2ra-1548/23 — Nulitatea certificatului de moștenitor legal, contestarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesie

La 18 mai 2020, Alexandr Poperecinîi, reprezentat de avocatul Radu Malanciuc, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Poperecinaia, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastru, Notarul Public Maria Mardari, Notarul Public Olga Mihailic prin care a solicitat declararea nulității absolute a Certificatului de moștenitor legal ***** eliberat pe numele Poperecinîi Oleg asupra imobilului nr. *****, declararea nulității absolute a Certificatului de moștenitor legal din ***** eliberat pe numele Poperecinaia Ecaterinei, constatarea faptului acceptării succesiunii asupra 1/3 cota parte din bunul imobil – casa *****, rămasă după decesul tatălui Poperecinîi Mihail și obligarea Agenției Servicii Publice de a efectua rectificări în registrul bunurilor imobil în privința coproprietarilor bunului imobil – *****.

Reclamantul a invocat că provine dintr-o familie formată din tatăl Poperecinîi Alexandr (decedat la ***), mama Poperecinaia Nina (decedată la ***) și fratele Poperecinîi Oleg (decedat la ***).

În perioada vieții părinților, reclamantul susține că considera că averea va fi împărțită în mod egal sie și fratelui. Acesta susține că tatăl a întocmit și un testament în acest sens, dar care nu l-a văzut.

Alexandr Poperecinîi susține că cu două zile înaintea decesului fratelui, soția acestuia, Elena Poperecinaia, a comunicat reclamantului să părăsească locuința părinților deoarece nu ar avea niciun drept asupra acesteia, Poperecinîi Oleg (fratele reclamantului) fiind unicul proprietar.

Urmare a obținerii informației de la Agenția Servicii Publice, reclamantul a aflat că din 2004 proprietar al bunului imobil din ***** este tatăl reclamantului, Mihail Poperecinîi, iar după decesul acestuia, proprietar a devenit Oleg Poperecinîi, fratele reclamantului, în temeiul certificatului de moștenitor legal nr. ***.

Reclamantul susține că în perioada de viață a părinților, chiar și după decesul fratelui, a continuat să locuiască în imobilul vizat.

La 21 septembrie 2020, Poperecinîi Alexandr, reprezentat de avocatul Malanciuc Radu, a depus o cerere de concretizare a pretențiilor prin care a solicitat 1 declararea nulității absolute a Certificatului de moștenitor legal nr. *** eliberat pe numele Poperecinîi Oleg asupra imobilului *****, declararea nulității absolute a Certificatului de moștenitor legal nr. *** eliberat pe numele Poperecinaia Ecaterinei, constatarea faptului acceptării succesiunii asupra 1/3 cota parte din bunul imobil – *****, rămasă după decesul tatălui Poperecinîi Mihail, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/3 corei pățri din averea succesorală ce aparținea defunctului Mihail Poperecinîi, după Poperecinîi Alexandr a bunului imobil vizat și obligarea Agenției Servicii Publice de a efectua rectificări în registrul bunurilor imobil în privința coproprietarilor bunului imobil – *****.

În motivarea hotărârii, instanța de judecată a indicat următoarele referitor la nulitatea relativă sau absolută a actului juridic, instanța referitor la capătul de cerere privind „declararea nulității absolute a Certificatului de moștenitor legal ***, eliberat pe numele Poperecinîi Oleg Mihail (a.n***) asupra imobilului cu sediul ***, reieșind din circumstanțele constatate și prin prisma Deciziei Curții de Apel din 01.03.2021, care a stabilit că numai la examinarea cauzei în fond se poate analiza legea materială care guvernează litigiul. 2

Poperecinîi Oleg și mama, Poperecinaia Nina după decesul lui Poperecinîi Mihail au acceptat succesiunea expres prin depunere în acest sens declarației la notar în interiorul termenului de prescripție prevăzut de legislația în vigoare.

Instanța de judecată a luat în considerațiune că reclamantul susține că, nu a cunoscut despre faptul adresării la notar a mamei sale și fratelui Poperecinîi Oleg și deschiderea dosarului succesoral în urma decesul tatălui Poperecinîi Mihail, respectiv în formă indirectă invocă ideea că, a fost mințit de mama și fratele său. Însă, a indicat că aceste afirmații sunt combătute cu circumstanțe de fapt confirmate prin probe concludente și pertinente. După decesul lui Poperecinîi Mihail, fratele Poperecinîi Oleg și mama Poperecinaia Nina l-au anunțat pe reclamant despre faptul că, trebuie să meargă toți împreună la notar pentru depunerea declarațiilor de acceptare a moștenirii, însă reclamantul a refuzat și nu a reacționat.

În lipsa oricărui interes din partea lui Poperecinîi Alexandr, Poperecinaia Nina și Poperecinîi Oleg au mers singuri la notarul public Mihailic Olga, totodată, informându-l pe notar că mai este încă un moștenitor legal – Poperecinîi Alexandr.

Instanța de judecată a constatat că Notarul public pentru respectarea prevederilor art. 55 a Legii nr. 1453 din 08.11.2002 cu privire la notariat, la data de 08.07.2016, a trimis în adresa reclamantului Poperecinîi Alexandr scrisoarea cu aviz recomandat nr.02/3/39 (Vol.I. f.d.44-45), prin care ultimul a fost informat despre termenul legal de acceptarea succesiunii după decesul tatălui său, precum și consecințele care vor surveni dacă ultimul nu va reacționa și nu va răspunde la această scrisoare. Însă, după recepționarea informației trimise de notarul public Mihailic Olga, fapt care se confirmă prin avizul de recepție semnat de Poperecinîi Alexandr la data de 14.07.2016, ultimul nu a întreprins careva acțiuni, care ar manifesta dorința de a accepta succesiunea, ca de exemplu, nu a trimis notarului vreun răspuns prin scrisoare, nu a telefonat-o și nu s-a prezentat în biroul notarial.

Instanța nu poate lua în considerație versiunea lui Poperecinîi Alexandr, precum că, mama sa l-a rugat doar să semneze avizul, fără a primi scrisoarea, deoarece pe avizul de recepție era menționat despre autorul expediției, la care, în termenul de 6 luni de la decesul tatălui, destinatarul-moștenitor, nu putea să nu să se reacționeze.

În contextul celor expuse, instanța ajunge la concluzia că, toate versiunile lui Poperecinîi Alexandr despre inducerea sa în eroare de către tatăl, mama și frate, de faptul că era convins în decurs de 4 ani că este moștenitor testamentar în baza testamentului lăsat de tatăl și de faptul că nu a cunoscut despre deschiderea succesiunii în urma decesului tatălui, sânt lipsite de careva suport probatoriu și nu pot fi puse la baza hotărârii.

Referitor la lipsa actelor de identitate pe numele lui Poperecinîi Alexandr, instanței evidențiază faptul că, la cererea de chemare în judecată a fost anexată 3 copia pașaportului de tip sovietic(Vol. I f.d.11) eliberat pe numele reclamantului. Astfel, la data decesului tatălui reclamantul deținea actul de identitate în baza căruia notarul putea să primească declarația de acceptare succesiunii a lui Poperecinîi Alexandr. În afară de aceasta instanței nu i-au fost prezentate careva probe care să confirme că reclamantul ar avea dificultăți serioase în perfectarea buletinul de identitate în perioada deschiderii dosarului succesoral (Vol. I f.d.10), care a fost eliberat la 23.01.2020. Astfel, cu certitudine instanța a constatat că reclamantul Poperecinîi Alexandr nu putea să nu cunoască despre deschiderea dosarului succesoral în urma decesului tatălui său Poperecinîi Mihail.

Instanța indică, că lista cazurilor cînd poate fi aplicată nulitatea absolută a actului juridic este una exhaustivă. Reclamantul nu a indicat care este temeiul de drept pentru declararea nulității absolute a certificatului de moștenitor legal. În cererea de concretizare a pretențiilor sunt indicate un șir de articole din Codul civil, și anume, art. 216, art. 207 (cauza actului juridic), art. 217, însă acestea nu evidențiază care dispoziție legală imperativă (care ocrotește un interes general) a fost încălcată de notarul public Mihailic Olga la eliberarea certificatului de moștenitor legal pe numele lui Poperecinîi Oleg. În această ordine de idei putem concluziona că acest capăt de cerere a reclamantului privind nulitatea absolută este total neîntemeiat.

Suplimentar instanța indică că, notarul public Mihailic Olga a respectat în strictă conformitate prevederile legale la eliberarea certificatului de moștenitor legal *** pe numele Poperecinîi Oleg Mihail.

Instanța de judecată mai conchide că acțiunea în anularea certificatului de moștenitor legal/testamentar este una prescrisă, căreia se aplică termenul general de prescripție de 3 ani. Ca urmare se deduce încă o concluzie importantă de ordin general, care este aplicabilă speței date, că actul juridic – certificatul de moștenitor legal poate fi anulabil (nulitate relativă), dar nu și nul (nulitate absolută).

În acest context sub prisma constatărilor Curții de Apel Chișinău în decizia sa din 01.03.2021 ce ține de „stabilirea faptului care nulitate ce urmează a fi aplicată speței, urma să fie stabilită de către instanța de judecată în rezultatul examinării cauzei în fond cu cercetarea tuturor probelor la dosar, dar nu la faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare”, instanța va aplica efectele nulității relative și va respinge acțiunea nu numai ca neîntemeiată dar și ca fiind tardivă.

Instanța de judecată a indicat că reclamantul a cunoscut despre faptul deschiderii dosarului succesoral și eliberării certificatului de moștenitor. Pe lângă aceasta, nu este de neglijat nici faptul că, certificatul de moștenitor legal eliberat pe numele lui Poperecinîi Oleg a fost temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate acestuia asupra bunului imobil litigios la data de 15.09.2016. Astfel, în subcapitolul II în rubrica „temeiul înscrierii” a RBI pentru bunul imobil cu nr. cadastral *** este înscris „certificatul de moștenitor ***”. În această ordine de idei, 4 instanța conchide că termenul de prescripție pentru acțiunea în anularea certificatului de moștenitor, urmează să fie calculat începând cu data de 16.09.2016 și care a expirat la data de 16.09.2019. Din considerentele enumerate instanța urmează cererea de chemare în judecată a lui Poperecinîi Alexandr în partea declarării nulității absolute a certificatului de moștenitor legal *** să o respingă ca tardivă și ca neîntemeiată.

Totodată instanța a respins pretenția lui Poperecinîi Alexandr și referitor la declararea nulității absolute a Certificatului de moștenitor cu ***, eliberat pe numele lui Poperecinaia Ecaterina, deoarece acest certificat poate fi anulat doar ca un act subsecvent și numai în cazul anulării actului principal – certificatului de moștenitor legal *** eliberat pe numele lui Poperecinîi Oleg, cerință respinsă de instanță ca tardivă și neîntemeiată. Din aceleași considerente instanța a respins și capătul de cerere a lui Poperecinîi Alexandr despre constatarea acceptării succesiunii asupra 1/3 din cota parte din bunul imobil, rectificarea în registru și compensarea cheltuielilor de judecată.

Chiar dacă a respins pretenția ca fiind una subsecventă, instanța de judecată a analizat suplimentar pretenția respectivă atât sub aspect factologic cât și sub aspectul aplicării legii materiale. În acest sens, instanța de judecată a constatat că Poperecinîi Alexandr nu a demonstrat prin probe veridice, pertinente și concludente că, în primele 6 luni după decesul tatălui, Poperecinîi Mihail, el a efectuat acțiuni de administrare și posesie a bunurilor rămase în urma decesului, cu alte cuvinte aceste acțiuni urmau a fi desfășurate în perioada 08.02.2016 – 09.08.2016.

Versiunea lui Poperecinîi Alexandr precum că el a achitat serviciile comunale și a suportat cheltuieli de reparație a imobilului după decesul tatălui poartă un caracter declarativ, întrucât ultimul nu a prezentat nici o probă concludentă și pertinentă în acest sens, cum ar fi de exemplu dovada de angajare în câmpul muncii. Instanța nu poate exclude poziția pârâtului și o va pune la baza hotărârii, că la întreținerea integrală a imobilului până și după decesul lui Poperecinîi Mihail a fost efectuată exclusiv de familia lui Poperecinîi Oleg.

Reieșind din cele descrise mai sus instanța ajunge la concluzia suplimentară că reclamantul Poperecinîi Alexandr nu a demonstrat cu probe pertinente și concludente că a acceptat succesiunea în urma decesului tatălui său, Poperecinîi Mihail, prin intrarea în posesiunea de fapt a bunurilor acestuia, în termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 12 iulie 2022, instanța de judecată a dispus corectarea erorii strecurată în hotărârea judecătoriei Chișinău sediul Centru din 06 iunie 2022(dos 2-7485/2020) prin indicarea corectă a numelui părților din Poperecinîi/Poperecinaia în Poperecinîi/Poperecinaia, erorii referitor la numărul bunului imobil din ”**” în ”**” și erorii comisă în partea 5 descriptivă a hotărârii la aliniatul de plată a taxei de stat cu indicarea, că la depunerea cererii de chemare în judecată reclamantul Poperecinîi Alexandr a achitat taxa de stat în mărime de 2000 lei.

În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că la caz, moștenitori cu vocație succesorală după decesul lui Poperecinîi Mihail erau fiii acestuia – 6 Poperecinîi Alexandr și Poperecinîi Oleg, precum și soția supraviețuitoare – Poperecinaia Nina.

Poperecinîi Oleg a acceptat succesiunea după decesul lui Poperecinîi Mihail prin depunerea la notar a unei declarații în acest sens, Poperecinaia Nina a renunțat la succesiune în folosul lui Poperecinîi Oleg, iar Poperecinîi Alexandr a rămas să locuiască în casa situată în *****, ce constituie averea succesorală rămasă după decesul lui Poperecinîi Mihail.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că Poperecinîi Alexandr a acceptat succesiunea după decesul lui Poperecinîi Mihail prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, manifestată prin exercitarea folosinței asupra bunului succesoral.

Aici, instanța de apel a concluzionat că la momentul decesului tatălui Poperecinîi Alexandr locuia în casa litigioasă și a continuat să locuiască în ea până la notificarea de evacuare din partea Poperecinaia Ecaterinei, apreciază critic poziția primei instanțe că Poperecinîi Alexandr nu a demonstrat prin probe pertinente și concludente că în primele 6 luni după decesul tatălui a intrat în posesia bunurilor acestuia.

În acest sens, Curtea a indicat că prima instanță eronat a considerat că pentru intrarea în posesia bunurilor succesorale urmează a fi întreprinse mai multe acțiuni cumulative, or, aceasta urmează a fi înțeleasă prin întreprinderea acțiunilor alternative, printre care nu numai achitarea cheltuielilor comunale și plata impozitelor aferente imobilului din masa succesorală, ci și de asigurare și exercitare a folosinței asupra bunurilor succesorale, iar situația faptică din speță demonstrează cu certitudine intenția moștenitorului Poperecinîi Alexandr de a accepta moștenirea după decesul tatălui.

Curtea de Apel Chișinău a mai conchis că în situația din față procedura succesorală după decesul lui Poperecinîi Mihail s-a deschis în termenul de acceptare a moștenirii, Poperecinîi Alexandr, invocând că a acceptat moștenirea în termen prin intrare în posesiune, s-a considerat vătămat în drepturi prin emiterea certificatului de moștenitor numai pe numele lui Poperecinîi Mihail și a cerut instanței de judecată anularea acestuia și stabilirea drepturilor lui, conform legii. Prin urmare, în asemenea situație, Poperecinîi Alexandr poate solicita, în ordinea procedurii contencioase, stabilirea faptului acceptării moștenirii prin intrare în posesie și nulitatea certificatului de moștenitor eliberat, ca urmare a stabilirii calității de moștenitor.

În această ordine de idei, instanța de apel, luând în considerație că a ajuns la concluzia acceptării de către apelantul/reclamantul Poperecinîi Alexandr a succesiunii după decesul lui Poperecinîi Mihail prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, reține dreptul acestuia de a contesta legalitatea 7 certificatului de moștenitor legal *****, eliberat pe numele lui Poperecinîi Oleg prin prisma faptului că acesta indică incorect cota succesorală a ultimului.

La caz, notarul, într-adevăr, stabilind cercul de persoane care au dreptul la succesiune, l-a informat pe Poperecinîi Alexandr despre deschiderea procedurii succesorale după decesul lui Poperecinîi Mihail la cererea lui Poperecinîi Oleg privind acceptarea succesiunii și i-a explicat dreptul de a depune până la expirarea termenului limită pentru acceptarea succesiunii – 8 august 2016 a cererii privind acceptarea succesiunii sau refuzul de la aceasta, însă eronat a menționând că lipsa unui răspuns la expirarea termenului indicat va fi apreciată ca refuz de la acceptarea succesiunii, cu eliberarea certificatului de moștenitor persoanei ce s-a adresat cu cererea respectivă.

În susținerea acestei concluzii instanța de apel a reținut că, în primul rând, că renunțarea la moștenire se face printr-o declarație scrisă care se depune la notar, situație ce nu se atestă la caz și în al doilea rând, că moștenitorul în cauză și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul legal de șase luni de la decesul persoanei a cărei moștenire se dezbate prin realizarea actelor care pot fi considerate de acceptare tacită a moștenirii.

În speță, Curtea de Apel Chișinău a reținut că nimeni niciodată nu a negat faptul că Poperecinîi Alexandr a locuit împreună cu părinții, în casa părintească, precum și că acesta, până la 23 ianuarie 2020 a deținut numai actul de identitate ce-i confirma cetățenia altui stat.

Aceasta a menționat că prima instanță eronat a concluzionat că certificatul de moștenitor pe numele lui Poperecinîi Oleg a fost eliberat în strictă conformitate cu prevederile legale, or, în măsura în care art. 1516 Cod civil indică expres două modalități de acceptare a succesiunii: depunerea la notar a declarației de acceptare a succesiunii sau intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, iar notarul, cunoscând cu certitudine cercul de moștenitori și faptul că aceștia toți locuiesc în casa care constituie averea succesorală rămasă după decesul lui Poperecinîi Mihail, însă având declarație de renunțare la moștenire numai de la soțul supraviețuitor, contrar faptului că certificatul de moștenitor se eliberează moștenitorilor care au acceptat succesiunea în modul stabilit de legislația civilă, fără a verifica exercitarea dreptului de cealaltă opțiune succesorală de către al treilea moștenitor, a eliberat certificat de moștenitor numai pe numele celui ce a depus la notar declarația de acceptare a succesiunii.

Curtea de Apel Chișinău a admis că comportamentul celorlalți moștenitori, în special a lui Poperecinîi Oleg, manifestat prin faptul că acesta, cunoscând cu certitudine că Poperecinîi Alexandr nu a expediat notarului o declarație prin care ar refuza expres la succesiune, a trecut sub tăcere eliberarea certificatului de moștenitor numai pe numele său și, fără a invoca dreptul de proprietate exclusivă asupra casei părintești, i-a permis tacit lui Poperecinîi Alexandr să locuiască în 8 această casă, poate crea rezonabil ultimului percepția că după decesul părinților moștenitori sunt ambii.

Aici, instanța de apel a subliniat că numai după decesul lui Poperecinîi Oleg, adică aproximativ peste patru ani, fiica acestuia Poperecinaia Ecaterina, numai devenind unicul moștenitor al averii rămase după decesul tatălui, a încercat să-și revindece bunul din posesia lui Poperecinîi Alexandr. Aceasta a acceptat poziția reclamantului/apelantului că a fost dus în eroare și concluzionează că eliberarea certificatului de mostenitor numai pe numele lui Poperecinîi Oleg a fost efectuată prin ignorarea prevederilor art. 1516 Cod civil, situația care fiind raportată la condițiile de valabilitate a actului juridic civil, atrage nulitatea certificatului de moștenitor respectiv.

Prin urmare, a fost menționat că prima instanță eronat a concluzionat că la caz nu poate fi aplicată nulitatea absolută a actului juridic, menționând că nu a fost invocat expres temeiul de drept pentru nulitatea absolută, or, în cazul din față a fost pusă în discuție existența temeiului care duce la nulitatea absolută, pe care instanța de judecată o invocă din oficiu.

Referitor la motivarea primei instanțe prin prisma tardivității pretenției privind anularea certificatului de moștenitor eliberat pe numele lui Poperecinîi Mihail, Curtea de Apel Chișinău menționează că, odată ce prin decizia Curții de Apel Chișinău din 1 martie 2021 a fost soluționată excepția de tardivitate prin respingerea acesteia și restituită cauza la rejudecare în fond, instanța de judecată urma să examineze deja numai fondul cauzei, expunându-se asupra acestuia prin hotărâre. În acest sens, a fost constatat că motivarea primei instanțe cu privire la acest aspect se bazează pe interpretarea eronată a normelor procesuale.

În continuare, instanța de apel, reținând că constatarea acceptării de către apelantul/reclamantul Poperecinîi Alexandr a succesiunii după decesul lui Poperecinîi Mihail prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral și anularea certificatului de mostenitor legal *** eliberat pe numele lui Poperecinîi Oleg acordă primului dreptul de a solicita notarului eliberarea certificatului de moștenitor pe baza hotărârii definitive și irevocabile, cu indicarea în acesta a cotei succesorale și ca urmare, să-și înregistreze dreptul obținut, concluzionează posibilitatea confirmării în procedura notarială/administrativă a dreptului de proprietate asupra 1/3 cota parte din bunul imobil – ***.

Instanța de apel a reținut că certificatul are efect declarator, și nu constitutiv. Prin urmare, certificatul nu creează o situație juridică, el descrie situația juridică creată la data deschiderii moștenirii, chiar dacă ia în cont evenimente produse după deschiderea moștenirii, or, certificatul de moștenitor nu învestește pe succesori cu drepturi privitor la moștenire, ei dobândind aceste drepturi, în puterea legii, a testamentului sau a donației de bunuri viitoare, de la moartea celui care lasă succesiunea. Certificatul de moștenitor este, în afară de mijlocul oferit 9 moștenitorilor legali de a dobândi posesiunea, un simplu instrument probator, ale cărui date pot fi infirmate.

Din același motiv, certificatul nu este un act juridic civil și lui nu îi sunt aplicabile dispozițiile legale privind actele juridice civile. Certificatul nu este un act administrativ, ci este atribuit de lege la categoria actelor notariale.

Astfel, raportând normele legale la situația din speță, instanța de apel atestă competența notarului la rectificarea, modificarea sau retragerea Certificatului de moștenitor legal din ***** eliberat pe numele Poperecinaia Ecaterinei, or, la caz nu se contestă calitatea acesteia de moștenitor după decesul lui Poperecinîi Oleg.

În calitate de temeiuri ale recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b), e) din Codul de procedură civilă.

În principal, recurenta a invocat faptul că Instanța de apel într-o manieră arbitrară a interpretat curgerea termenului de prescripție. Instanța de apel a aplicat greșit prevederile legale în privința prescripției extinctive, or interpretarea legii din hotărârea atacată ar fi contrară jurisprudenței Curții Supreme de Justiție.

În acest sens, recurenta a indicat că acțiunea în anularea certificatului de moștenitor legal este prescriptibilă, indicând că aplicabil speței este termenul de 6 luni. În viziunea recurentului, acest termen a fost omis în circumstanțe imputabile lui Poperecinîi Alexandr, prin faptul că nu s-a prezentat la notar, chiar și după ce a fost invitat.

Recurentul susține că un șir de concluzii ale Curții de Apel Chișinău referitoare la faptul că Poperecinîi Alexandr a fost indus în eroare, că acțiunea este depusă în termen, sunt lipsite de suport.

În al doilea rând, recurentul susține că instanța nu s-a expus nici într-un fel pe fondul cauzei și nu a soluționat chestiunile de drept și de fapt ale litigiului, iar decizia ar fi arbitrară și s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Decizia Curții de Apel Chișinău nu s-a expus argumentat și motivat corespunzător asupra circumstanțelor esențiale ale cauzei.

La acest aspect, recurenta a indicat că instanța de apel nu a cercetat și analizat probele scrise administrate în prima instanță, nu s-a referit la depozițiile părților și înscrisurilor atașate. 10

În viziunea recurentei, instanța de apel nu a motivat că intimatul a acceptat succesiunea în urma decesului tatălui său prin intrarea în posesiunea de fapt a bunurilor acestuia în termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii – 8 februarie 2016 – 9 august 2016. Dacă în interiorul acestui termen, succesibilul nu și-a manifestat voința de a accepta succesiunea, se poate considera că a renunțat la ea.

Instanța de apel eronat și pripit ar fi constatat că intimatul Alexandr Poperecinîi a achitat serviciile comunale și a suportat cheltuieli de reparație a imobilului după decesul tatălui, deoarece acest aspect ar purta un caracter declarativ.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; 11 e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Decizia integrală a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces la 28 septembrie 2023 (Vol. II, f.d. 214).

Recurenta Poperecinaia Ecaterina, reprezentată de avocatul Doroftei Roman, a depus cererea de recurs la 20 octombrie 2023, motiv pentru care se consideră depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are 12 un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele dezvoltate de Curtea de Apel Chișinău, întrucât acestea sunt fondate pe o interpretare corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei, precum și pe o analiză riguroasă a circumstanțelor de fapt dovedite prin probatoriul administrat.

Astfel, Curții de Apel Chișinău a motivat corect că Poperecinîi Alexandr a acceptat moștenirea după decesul tatălui său prin intrarea efectivă în posesia patrimoniului succesoral. La fel, legal este și raționamentul instanței de apel potrivit căruia notarul public, deși cunoștea existența a trei moștenitori legali și renunțarea expresă doar a unuia dintre aceștia, a eliberat certificatul de moștenitor exclusiv pe numele lui Poperecinîi Oleg, fără a verifica exercitarea opțiunii succesorale de către Poperecinîi Alexandr.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme consideră că instanța de apel corect a intervenit în contextul erorii comise de prima instanță în legătură cu excepția de tardivitate, întrucât acest aspect fusese deja tranșat prin decizia 1 martie 2021, instanța de fond având obligația de a se pronunța exclusiv asupra fondului cauzei.

Argumentelor invocate de către recurentă și s-a dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ecaterina Poperecinaia, reprezentată de avocatul Roman Doroftei ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Ecaterina Poperecinaia, reprezentată de avocatul Roman Doroftei. Încheierea este irevocabilă. 13 Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 14