3ra-661/21 — recunoasterea ilegalitatii refuzului de a elibera certificatul de mostenitor, obligarea eliberarii certificatului de mostenitor, recunoasterea neexaminarii in termen a cererii, incasarea cheltuielilor de asistenta juridica

3ra-661/21 — recunoasterea ilegalitatii refuzului de a elibera certificatul de mostenitor, obligarea eliberarii certificatului de mostenitor, recunoasterea neexaminarii in termen a cererii, incasarea cheltuielilor de asistenta juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-661/2021

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești (L. Iarmaliuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul declarat de notarul Digori Galina,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Buzatu Constantin împotriva notarului Digori Galina, persoana terță Pînzarean

Tatiana, privind recunoașterea ilegală a refuzului de a elibera certificatul de

moștenitor, obligarea de a elibera certificatul de moștenitor, recunoașterea încălcării

termenului legal de examinare a cererii prealabile, încasarea cheltuielilor de asistență

juridică,

împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 aprilie 2019, Buzatu Constantin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva notarului Digori Galina, persoană terță Pînzarean Tatiana, privind

recunoașterea ilegală a refuzului notarului de a elibera certificatul de moștenitor pe

numele lui Buzatu Constantin pentru realizarea dreptului de moștenitor după decesul

tatălui Buzatu Gheorghe, obligarea notarului de a elibera certificatul de moștenitor

pe numele lui Buzatu Constantin, recunoașterea încălcării termenului legal de

examinare a cererii prealabile și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în

mărime de 4000 de lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, s-a adresat notarului Digori

Galina cu cerere de a elibera certificatul de moștenitor pentru realizarea dreptului de

moștenitor după decesul tatălui Buzatu Gheorghe, survenit la xxxx.

Reclamantul a menționat că, în termenul de șase luni de la deschiderea

succesiunii, conform art. art. 1556 - 1558 din Codul civil, s-a adresat notarului pentru

1

a-și realiza dreptul de succesiune asupra averii rămase în satul Lucășeuca, raionul

Orhei. Astfel, notarului s-au adresat doi succesori pretendenți, fiul decedatului,

Buzatu Constantin, și fiica decedatului, Pînzarean Tatiana, ceilalți copii ai

defunctului nu și-au exprimat voința de a pretide la succesiune, prin înaintarea în

termenii prevăzuți de lege a cererii către notar, fapt definit prin lege ca un refuz la

moștenire prin neacceptare.

Reclamantul a invocat că, de către succesorii pretendenți au fost prezentate

notarului toate actele și înscrisurile solicitate, pentru a verifica la locul de deschidere

a succesiunii, faptul decesului celui ce a lăsat moștenirea, timpul și locul deschiderii

succesiunii, raportul de rudenie, existența/lipsa testamentului, conținutul și valoarea

masei succesorale.

În opinia reclamantului, contrar prevederilor legale, notarul Digori Galina nu a

eliberat certificatul de moștenitor privind succesiunea rămasă după decesul tatălui

său, Buzatu Gheorghe.

Nefiind de acord cu refuzul notarului Digori Galina de a elibera certificatul de

moștenitor privind succesiunea rămasă după decesul tatălui său, Buzatu Gheorghe,

reclamantul a înaintat cerere prealabilă, înregistrată cu nr. 12 la 28 februarie 2019,

solicitând notarului Digori Galina de a fi informat despre rezultatul soluționării

cererii. Deși cererea prealabilă a fost recepționată la 28 februarie 2019, la expirarea

termenului de 30 zile, reclamantul nu a primit răspuns din partea notarului și nu i-a

fost comunicată soluția adoptată.

Reclamantul a menționat că, prin nesoluționarea pozitivă a cerințelor sale, care

într-un final atentează și la dreptul de proprietate, cât și prin nesoluționarea în

termenul prevăzut de lege a cererii, se consideră prejudiciat moral, deoarece percepe

situația creată ca umilință și intimidare, continuu stres, fiind motivat de a solicita

repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost

declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Buzatu Constantin

împotriva notarului Digori Galina cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului

eliberării certificatului de moștenitor, din motiv că, reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17 din Codul

administrativ (f.d.14-15).

Prin decizia din 23 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost anulată

încheierea din 20 iunie 2019 Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, cu restituirea

cauzei în instanța de fond, în același complet de judecată, la etapa de primire a cererii

(f.d.42-47).

Prin încheierea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești a

fost atrasă în proces în calitate de persoană terță Pînzarean Tatiana (f.d.74-75).

Prin hotărârea din 20 august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Buzatu Constantin împotriva

notarului Digori Galina, privind recunoașterea ilegală a refuzului notarului de a

elibera certificatul de moștenitor pe numele lui Buzatu Constantin pentru realizarea

dreptului de moștenitor privind succesiunea rămasă după decesul lui Buzatu

Gheorghe, obligarea notarului de a elibera certificatul de moștenitor pe numele lui

Buzatu Constantin, recunoașterea neexaminării în termenul legal de către notar a

cererii prealabile și încasarea cheltuielilor de judecată.

2

S-a recunoscut ilegal refuzul notarului Digori Galina la eliberarea certificatului

de moștenitor pe numele lui Buzatu Constantin privind succesiunea rămasă după

decesul tatălui său Buzatu Gheorghe și neexaminarea în termenul legal a cererii

prealabile.

S-a obligat notarul Digori Galina (cu sediul în xxxx) să elibereze certificatul de

moștenitor pe numele lui Buzatu Constantin (IDNP xxxx) după decesul tatălui său

Buzatu Gheorghe, născut la xxxx și decedat la xxxx.

S-a încasat de la notarul Digori Galina în beneficiul lui Buzatu Constantin suma

de 4 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d.100-101).

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a constatat că în procedura notarului

Digori Galina se află dosarul succesoral nr. 554254/2016 deschis după decesul lui

Buzatu Gheorghe, produs la xxxx, în temeiul declarației de acceptare a fiicei

defunctului, Tatiana Pînzarean, depusă la 23 decembrie 2016 și declarației de

acceptare a fiului defunctului, Buzatu Constantin, depusă la 30 ianuarie 2017.

Cererea privind eliberarea certificatului de moștenitor a fost depusă la 28 februarie

2019.

Instanța de judecată a reținut că, din căsătoria defuncților Buzatu Gheorghe și

Buzatu Liubovi s-au născut nouă copii, care sunt moștenitorii legali de clasa I, astfel

dintre cei nouă moștenitori, declarații de acceptare au depus Buzatu Constantin și

Pînzarean Tatiana, ceilalți au refuzat succesiunea în favoarea ultimelor.

Prin prisma art. art. 1516 alin. (3), 1517, 1556, 1557 din Codul civil (în redacția

în vigoare până la 01 martie 2019), instanța de judecată a concluzionat că după 6

luni din ziua deschiderii succesiunii, notarul Digori Galina era obligat să elibereze

lui Buzatu Constantin certificat de moștenitor, deoarece dânsul a depus declarația de

acceptare a succesiunii în termenul legal, drept urmare a recunoscut ca fiind ilegal

refuzul notarului Digori Galina la eliberarea certificatului de moștenitor pe numele

lui Buzatu Constantin pentru realizarea dreptului de moștenitor privind succesiunea

rămasă după decesul lui Buzatu Gheorghe.

În temeiul art. 3 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019) instanța de judecată a constatat

că, notarul Digori Galina nu a soluționat în termen legal cererea lui Buzatu

Constantin referitor la un drept recunoscut de lege, nu a oferit un răspuns în termen

de 30 de zile de la data înregistrării cererii, 28 februarie 2019, ceea ce a constituit

temei pentru adresarea în instanța de contencios administrativ pentru a obține

recunoașterea dreptului pretins.

Instanța de judecată a apreciat critic argumentele notarului precum că era

necesar să aștepte să se expună ultimul moștenitor de clasa I, Claudia Buzatu, aflată

în Grecia, care a depus declarație de renunț la succesiune abia la 24 octombrie 2019

or, acceptarea succesiunii reprezintă un act juridic unilateral, întreprins în scopul

obținerii patrimoniului succesoral, această acțiune fiind înfăptuită ca rezultat al

manifestării de voință a unei persoane. Complementar, au apreciat ca nefondate și

argumentele precum că până la eliberarea certificatului de moștenitor, notarul era

obligat să respecte dispozițiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 246 din 15 noiembrie

2018 privind procedura notarială, despre modul de apreciere a cotelor părți din

averea comună în devălmășie a soților decedați, care se eliberează în baza cererii

scrise a moștenitorilor devălmași, Buzatu Constantin și Tatiana Pînzarean, motiv ce

3

împiedică aprecierea cotelor părți după fiecare defunct din averea comun or, careva

probe în acest sens de către notar nu au fost prezentate instanței.

Totodată, instanța de fond a conchis în privința temeiniciei pretenției privind

încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei, cheltuieli care

au fost suportate de Buzatu Constantin, și confirmate prin ordinul de plată seria PL

nr. 346659, care în opinia instanței au fost necesare, rezonabile și justificate.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, în termenul prevăzut de art.

232 din Codul administrativ, notarul Digori Galina, la 10 septembrie 2020, a depus

cerere de apel motivată, solicitând casarea hotărîrii din 20 august 2020 a Judecătoriei

Orhei, sediul Telenești, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii

(f.d.109-110).

Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de notarul Digori Galina și a fost modificată hotărîrea din 20 august 2020 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, micșorând suma cheltuielilor de judecată pentru

asistență juridică de la 4 000 de lei la suma de 1 000 de lei.

În rest, hotărîrea instanței de fond a fost menținută fără modificări. Totodată, în

prezenta cauză a fost expusă și o opinie separată (f.d.138,139-147, 148-157).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că, obiectul litigiului

nu este de o deosebită complexitate, cauza a fost soluționată în termeni restrînși, prin

urmare, aceste circumstanțe fundamentează concluzia că munca prestată de către

reprezentant, raportată la gradul de complexitate redus al cauzei, nu a fost de o

amplitudine deosebită. Ca urmare, suma de 4 000 de lei, solicitată de reclamant în

calitate de onorariu pentru avocat, nu îndeplinește condițiile de a fi necesară și

rezonabilă, în consecință, diminuarea onorariului în limita sumei de 1 000 de lei,

este legală și proporțională cu complexitatea cauzei și efortul depus din partea

avocatului.

La 17 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d.175), notarul Digori

Galina a depus împreună cu cererea de recurs și motivarea recursului împotriva

deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de

respingere a acțiunii (f.d.159-163).

Recurentul în motivarea recursului, și-a manifestat dezacordul cu actele

judecatorești pronunțate de instanțele ierarhic inferioare, invocând că sunt ilegale,

neîntemeiate, contradictorii în conținutul lor și necorespunzătoare circumstanțelor

de fapt și de drept. Concluziile instanței de apel și ale instanței de fond sunt greșite

și au fost adoptate cu aplicarea eronată a legii, iar motivele invocate în cererea de

apel și în referință, nu au fost luat în considerație.

Recurentul a menționat că, în procedura notarului Digori Galina se află două

dosare succesorale după decesul părinților, și anume: 1) a tatălui Buzatu Gheorghe,

născut la xxxx, decedat la xxxx, procedura succesorală deschisă în temeiul

declarației din 23 decembrie 2016 de acceptare a fiicei defunctului Pînzarean

Tatiana, născută la xxxx și declarației din 30 ianuarie 2017 de acceptare a intimatului

Buzatu Constantin (dosarul succesoral nr. 554254/2016); 2) a mamei Buzatu

Liubovi, născută la xxxx, decedată la xxxx, procedura succesorală deschisă în

temeiul declarației din 09 noiembrie 2017 de acceptare a succesiunii legale și

testamentare de către fiica defunctei Pînzarean Tatiana, născută la xxxx, căreia i s-a

prelungit cu șase luni termenul de acceptare a succesiunii prin hotărârea din 02

4

octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central (dosarul succesoral nr.

581149/2017).

Recurentul a relatat că, instrumentând dosarul succesoral și fiind stabilite toate

circumstanțele necesare cu privire la averea testată, la 01 decembrie 2017 a eliberat

certificatul de moștenitor testamentar pe numele Tatianei Pînzarean, cu privire la

terenul agricol testat. În rest, asupra averii netestate a defunctei Buzatu Liubovi se

aplică regulile cu privire la moștenirea legală.

În temeiul cererii lui Buzatu Constantin, prin hotărârea din 16 noiembrie 2018

a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a constatat faptul acceptării succesiunii de

către Buzatu Gheorghe, după decesul soției sale Liubovi Buzatu. Certificate de

moștenitor legal după decesul cet. Liubovi Buzatu nu au fost eliberate. Recurentul

susține că, pentru a instrumenta în continuare dosarul succesoral și a elibera

certificatele de moștenitor legal, necesita de stabilit componența masei succesorale,

adică moștenitorii trebuie să solicite aprecierea cotei-părți din dreptul de proprietate

comună în devălmășie, deoarece averea netestată, rămasă după decesul cet. Liubovi

Buzatu a fost dobândită în timpul căsătoriei cu cet. Buzatu Gheorghe și constituie

proprietate comună în devălmășie. Atât Buzatu Constantin, cât și Pînzarean Tatiana

nu au depus asemenea cereri pentru că între dânșii există litigiu. Astfel, în lipsa

acestor cereri, notarul este în imposibilitate de a elibera certificatele cu privire la

dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie pe

numele defuncților (care trebuie eliberate anterior certificatelor de moștenitor) și,

prin urmare, notarul este în imposibilitate de a elibera certificatele de moștenitor.

Recurentul a mai notat că, defuncții, Buzatu Gheorghe și Buzatu Libovi, din

căsătorie înregistrată au avut 9 copii - moștenitori legali de clasa I, iar declarații de

acceptare a succesiunii au depus doar doi copii, Buzatu Constantin și Pînzarean

Tatiana, ceilalți frați și surori au refuzat în favoarea unuia sau altuia.

Recurentul a indicat că, deoarece o parte din frați și surori au refuzat în favoarea

unuia sau altuia acceptarea succesiunii, a fost nevoită să aștepte pe ultimul copil al

defuncților, Buzatu Claudia, care o perioadă îndelungată s-a aflat în Grecia și care a

depus declarație de renunț la moștenire abia la 24 octombrie 2019.

Recurentul a mai relatat că, dacă nu există acord între toate persoanele vizate,

notarul nu poate îndeplini acțiunea notarială, iar persoanele urmează să se adreseze

în instanța de judecată pentru a soluționa litigiul existent între acestea. Consideră că

instanțele inferioare eronat au apreciat că refuzul notarului este ilegal, or notarul a

refuzat eliberarea certificatui din motiv că moștenitorii nu s-au adresat cu cereri, care

sunt obligatorii pentru instrumentarea procedurilor succesorale și eliberarea

certificatelor de moștenitor. În lipsa voinței tuturor persoanelor vizate sau, mai ales,

în cazul în care persoanele declară că sunt în litigiu, notarul este obligat să se abțină

de la întocmirea actului notarial și să explice persoanelor care este procedura legală

prin care își pot apăra drepturile și interesele sale.

Recurentul suplimentar a subliniat că, refuzul de a elibera certificatul de

moștenitor solicitat de intimat nu este ilegal, dar rezultă din prevederile legislației,

fiind în imposibilitate de a elibera certificat, atât timp cât intimatul Buzatu

Constantin și Pînzarean Tatiana nu depun cerere de apreciere a cotelor-părți din

proprietatea comună în devălmășie ce aparținea defunctului și refuză să se prezinte

la notar pentru a respecta procedura cerută de legislație. Or, atât timp cât între

moștenitori există un litigiu de drept și nu depun de comun acord cererile necesare

5

către notar, este imposibilă eliberarea certificatului de moștenitor, așa cum este

imposibilă și executarea hotărârii din 20 august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul

Telenești și a deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

cauză în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului

administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială

urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul inițierii procedurii

prealabile și a procedurii administrative, anume a Legii contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019).

La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma

articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul judecătoresc de

dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății

este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat

și dacă a fost depusă în termen.

Obiectul prezentului recurs se referă la decizia din 17 februarie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 244 alin. (1)

din Codul administrativ. Totodată, cererea de recurs nu este depusă în mod repetat,

fiind depusă de către o persoană împuternicită.

Succesiv, cu referire la termenul de depunere a recursului, completul de

admisibilitate reține prevederile art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că decizia instanței de apel a fost adoptată la 17 februarie 2021 și

notificată notarului Digori Galina la 19 martie 2021, potrivit avizului de recepție

DS8001214612AS (f.d.177).

Astfel, depunerea motivării recursului împreună cu cererea de recurs la data de

17 martie 2021 este în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

6

Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de notarul Digori Galina, a

considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din

22 septembrie 2021 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs

într-un termen rezonabil, a remis în adresa intimaților Buzatu Constantin și

Pînzarean Tatiana, copia cererii de recurs depusă de notarul Digori Galina, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.183).

La 25 mai 2021, Buzatu Constantin, a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului, cu menținerea în vigoare a hotărîrilor contestate (f.d.186-

189).

Buzatu Constantin a menționat că, prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central, irevocabilă la 18 decembrie 2018 a fost constatat

faptul acceptării succesiunii de către Buzatu Gheorghe, născut la xxxx, decedat la

xxxx, după decesul soției Buzatu Liubovi, născută la xxxx, decedată la xxxx, cu

ultimul domiciliu în satul Xxxx, raionul xxxx. Astfel, consideră nefondate alegațiile

notarului Digori Galina invocate în cererea de recurs, precum că urma de stabilit

componența masei succesorale pentru a elibera certificatele de moștenitor legal,

adică moștenitorii trebuie să solicite aprecierea cotei-părți din dreptul de proprietate

comună în devălmășie, deoarece averea netestată, rămasă după decesul cet. Buzatu

Liubovi a fost dobândită în timpul căsătoriei cu cet. Buzatu Gheorghe constituie

proprietate comună în devălmășie, având în vedere că prin hotărârea din 16

noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, părțile implicate în proces au

fost de acord cu soluția instanței de judecată, or după moartea soției Buzatu Liubovi,

unicul succesor legal a devenit soțul, Buzatu Gheorghe, ceea ce oferă posibilitate

notarului să instumenteze dosarul succesoral după decesul lui Buzatu Gheorghe.

Buzatu Constantin a mai invocat că notarul Digori Galina nu recunoaște faptul

că Buzatu Claudia a prezentat declarația cu mult timp înainte, doar că notarul a

insistat ca persoana să se prezinte pe viu. Mai susține că au fost prezentate notarului

Digori Galina toate actele necesare solicitate, toate părțile implicate s-au preznetat

și au depus declarații, însă notarul nu comunică ce alte acte sunt necesate pentru

eliberarea certificatului solitat, incovând doar chestiuni de procedură și necesitatea

adresării în instanța de judecată.

Prin încheierea din 08 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă

cererea notarului Digori Galina privind suspendarea executării deciziei din 17

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a fost suspendată executarea deciziei din

17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, până la examinarea cererii de recurs

depusă de către notarul Digori Galina (f.d.197-200).

7

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de notarul Digori Galina și de a casa decizia din 17 februarie 2021

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 20 august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul

Telenești, cu emiterea unei decizii noi, din următoarele considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței

de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său art. 219 alin. (1)-(2) din Codul administrativ, prevede că instanța

de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor

legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces.

Din materialele cauzei se constată că, defuncții Buzatu Gheorghe, născut la

xxxx și Buzatu Liubovi, născută la xxxx, s-au aflat în căsătorie înregistrată la 02

decembrie 1947 cu nr. 11 în Primăria satului Xxxx, raionul xxxx. Din căsătoria lui

Buzatu Gheorghe și Buzatu Liubovi s-au născut 9 copii, care sunt moștenitori legali

de clasa I : Buzatu Maria, născută la xxxx, Cușnir Valentina, născută la xxxx, Buzatu

Nicolae, născut la xxxx, Makarenko Vera, născută la xxxx, Buzatu Leonid, născut

la xxxx, Buzatu Vladimir, născut la xxxx, Pînzarean Tatiana, născută la xxxx,

Manolachis (Buzatu) Claudia, născută la xxxx, Buzatu Constantin, născut la xxxx

(f.d. 8).

Conform copiei certificatului de deces DC-IV 1480276, Buzatu Liubovi,

născută la xxxx, a decedat la xxxx, în satul Xxxx, raionul Orhei (f.d.9).

Tot din înscrisurile anexate rezultă, defuncta Buzatu Liubovi, prin testamentul

autentificat de secretarul comunei xxxx, raionul Orhei, înregistrat sub nr. 16, la 15

februarie 1996, i-a testat fiicei Pînzarean Tatiana, din averea ce îi aparține, cota de

teren cu suprafața de 1,37 ha (f.d.61).

La 06 februarie 2017, Buzatu Constantin a depus la notarul Digori Galina,

declarație prin care a confirmat că dânsul având calitatea de moștenitor legal, nu a

8

acceptat și a refuzat să depună cerere pentru a primi moștenire după decesul mamei

sale, Buzatu Liubovi, menționând că nu are pretenții materiale față de Pînzarean

Tatiana, care a acceptat moștenirea și a intrat în posesia averii succesorale (f.d.58).

Prin hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Pînzarean Tatiana împotriva

Serviciului Fiscal de Stat cu privire la prelungirea termenului de acceptare a

succesiunii.

S-a prelungit cu șase luni termenul de acceptare a succesiunii testamentare omis

de Pînzarean Tatiana, născută la xxxx, după decesul mamei sale, Buzatu Liubovi,

născută la xxxx și decedată la xxxx, cu ultimul domicliu în satul Xxxx, raionul Orhei

(f.d.56).

La 10 noiembrie 2017, Pînzarean Tatiana a depus la notarul Digori Galina,

declarație privind acceptarea averii succesorale, rămase în urma decesului mamei

sale Buzatu Liubovi, în posesia căreia a intrat, solicitând deschiderea procedurii

succesorale și eliberarea certificatului de moștenitor testamentar pe averea

succesorală, conform testamentului nr. 16 din 15 februarie 1996 și certificatul de

moștenitor legal pe restul bunurilor imobile neincluse în testamentul respectiv. La

fel, în respectiva declarație s-a făcut mențiunea că termenul de acceptare a

succesiunii a fost prelungit de instanța de judecată prin hotărârea din 02 octombrie

2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central (f.d.62).

În baza declarației privind acceptarea averii succesorale, notarul Digori Galina

a deschis dosarul succesoral nr. 177/581149/2017, după decesul cet. Buzatu Liubovi,

decedată la xxxx.

Din materialele cauzei se mai atestă că, potrivit copiei certificatului de deces

DC-IV 1480277, Buzatu Gheorghe, născut la xxxx, a decedat la xxxx, în satul Xxxx,

raionul Orhei (f.d.9).

La 23 decembrie 2016, Pînzarean Tatiana, iar la 30 ianuarie 2017, Buzatu

Constantin, au depus la notarul Digori Galina, declarație privind acceptarea averii

succesorale, rămase în urma decesului tatălui Buzatu Gheorghe, și anume ½ cotă

parte din casa de locuit, cu sectorul de teren pentru construcții, sectoarele de teren

cu destinație grădină, situate în satul Xxxx, raionul xxxx, solicitând eliberarea

certificatului de moștenitor (f.d.59-60).

În temeiul declarațiilor de acceptare a succesiunii menționate, notarul Digori

Galina a deschis dosarul succesoral nr. 206/554254/2016, după decesul lui Buzatu

Gheorghe.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central s-a

admis cererea înaintată de Buzatu Constantin împotriva Tatianei Pînzarean,

intervenienți accesorii Buzatu Maria, Cușnir Valentina, Macarenco Vera, Buzatu

Nicolae, Buzatu Leonid, Buzatu Vladimir, Manolakaki Claudia, privind constatarea

faptului acceptării succesiunii și s-a constatat faptul acceptării succesiunii de către

Buzatu Gheorghe, decedat la xxxx, după decesul soției sale Buzatu Liubovi,

decedată la xxxx.

S-a constatat locul deschiderii succesiunii după decesul cet. Buzatu Liubovi,

satul Xxxx, raionul xxxx (f.d. 57).

Așadar, înscrisurile anexate demontrează că declarații de acceptare a

succesiunii au depus Buzatu Constantin și Pînzarean Tatiana, din motivul că o parte

din moștenitori (frați) au refuzat în favoarea unuia sau altuia dintre moștenitori care

9

au acceptat succesiunea.

La 24 octombrie 2019, moștenitorul legal Buzatu Claudia, născută la 01

ianuarie 1964, a depus la notarul Digori Galina declarație privind renunțul la cota

din masa succesorală rămasă după decesul tatălui, Buzatu Gheorghe, în favoarea

fiicei defunctului, Pînzarean Tatiana. Totodată, a declarat că pretenții materiale către

Pînzarean Tatiana nu are (f.d. 55).

La 28 februarie 2019, Buzatu Constantin s-a adresat notarului Digori Galina cu

cerere privind eliberarea certificatului de moștenitor privind succesiunea rămasă

după decesul tatălui Buzatu Gheorghe, decedat la xxxx, fiind înregistrată sub nr. 12

(f.d.4).

Din motiv că nu a primit răspuns la cererea depusă, Buzatu Constantin a înaintat

prezenta acțiune împotriva notarului Digori Galina, persoană terță Pînzarean

Tatiana, solicitând recunoașterea ilegală a refuzului notarului de a elibera certificatul

de moștenitor pe numele lui Buzatu Constantin pentru realizarea dreptului de

moștenitor după decesul tatălui Buzatu Gheorghe, obligarea notarului de a elibera

certificatul de moștenitor pe numele lui Buzatu Constantin, recunoașterea încălcării

termenului legal de examinare a cererii prealabile și încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 4000 de lei.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a admis acțiunea

ca întemeiată.

Ulterior, instanța de apel, judecând apelul declarat de notarul Digori Galina, a

admis pațial apelul, modificând hotărîrea din 20 august 2020 a Judecătoriei Orhei,

sediul Telenești, în partea încasării cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică,

micșorând suma de la 4 000 de lei la 1 000 de lei. În rest, hotărîrea instanței de fond

a fost menținută fără modificări (f.d. 138, 139-147, 148-157).

Verificând legalitatea actelor judecătorești contestate în raport cu argumentele

invocate în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că instanțele ierarhic inferioare au judecat formal

cauza, nu au elucidat toate circumstanțele importante, iar în consecință s-a emis o

hotărâre neîntemeiată, bazată pe interpretarea și aplicarea eronată a legii pertinente.

Conform prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea pentru punerea în aplicare a

Codului civil al Republicii Moldova* nr. 1125-XV din 13 iunie 2002, dispozițiile

cărții a patra din Codul civil în redacția introdusă prin Legea nr.133/2018 se aplică

moștenirii persoanelor care au decedat la data de 01 martie 2019 sau după data

respectivă.

Astfel, Colegiul lărgit relevă că, prezentului caz sunt aplicabile prevederile

Codului civil, în redacția Legii nr. 1107-XV din 06 iunie 2002, în vigoare până la 01

martie 2019.

Moștenirea, potrivit art. 1432 alin. (1) din Codul civil, este transmiterea

patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moștenirea) către

succesorii săi.

Conform art. 1499 alin. (1) lit. a) din Codul civil, moștenirea legală, adică

trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menționate în lege, se aplică în

cazul în care cel ce a lăsat moștenirea nu a lăsat nici un testament.

Art. 1500 alin. (1) din Codul civil prevede că, în cazul succesiunii legale,

moștenitori cu drept de cotă egală sînt de clasa I – descendenții (fiii și fiicele celui

10

ce a lăsat moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați),

soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat

moștenirea.

Potrivit art. 1516 din Codul civil, succesiunea trece la moștenitorul chemat la

succesiune, sub rezerva dreptului de a renunța la ea. Succesiunea este acceptată de

succesor indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal. Succesiunea

se consideră acceptată cînd moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii

succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea

patrimoniului succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părți din

patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla și din ce

ar consta.

Termenul de acceptare a succesiunii, conform art. 1517 din Codul civil, este de

6 luni de la data deschiderii ei.

În temeiul art. 1556 din Codul civil, persoanele recunoscute ca moștenitori pot

cere notarului de la locul deschiderii succesiunii eliberarea certificatului de

moștenitor.

Instanța de recurs relevă ca aplicabile cauzei prevederile art. 11 alin. (1) lit. c),

d), e) din Legea privind procedura notarială nr. 246 din 15 noiembrie 2018, că

notarul întocmește și îndeplinește următoarele acte și acțiuni notariale: procedura

succesorală notarială, eliberarea certificatului de moștenitor, eliberarea certificatelor

de proprietate.

Conform art. 70 alin. (1) - (3), (6) - (8) din aceiași Lege, pentru deschiderea

procedurii succesorale, notarul verifică în prealabil dacă procedura succesorală nu a

fost deschisă anterior. Notarul, primind informația despre deschiderea procedurii

succesorale de alt notar, informează despre aceasta solicitantul.

Procedura succesorală notarială se deschide în baza cererii autentificate de

deschidere a procedurii succesorale a oricărui dintre succesibili, a creditorilor masei

succesorale, a legatarilor, a executorilor testamentari, a autorităților tutelare,

organelor fiscale, precum și a oricărei alte persoane care justifică un interes legitim.

În cerere solicitantul va comunica pe proprie răspundere numele, prenumele,

ultimul domiciliu al celui ce a lăsat moștenirea, data aflării despre deschiderea

moștenirii, datele de stare civilă ale celui ce a lăsat moștenirea, cercul de moștenitori

din clasa chemată la succesiune, domiciliul cunoscut al acestora, solicitarea

inventarierii, alte date pertinente.

Procedura succesorală se consideră deschisă din momentul obținerii de către

notar a confirmării de înregistrare a dosarului succesoral din Registrul electronic al

dosarelor succesorale și testamentelor.

Procedura succesorală se deschide după fiecare persoană care a lăsat

moștenirea.

După deschiderea procedurii succesorale, notarul: a) va accesa Registrul de

stat al populației și informația despre actele de stare civilă din resursele

informaționale de stat în care această informație se conține, în vederea stabilirii

cercului de moștenitori din clasa chemată la succesiune; b) va accesa Registrul

electronic al dosarelor succesorale și testamentelor pentru verificarea existenței

testamentelor; c) va asigura, în condițiile art. 71, notificarea despre deschiderea

procedurii succesorale; d) va efectua sau va dispune efectuarea de către executorul

judecătoresc a inventarierii patrimoniului succesoral, dacă a fost solicitată; e) va

11

întreprinde alte acțiuni în condițiile legii.

Potrivit art. 71 din Legea enunțată, informația despre procedurile succesorale

deschise se publică pe pagina web a Camerei Notariale în termen de 5 zile lucrătoare

din momentul deschiderii procedurii succesorale.

După publicarea informației pe pagina web oficială a Camerei Notariale,

notarul notifică toți moștenitorii din clasa chemată la succesiune și/sau moștenitorii

testamentari, creditorii, alte persoane care au drepturi și obligații în legătură cu masa

succesorală, cunoscute lui, conform prevederilor cu privire la notificare din prezenta

lege. În cazul succesiunii testamentare, notarul informează suplimentar despre

deschiderea succesiunii atît moștenitorii testamentari, cît și toate celelalte persoane

care au un interes legitim.

Informația și notificarea prevăzute la alin. (1) și (2) vor conține: a) numele,

prenumele celui ce a lăsat moștenirea; b) data, luna, anul nașterii și numărul de

identificare de stat ale celui ce a lăsat moștenirea; c) data, luna, anul decesului al

celui ce a lăsat moștenirea; d) data planificată pentru eliberarea certificatului de

moștenitor; e) referințe la prevederile legale privind consecințele în cazul în care

moștenitorul nu se va adresa la notar pînă la eliberarea certificatului de moștenitor;

f) alte informații prevăzute de lege.

Persoanele interesate al căror domiciliu este cunoscut de notar, din declarațiile

depuse în cadrul procedurii succesorale, vor fi notificate cu privire la deschiderea

procedurii, conform prevederilor de notificare prevăzute în prezenta lege.

Dacă notarului nu îi este cunoscut domiciliul persoanelor interesate,

informația despre deschiderea procedurii succesorale se publică și în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova sau într-un ziar național.

Cheltuielile pentru notificare și publicare le suportă solicitantul procedurii

succesorale sau alte persoane în interesul sau în beneficiul cărora se îndeplinesc

acțiunile notariale.

În acest sens, Colegiul lărgit consideră pertinente și prevederile art. 49 alin.

(1), (3) din Legea privind procedura notarială nr. 246 din 15 noiembrie 2018, care

stipulează că, în baza cererii scrise a tuturor coproprietarilor devălmași, notarul

eliberează certificate cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din

proprietatea comună în devălmășie. În cazul decesului cîtorva coproprietari

devălmași, eliberarea certificatului de proprietate ține de competența notarului care

primul a deschis procedura succesorală și care va solicita de la notarii care au deschis

procedurile succesorale după ceilalți coproprietari decedați informația cu privire la

moștenitorii acestora.

Conform art. 8 alin. (1) lit. a), d) din Legea nominalizată, notarul refuză

întocmirea actului notarial sau îndeplinirea acțiunii notariale solicitate dacă acestea

sînt contrare legii, bunelor moravuri sau nu corespund cerințelor legale pentru

întocmirea/îndeplinirea lor, legea prevede expres obligația de a refuza întocmirea

actului notarial sau îndeplinirea acțiunii notariale.

Analizând situația de fapt prin prisma prevederilor legale enunțate mai sus,

Colegiul lărgit constată că la caz, refuzul notarului Digori Galina de a elibera

certificatul de moștenitor legal lui Buzatu Constantin, după decesul tatălui său

Buzatu Gheorghe, a fost condiționat de respectarea principiului legalității, ceea ce

presupune că acesta urmează a fi considerat adoptat cu respectarea rigorilor legale.

Având în susținere dispozițiile art. 1557 alin. (2) din Codul civil, care

12

reglementează că certificatul de moștenitor se eliberează pînă la expirarea

termenului de 6 luni dacă notarul dispune de suficiente dovezi că, în afară de

persoanele care solicită eliberarea certificatului, nu există alți moștenitori, cât și

prevederile art. 64 alin. (5) din Legea cu privire la notariat nr. 1453-XV din

08 noiembrie 2002 (în vigoare până la 01 martie 2019), care prevede că, pînă la

eliberarea certificatului de moștenitor legal sau testamentar, notarul stabilește cercul

de persoane care au dreptul la succesiune și la rezerva succesorală, prevenind

moștenitorul despre răspunderea ce îi revine pentru tăinuirea faptului existenței altor

moștenitori, Colegiul lărgit conchide că pentru a elibera certificatul de moștenitor,

notarul trebuie să dispună de suficiente dovezi că, în afară de persoanele care solicită

eliberarea certificatului, nu există alți moștenitori și să stabilească componența masei

succesorale.

De asemenea, art. 65 din Legea cu privire la notariat nr. 1453-XV din 08

noiembrie 2002 (în vigoare până la 01 martie 2019), reglementează condițiile pentru

eliberarea certificatului de moștenitor legal sau testamentar.

Astfel, la eliberarea certificatului de moștenitor legal sau testamentar, notarul

verifică faptul decesului celui care a lăsat moștenirea, timpul și locul deschiderii

succesiunii, raporturile de rudenie, existența testamentului, compunerea masei

succesorale și costul ei. Documentele justificative vor fi prezentate de moștenitori.

Referitor la eliberarea certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra

cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie, art. 66 din Legea prenotată,

prevede că în baza cererii comune scrise a tuturor coproprietarilor notarul eliberează

certificate cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea

comună în devălmășie. În cazul decesului unuia din coproprietari, certificatul cu

privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în

devălmășie se eliberează la locul deschiderii succesiunii în baza cererii scrise a

tuturor coproprietarilor și a moștenitorilor care au dreptul la succesiune. Mărimea

cotelor coproprietarilor în proprietatea comună în devălmășie se stabilește în baza

cererii scrise a tuturor coproprietarilor dacă legea nu prevede altfel. Certificatul cu

privire la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se eliberează de notar la

locul aflării acestor bunuri. Coproprietarii trebuie să prezinte dovezi scrise despre

participarea lor la dobîndirea proprietății comune în devălmășie.

În aceste condiții, având în vedere că în prezentul caz, masa succesorală rămasă

în urma decesului lui Buzatu Gheorghe a fost dobândită în timpul căsătoriei cu

defuncta Buzatu Liubovi, care constituie proprietate comună în devălmășie, prin

urmare, notarul trebuie să aprecieze cota-parte din proprietatea comună în

devălmășie în vederea stabilirii componenței masei succesorale. Însă, pentru a

aprecia cota-parte din proprietatea comună în devălmășie, toți moștenitorii trebuie

să depună cerere în acest sens.

Din materialele cauzei rezultă că, Buzatu Constantin a solicitat notarului să

elibereze certificat de moștenitor legal după decesul tatălui său Buzatu Gheorghe,

deși nu a depus cerere cu privire la eliberarea certificatul de proprietate asupra

cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie, condiție imperativă stipulată în

lege, de altfel, necesară a fi respectată pentru stabilirea componenței masei

succesorale și eliberarea certificatului de moștenitor.

Instanța de recurs mai constată că, Pînzarean Tatiana la judecarea cauzei în

fond, a declarat că acțiunile notarului Digori Galina de a refuza eliberarea

13

certificatului de moștenitor lui Buzatu Constantin sunt legale, deoarece Buzatu

Constantin nu poate să dețină calitatea de moștenitor întrucât dânsul a moștenit

anterior partea sa de avere (f.d. 85), astfel moștenitorii invocând pretenții reciproce,

iar conform înscrisurilor anexate și explicațiilor notarului, Pînzarean Tatiana și

Buzatu Constantin nu au depus la notar cerere de apreciere a cotelor-părți din

proprietatea comună în devălmășie.

Mai mult, la momentul examinării cererii de eliberare a certificatului de

moștenitor, s-a constatat că existau moștenitori care nu s-au expus asupra acceptării

sau refuzului în acceptarea succesiunii, respectiv în temeiul art. 1557 alin. (2) din

Codul civil, notarul Digori Galina a fost obligat să se abțină de la eliberarea

certificatului de moștenitor. Or, din înscrisurile anexate la dosar rezultă că, Buzatu

Claudia a depus la notarul Digori Galina declarație privind renunțul la cota din masa

succesorală rămasă după decesul tatălui, Buzatu Gheorghe, în favoarea fiicei

defunctului, Pînzarean Tatiana, la 24 octombrie 2019 (f.d. 55), ulterior adresării lui

Buzatu Constantin la notar, la 28 februarie 2019, cu cerere privind eliberarea

certificatului de moștenitor (f.d.4).

Deci, contrar circumstanțelor de fapt, instanțele ierarhic inferioare nu au luat

în calcul că, până la eliberarea certificatului de moștenitor, notarul este obligat să

respecte dispozițiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 246 din 15 noiembrie 2018 privind

procedura notarială, în corespundere cu care este necesar de stabilit modul de

apreciere a cotelor-părți din averea comună în devălmășie a soților decedați, care se

eliberează în baza unei cererii scrise a moștenitorilor devălmași or, notarul Digori

Galina întemeiat nu a dispus eliberarea certificatului de moștenitor până la

depunerea declarației de renunț al ultimului moștenitor legal de clasa I, în persoana

Caudiei Buzatu.

Acțiunile notarului Digori Galina nu pot fi interpretate și calificate drept refuz

ilegal de a elibera certificatul de moștenitor or, la eliberarea certificatului de

moștenitor este obligatorie respectarea procedurii notariale.

Colegiul lărgit reține și argumentele recurentului notarul Digori Galina,

precum că nedepunerea cererii cu privire la eliberarea certificatul de proprietate

asupra cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie, precum și existența

litigiilor pendinte între moștenitorii cau au acceptat succesiunea, fac imposibilă

derularea procedurii succesorale or, notarul în asemenea circumstanțe este în

imposibilitate de a acționa până la soluționarea litigiilor între moștenitori în

procedură civilă generală.

În atare circumstanțe, dat fiind faptul că între moștenitori se atestau litigii cu

privire la dreptul la succesiune și asupra masei succesorale, Colegiul lărgit conchide

că notarul este în afara oricărei culpe cu privire la neîndeplinirea actului notarial

solicitat.

Este relevant de precizat că, procedura succesorală notarială conform

art. 68 alin. (1) din Legea privind procedura notarială nr. 246 din 15 noiembrie 2018,

consituie procedura specială notarială necontencioasă, care are ca scop rezolvarea

cauzelor succesorale și, care potrivit art. 2 din aceiași lege, este guvernată de

următoarele principii: a) legalitatea; b) independența notarului și supunerea numai

legii; c) întocmirea actelor notariale în mod egal pentru toate persoanele, fără

discriminare; d) imparțialitatea; e) confidențialitatea; f) caracterul nelitigios al

procedurii notariale.

14

În cadrul procedurii succesorale notariale cu caracter necontencios, notarii au

competența de a instrumentacauzele succesorale numai în măsura în care procedura

succesorală are la bază acordul unanim al moștenitorilor, limitându-se a lua act de

voință coordonată a acestora și a consacra drepturile lor potrivit prevederilor legii.

Per a contrario, pentru cauzele în care moștenitorii nu au ajuns la un consens

în ceea ce privește partajul succesiunii, contestându-și calitatea de moștenitor, și nu

se înțeleg asupra masei succesorale sau asupra modului de împărțire a bunurilor

lăsate de defunct, rezolvarea cauzelor va fi de competența instanțelor judecătorești

în desfășurarea procedurii contencioase succesorale, și hotărând cu putere de lucru

de judecat.

Aspectele relevate, arată în mod neîndoielnic că instanțele de judecată ierarhic

inferioare incorect au ajuns la concluzia privind ilegalitatea refuzului notarului

Digori Galina de a elibera certificatul de moștenitor pe numele cet. Buzatu

Constantin, după decesul tatălui său Buzatu Gheorghe, obligând notarul să

îndeplinească un act notarial care excede și disconsideră principiile legale de

desfășurare a activității notariale.

Totodată, este de observat că, în cazul concret dedus judecății, pentru

îndeplinirea actului notarial, eliberarea certificatului de moștenitor, notarul Digori

Galina, a comunicat cu moștenitorii, a inițiat verificările prevăzute de lege la etapa

respectivă, stabilind că între moștenitori se atestă litigii cu privire la dreptul la

succesiune și la partajul masei succesorale, iar în cele din urmă și-a exprimat refuzul.

Prin urmare, ținând cont de cele relatate, Colegiul lărgit, apreciază ca fiind

neîntemeiate cocluziile instanțelor de judecată privind temeinicia acțiunii, având în

vedere că vocația succesorală nu a fost realizată de toți moștenitorii, astfel nu sunt

îndreptăție pretențiile lui Buzatu Constantin, fapt ce dictează respingerea acțiunii

integral.

În contextul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa

integral decizia 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 20

august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, cu pronunțarea în această parte a

unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Buzatu Constantin.

În conformitate cu art. 258 alin (3), 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de notarul Digori Galina.

Se casează decizia 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

20 august 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și, se emite o decizie nouă prin

care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Buzatu Constantin

împotriva notarului Digori Galina, persoana terță Pînzarean Tatiana, privind

recunoașterea ilegală a refuzului de a elibera certificatul de moștenitor, obligarea de

a elibera certificatul de moștenitor, recunoașterea încălcării termenului legal de

15

examinare a cererii prealabile, încasarea cheltuielilor de asistență juridică, ca

neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

16