli Mihail, în calitate

de moștenitor a lui Cateli Ivan, certificatul de moștenitor legal pentru întreaga casă

de locuit cu suprafața de 72,4 m.p., numărul cadastral XXX, construcției accesorii

cu suprafața de 34,7 m.p., numărul cadastral XXX și terenul de pe lângă casă cu

suprafața de 0,0644 ha, numărul cadastral XXX, amplasate pe XXX, cât și încasarea

din contul pârâților, în mod solidar, a cheltuielilor de judecată în suma de 100 lei.

La 22 martie 2022, în termenul prevăzut la art. 362 din Codul de procedură

civilă, Mihail Cateli, a declarat apel împotriva hotărârii din 23 februarie 2022 a

Judecătoriei Comrat, sediul Ciadîr-Lunga (f.d. 156-157, vol.I), iar la 03 august 2022

a depus cererea de apel motivată (f.d. 192-194, vol.I), solicitând admiterea apelului

și casarea parțială a hotărârii din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul

Ciadîr-Lunga, în partea respingerii cerințelor din acțiune, și în această parte de emis

o nouă hotărâre de admitere a pretențiilor din cererea de chemare în judecată.

Prin decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins apelul

declarat de Mihail Cateli și s-a menținut hotărârea din 23 februarie 2022 a

Judecătoriei Comrat, sediul Ciadîr-Lunga (f.d. 173, 174-179).

Pentru a decide astfel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii contestate,

instanța de apel a conchis că concluziile primei instanțe corespund circumstanțelor

cauzei, cadrul legal a fost aplicat corect, circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin de către prima instanță,

iar hotărârea este legală și întemeiată.

3

Instanța de apel a reținut că, Cateli Nicolai a decedat la XXX, iar în baza cererii

feciorului Cateli Piotr a fost deschis dosarul succesoral la 10 iulie 1992, după

expirarea termenului de 6 luni, termen expres prevăzut de lege. Prin urmare, notarul

nu era în drept să deschidă dosarul succesoral în baza cererii lui Cateli Piotr. Notarul

Cristeva Elena a eliberat lui Cateli Piotr la 10 iulie 1992 certificat de moștenitor legal

cu nr. 1275 referitor la depunerile bănești pe numele lui Cateli Nicolai, care nu a fost

anulat. Totodată prin hotărârea din 04 iulie 2013 a Judecătoriei Vulcănești, a fost

constatat faptul acceptării succesiunii după decesul lui Cateli Nicolai de către

feciorul Cateli Ivan, și anume a casei de locuit cu suprafața de 72,4 m.p., numărul

cadastral XXX, construcției accesorii cu suprafața de 34,7 m.p., numărul cadastral

XXX2 și terenul de pe lângă casă cu suprafața de 0,0644 ha, numărul cadastral XXX,

amplasate pe XXX.

La 20 februarie 2019 notarul Tiuliu Natalia i-a eliberat lui Cateli Maxim

certificatul de moștenitor legal înregistrat în registrul cu nr. 1669 din 20 februarie

2019 în calitate de moștenitor a lui Cateli Piotr XXX, decedat la XXX, pentru 1/2

cotă-parte din casa de locuit cu suprafața de 72,4 m.p. cu nr. cadastral XXX,

construcția cu suprafața de 34,7 m.p. cu nr. cadastral XXX și terenul de pământ cu

suprafața de 0,0644 ha cu nr. cadastral XXX, amplasate pe adresa XXX. După cum

rezultă din textul certificatului de moștenitor legal menționat, pe numele lui Cateli

Maxim în calitate de moștenitor a lui Cateli Piotr, notarul a indicat că Cateli Piotr,

ca moștenitorul tatălui său, Cateli Nicolai, a primit succesiunea, însă, fără

confirmarea legală a drepturilor de moștenitor. La materialele dosarului de asemenea

lipsesc probele precum că Cateli Piotr a confirmat legal drepturile de moștenire după

decesul lui Cateli Nicolai, cât în partea depozitului bănesc, atât și ce ține de

patrimoniul amplasat la adresa XXX.

Instanța de apel a concluzionat că întrucât a existat hotărârea irevocabilă a

Judecătoriei Vulcănești prin care s-a constatat faptul intrării în posesie de către Cateli

Ivan, după decesul tatălui său Cateli Nicolai, a bunurilor amplasate pe adresa XXX,

și dat fiind faptul că Cateli Mihail a depus cererea privind acceptare a moștenirii

după tatăl său, Cateli Ivan, cât și a intrat în posesia unei părți din patrimoniul, potrivit

certificatului de moștenitor din data de 27 iulie 2018, atunci notarul urma să-i

elibereze lui Cateli Mihail, certificatul de moștenire pentru întreg patrimoniul

amplasat pe adresa XXX, ultimul fiind moștenitorul de gradul întâi.

Prin urmare, prima instanță corect a admis pretențiile reclamantului Mihail

Cateli privind declararea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 1669 din 20

februarie 2019 pe numele lui Maxim Cateli, cât și a declarat ilegale acțiunile

notarului Tiuliu Natalia la eliberarea certificatului de moștenitor vizat.

Totodată, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a ajuns la

concluzia privind respingerea, ca neîntemeiată, a cerinței reclamantului privitor la

obligarea notarului Tiuliu Natalia să-i elibereze lui Cateli Mihail, în calitate de

moștenitor a lui Cateli Piotr XXX, certificatul de moștenitor legal pentru întreaga

casă de locuit cu suprafața de 72,4 m.p., construcția cu suprafața de 34,7 m.p. și

terenul de pământ cu suprafața de 0,0644 ha, amplasate pe adresa XXX. Or, în opinia

completului judiciar, în timp ce există certificatul de moștenitor legal cu nr. 7291 din

27 iulie 2019 eliberat de notarul Tiuliu Natalia lui Cateli Mihail, ca fiind moștenitor

al lui Cateli Ivan pentru 1/2 cotă-parte din proprietatea comună în devălmășie a

locuinței amplasate pe adresa XXX, ceea ce rezultă din certificatul eliberat de

4

Agenția Servicii Publice din 15 martie 2019 și din 10 septembrie 2019, care nu a

fost anulat de nimeni, nu poate fi examinată chestiunea cu privire la obligarea

notarului de a elibera un nou certificat de moștenitor legal.

În context, instanța corect a reținut că la cererea feciorului Cateli Piotr, la 10

iulie 1992 de către notarul Cristeva Elena a fost eliberat certificatul de moștenitor

legal nr. 1275 asupra depozitului bănesc a lui Cateli Nicolai ce se păstrează la banca

de depozitare Vulcănești cu nr. 6874 cont nr. 8529. Respectiv, acesta a acceptat o

parte din succesiune, iar acel certificat de moștenitor legal nu a fost anulat. Iar,

potrivit art. 1516 alin. (4) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), dacă

succesorul a intrat în posesiunea unei părți din patrimoniu, se consideră că a acceptat

întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla și din ce ar consta.

La 22 martie 2023, Mihail Cateli a declarat recurs, solicitând casarea deciziei

din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat și hotărârii din 23 februarie 2022 a

Judecătoriei Comrat, sediul Ciadîr-Lunga, în partea în care au fost respinse cerințele

sale, și în această parte să se emită o nouă decizie de admitere a cerinței ce ține de

obligarea notarului Natalia Iuliu să-i elibereze un certificat de moștenitor legal în

condițiile legii pentru a doua jumătate din bunurile imobile amplasate pe XXX.

În motivarea recursului, recurentul a menționat că instanța de apel la

examinarea apelului său nu a aplicat legea care urma a fi aplicată, a interpretat eronat

legea, judecarea cauzei a fost făcută în mod arbitrar, iar erorile admise au dus la

încălcările drepturilor sale și a libertăților fundamentale.

Specifică recurentul că instanța de apel a repetat argumentele din hotărârea

instanței de fond, fiind respinse în mod formal argumentele indicate în cererea de

apel, interpretându-se în mod eronat prevederile legii și probele anexate la dosar.

Indică că, conform concluziei instanței de apel, notarul urma să elibereze lui

Mihail Cateli, moștenitor de gradul I certificat de moștenitor legal pentru toate

bunurile imobile situate pe XXX. Astfel, continuarea logică a acestor concluzii ar fi

obligarea notarului să-mi elibereze un certificat de moștenitor legal pentru a doua

jumătate a imobilului litigios, ceea ce însă nu s-a făcut. Astfel hotărârea instanței de

apel conține concluzii contradictorii.

Specifică că, ca urmare a respingerii cerinței privind eliberarea certificatului de

moștenitor legal pentru a doua jumătate a imobilului, este lipsit de posibilitatea de a

deține, folosi și dispune de proprietatea dată, deoarece în mod legal deține doar 1/2

cotă-parte din proprietatea comună, iar a doua jumătate, nu aparține nimănui, contrar

hotărârii din 07 aprilie 2013 a Judecătoriei Vulcănești, în urma căreia tatăl său Cateli

Ivan a intrat în posesia tuturor bunurilor imobile din XXX. Prin urmare, în calitate

de moștenitor, urmează să primească dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor

situate pe adresa dată. Hotărârea din 07 aprilie 2013 a Judecătoriei Vulcănești este

irevocabilă, iar conform art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele

stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată

anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii pentru

instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate

la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Menționează că, instanța de judecată contrar prevederilor art. 138 alin. (4) și

art. 130 alin. (5) din Codul de procedură civilă, a pus la baza deciziei sale înscrisuri,

a cărei original nu a fost prezentat, iar xerocopia prezentată este dubioasă, cât și

înscrisuri a cărui text nu este vizibil, fiind imposibil să stabilești date exacte.

5

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Comrat a pronunțat

dispozitivul deciziei la 01 februarie 2023.

La 15 februarie 2023, copia deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel

Comrat a fost expediată în adresa participanților la proces, fiind recepționată de

recurent la 21 februarie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

materialele dosarului (f.d. 19, vol. II). Prin urmare, recursul declarat de Mihail

Cateli, la 22 martie 2023 (data de pe ștampila oficiului poștal), este depus în termenul

stabilit de lege (f.d. 50-56, 57-58, vol.II).

Curtea Supremă de Justiție, la 29 mai 2023, a expediat în adresa intimaților

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 65, vol.II).

La 05 iulie 2023, notarul Natalia Tiuliu, a depus referință la cererea de recurs,

menționând că acțiunile sale sunt legale, iar impunerea cheltuielilor de judecată

notarului este neîntemeiată. Eliberarea certificatului de moștenitor legal lui Mihail

Cateli pentru întreaga proprietate imobiliară fără hotărârea de judecată cu privire la

anularea cererii de acceptare a moștenirii din numele lui Cateli Piotr din 10 iulie

1992, certificatului de moștenitor numărul 1275 din 10 iulie 1992, autentificat de

notarul Cristeva Elena nu este posibilă.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Mihail Cateli, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3),

alin. (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune

6

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Mihail Cateli, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este

inadmisibil.

7

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Cateli.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8