3ra-1205/23 — anularea actului administrativ

3ra-1205/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosar nr. 3ra-1205/23 (2-23169134-01-3ra-02122023)

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

Î N C H E I E R E

08 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Comisia Electorală Centrală,

în cauza de contencios administrativ înaintată de Bolocan Viorel împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terț Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Brânzenii Noi nr. 34/4, privind anularea pct. 5 din Hotărârea nr.1625 din 24

noiembrie 2023 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită hotărârea, prin

care să dispună renumărarea voturilor la Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Brânzenii Noi 34/4,

împotriva hotărârii din 01 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admisă acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 27 noiembrie 2023, Bolocan Viorel a depus la Curtea de Apel Chișinău

acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale privind

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 19 noiembrie 2023, s-au desfășurat alegerile

locale generale, turul II, pentru funcția de primar. La aceste alegeri, pentru funcția

de primar în Primăria Brînzenii Noi, în conformitate cu rezultatele alegerilor

generale locale din turul I, au acces în turul II candidații Tcaciuc Veceslav si Bolocan

Viorel.

La 19 noiembrie 2023, în circumscripția 34/9 Brînzenii Vechi, s-au desfășurat

alegerile locale generale turul II, în calitate de reprezentant al concurentului electoral

Bolocan Viorel fiind desemnat Teslari Ion.

1

Astfel, în conformitate cu art. 80 alin. (4) din Codul electoral, în cazul în care

alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în

localul secției de votare în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința

temporară, la cererea scrisă a acestuia, biroul electoral al secției de votare

desemnează cel puțin 2 membri ai biroului, care se deplasează cu o urnă de vot

mobilă și cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul, pentru a se

efectua votarea. Cererile pot fi făcute în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de

ziua votării și până la ora 14.00 a zilei precedente votării. Procedura de vot cu urna

mobilă la locul unde se află alegătorul se stabilește de către Comisia Electorală

Centrală. În acest sens, prin depunerea cererii alegătorul își exprimă voința liberă de

a-și exercita dreptul la vot.

În situația dată, la secția de votare 34/9 au fost înregistrate 41 de cereri din partea

alegătorilor, care au solicitat urna de vot la domiciliu.

Respectiv, la 19 noiembrie 2023, Președintele secției de votare 34/9 a informat

reprezentanții concurenților electorali despre deplasarea urnei mobile la alegătorii

care au solicitat prin cerere să-și exprime dreptul la vot. Atunci reprezentantul

concurentului Viorel Bolocan – Teslari Ion, a mers și a supravegheat procesul de vot

la urna mobilă și a constatat mai multe încălcări grave a legislației electorale.

În acest sens, s-a constatat că unii alegători au fost nedumeriți de faptul că a venit

urna de vot mobilă la ei, pentru că aceștia nu au solicitat acest lucru și nu au depus

astfel de cereri, cum ar fi în cazul cet. Morari Valentina, iar membrii Comisiei secției

de votare care s-au prezentat cu urna mobilă, au convins aceste persoane să voteze,

în unele situații fiindu-le indicat și pe cine să voteze.

La fel, reprezentantul reclamantului, Teslari Ion, a relatat că în casa d-nei Cracan

Galina, un membru al comisiei i-a înmânat buletinul de vot unei alte persoane decât

alegătorul și acea persoană a votat în locul Galinei Cracan.

În aceste circumstanțe, reclamantul a constatat că apar bănuieli rezonabile că,

cererile alegătorilor care au solicitat urna de vot la domiciliu au fost falsificate, în

scopul de a putea influența pe cine să voteze alegătorii în cauză.

Reclamantul a indicat că, reprezentantul concurentului electoral Bolocan Viorel,

la finele scrutinului electoral, a solicitat de la Președintele comisiei secției de votare

nr. 34/9 copiile cererilor persoanelor care au solicitat urna mobilă și lista electorală

de bază, pentru votarea la locul aflării, iar în urma comparării semnăturilor, s-a

observat că acestea nu coincid la mai multe persoane.

Depistând aceste nereguli și comunicându-le concurentului electoral Bolocan

Viorel, acesta din urmă a solicitat de la Președintele comisiei secției de votare 34/8,

copiile cererilor persoanelor care au solicitat urna mobilă și lista electorală de bază

pentru votarea la locul aflării, însă această solicitare i-a fost refuzată, motiv din care

a fost apelat serviciul 112, fiind comunicate circumstanțele enunțate supra.

Reclamantul a precizat că, Biroul electoral al secției de votare Brânzenii Noi

34/8 și Biroul electoral al secției de votare Brânzenii Vechi 34/9, fac parte din

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Brânzenii Noi nr. 34/4.

La 20 noiembrie 2023, au fost depuse 2 contestații la Comisia Electorală

Centrală, în conformitate cu prevederile art. 91 din Codul electoral, în care s-a relatat

despre încălcările depistate ale legislației electorale, care au influențat rezultatul

votării, iar prin una din aceste contestații, reclamantul a solicitat Comisiei Electorale

Centrale, în conformitate cu art. 85 alin. (3), renumărarea voturilor, iar prin cealaltă

2

s-a solicitat declararea nulității alegerilor generale locale turul II din com. Brânzenii

Noi, desfășurate la 19 noiembrie 2023, aceasta fiind remisă conform competenței

Consiliului Electoral de Circumscripție Telenești nr. 34.

La 24 noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a examinat contestația

depusă de reclamant în lipsa acestuia, fără a i se aduce la cunoștință data și ora

ședinței, autoritatea publică fiind obligată să informeze în acest sens reclamantul.

Reclamantul a subliniat că, art. 97 din Codul administrativ prevede formele de

notificare, iar art. 96 din același cod prevede formele de comunicare în cadrul

procedurii administrative, astfel încât pârâta avea obligația să informeze reclamantul

despre data ședinței în care urma să fie examinată contestația prin care s-a solicitat

renumărarea voturilor și putea face acest lucru printr-un mesaj remis la numărul de

telefon indicat în contestație.

Astfel, la 24 noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a examinat mai multe

contestații, inclusiv cea depusă de Bolocan Viorel, în lipsa acestuia, iar prin

Hotărârea nr.1625, pct. 5, a respins ca neîntemeiată contestația în cauză.

În acest context, reclamantul a menționat că, Comisia Electorală Centrală nu i-a

oferit posibilitatea de a prezenta argumentele sale cu referire la cele invocate în

contestație, de a prezenta probe și de a-și apăra poziția.

Cu referire la art. 95 alin. (10) din Codul electoral, reclamantul a concretizat că,

cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea

la cunoștința publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală

Centrală [...] dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sânt de

natură să influențeze rezultatele alegerilor și, respectiv, distribuirea mandatelor. Se

califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei

diferențe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții

electorali [...], precum și în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în

procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea și

veridicitatea acestora.

În așa mod, conform procesului-verbal privind rezultatele numărării voturilor la

alegerile primarului sat. Brânzenii Noi, Biroul electoral al secției de votare 34/9 a

declarat nevalabile 6 buletine de vot, iar conform procesului-verbal privind

rezultatele numărării voturilor la alegerile primarului sat. Brânzenii Noi, Biroul

electoral al secției de votare 34/8 a declarat nevalabil 1 buletin de vot, astfel fiind

declarate nevalabile 7 voturi.

Luând în considerație faptul că în cadrul ședinței din 23 noiembrie 2023, unde a

fost examinată de către Consiliul Electoral de Circumscripție Telenești nr. 34

contestația prin care s-a solicitat să fie declarate nule alegerile generale locale turul

II din comuna Brânzenii Noi, conform argumentelor enunțate în pct. 1 din prezenta

cerere, Consiliul urma să remită materialele către organul de constatare pentru a

stabili dacă în cererile din partea alegătorilor care ar fi solicitat urna de vot la

domiciliu, au fost falsificate semnăturile și alegătorii au fost influențați, iar în cazul

confirmării unui anumit număr de cereri falsificate, aceste voturi urmează a fi

declarate nule, iar în aceste situație și un singur vot declarat nevalabil poate înclina

balanța în favoarea altui concurent electoral.

La fel, potrivit reclamantului, Hotărârea nr.131 din 23 noiembrie 2023 a

Consiliului Electoral de Circumscripție Telenești nr.34 a fost contestată în instanța

de judecată conform legislației în vigoare.

3

Un alt argument în susținerea poziției de renumărare a voturilor ar fi că, dacă

membrii biroului electoral 34/4 și-au permis să admită astfel de încălcări, care au

fost relatate în pct.1 din prezenta cerere, iar Președintele secției de votare 34/8 a

refuzat să elibereze copia cererilor persoanelor care au solicitat urna mobilă și lista

electorală de bază pentru votarea la locul aflării, acest fapt demonstrează că

persoanele respective puteau să voteze în favoarea reclamantului, nu să fie atribuite

voturile contracandidatului, și în acest sens, se impune necesitatea renumărării

voturilor, pentru excluderea oricăror dubii.

Reclamantul a invocat prevederile art. 20 din Codul administrativ, potrivit căruia

dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Reieșind din cele expuse, Bolocan Viorel a solicitat anularea pct. 5 al Hotărârii

nr.1625 din 24 noiembrie 2023, emisă de Comisia Electorală Centrală și obligarea

de a renumăra voturile.

Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2023, s-

a atras în proces, în calitate de terț Consiliul electoral al circumscripției electorale

Brânzenii Noi nr. 34/4.

Prin hotărârea din 01 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

acțiunea; a fost anulat pct. 5 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1625 din

24 noiembrie 2023, prin care s-a respins cererea nr. CEC-7/10781 din 22 noiembrie

2023 a lui Viorel Bolocan, candidat la funcția de primar al comunei Brînzenii Noi,

r-l Telenești, din partea Partidului Politic Partidul „Renaștere”; a fost obligată

Comisia Electorală Centrală să dispună renumărarea voturilor la Consiliul Electoral

al Circumscripției Electorale Brînzenii Noi 34/4, Telenești, la alegerea primarului

comunei Brînzenii Noi, r-l Telenești.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că, Bolocan Viorel

pretinde falsificarea semnăturilor, favorizarea contracandidatului de către membrii

organului electoral, invocând următoarele: 1. Pentru urna mobilă au fost eliberate 39

de buletine de vot, însă în lista suplimentară au fost indicate 41 persoane votante în

sat.Brînzenii (nefiind clar cum a fost posibil cu 39 de buletine de vot să voteze 41

de persoane); 2. Semnăturile alegătorilor care au participat la vot pe liste

suplimentare nu corespund cu semnăturile de pe cererile înaintate care au solicitat

urna la domiciliu (ex. Cecan Galina, Banari Tamara, Banari Maria, Banari Vasile,

Cracan Galina, Mustață Gheorghe, Negară Parascovia, Teslari Alexandra, Bolocan

Tamara, Sîrbu Vasile, Tihon Zinaida, Muntean Alexandra, Parasca Zinaida și altele);

a mers cu urna, (fapt ce poate fi probat prin mărturiile membrului cu drept

consultativ de vot Teslari Ion), iar în alte cazuri membrul comisiei Cotlău Viorica

indica alegătorilor pentru cine ei trebuie să voteze; 4. În casa dnei Cracan Galina,

membra comisiei Cotlău Viorica i-a înmânat buletinul de vot unei alte persoane

decât alegătorul și acea persoană a votat în locul alegătorului Cracan Galina; 5. Alte

persoane necunoscute au depus cerere în locul dnei Morari Valentina, dar ultima nici

nu avea de gând să participe la vot.

În acest context, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiată poziția Comisiei

Electorale Centrale, expusă în referință și susținută în cadrul ședinței de judecată, cu

4

privire la lipsa probelor ce ar confirma abaterile invocate, or, analizând hotărârea

contestată a fost constatată lipsa unei motivări atât la cele invocate de Bolocan

Viorel, cât și referitor la concluzia cu privire la respingerea cererii depuse.

La acest capitol, instanța a reiterat că, la respingerea cererii depuse de Viorel

Bolocan, Comisia Electorală Centrală urma să indice expres și să motiveze, care

anume temeiuri prevăzute de lege, în viziunea acesteia, au fost reținute la respingerea

cererii depuse. Mai mult, actul contestat nu conține nicio justificare a soluției emise,

fapt ce impune soluția admiterii acțiunii depuse, or, la caz urmează de stabilit dacă

acțiunile descrise de Bolocan Viorel în cererea depusă au avut loc, deoarece

reclamantul, în calitate de candidat la funcția de primar, beneficiază de garanțiile

prevăzute de lege și nu în ultimul rând de dreptul de a fi ales.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a remarcat faptul că, în cadrul ședinței de

judecată s-a constatat că, reclamantul în rezultatul votării la alegerea primarului a

acumulat 437 de voturi, iar candidatul Tcaci Veaceslav a acumulat 460 de voturi.

Prin urmare, diferența dintre candidatul care a fost ales pentru funcția de primar în

cadrul scrutinului din 19 noiembrie 2023 din localitatea Brînzenii Noi, r-l Telenești,

și candidatul care a solicitat renumărarea voturilor, Bolocan Viorel, este de 23 de

voturi.

Astfel, instanța de judecată a reținut că acest fapt se încadrează în diferența de

până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali, ceea ce

duce la necesitatea dispunerii renumărării voturilor.

La 02 decembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a expediat prin poșta

electronică recursul împotriva hotărârii din 01 decembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău. La 06 decembrie 2023, recurenta a expediat și un recurs suplimentar, prin

care a desfășurat motivele de fapt și de drept, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2023, și emiterea unei

noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea depusă de Bolocan Viorel.

În motivarea recursului, s-a indicat că instanța de apel a apreciat eronat

solicitările reclamantului și obligațiile pârâtei; a interpretat eronat prevederile

legislației electorale. De asemenea, instanța de fond a concluzionat greșit că

hotărârea nr. 1625/2023 nu conține justificarea soluției de respingere ca neîntemeiată

a cererii nr. CEC-7/10781 din 22 noiembrie 2023, depusă de către intimat, prin care

se solicită dispunerea renumărării voturilor pentru funcția de primar al comunei

Brînzenii Noi, raionul Telenești, întrucât aceasta a fost motivată atât în drept, fiind

indicat temeiul legal pentru emiterea sa (normele din Codul electoral), cât și în fapt,

fiind individualizate motivele de fapt pentru care a fost adoptată.

Mai mult, instanța de fond a lăsat fără apreciere argumentele Consiliul Electoral

al Circumscripției Electorale comunale Brînzenii Noi nr. 34/4, raionul Telenești,

privind lipsa încălcărilor de către birourile electorale ale secțiilor de votare ale

procedurilor de vot cu urna mobilă la locul aflării alegătorilor și de numărare și

totalizare a voturilor.

Potrivit recurentei, procedura de vot cu urna mobilă organizată în cadrul

circumscripției electorale comunale Brînzenii Noi nr. 34/4 s-a desfășurat în

conformitate cu prevederile Instrucțiunii aprobate în acest sens de Comisia

Electorală Centrală prin hotărârea nr. 1154 din 04 august 2023.

Astfel, invocarea drept încălcare a faptelor de eliberare a unui număr mai mare

de buletine de vot decât numărul alegătorilor care au solicitat votarea cu uma mobilă

5

nu poate fi reținută. Or, normele din Codul electoral permit întreprinderea acțiunilor

de asigurare cu un număr mai mare de buletine de vot de către echipa care se

deplasează cu uma mobilă.

În același timp, alegătorii pot refuza exercitarea dreptului la vot prin intemiediul

procedurii cu urna de vot mobilă, inclusiv pot decide asupra prezentării în ziua

votării la secția de votare, înaintând sau nu solicitarea de retragere a cererii de votare

la locul aflării. Aceste procedee sunt detaliate în legislația electorală, respectiv și în

acest sens faptele invocate nu pot fi reținute drept încălcări ale procesului de vot.

Mai mult, presupusele abateri de la procedura de vot cu urna mobilă nu pot constitui

temeiuri de bază în sensul înaintării solicitărilor de renumărare a voturilor. Acestea

ar putea servi drept argumente suplimentare în cazul probării temeiniciei acestora,

celor stabilite la art. 95 alin (10) din Codul electoral, în particular, în cazul în care

datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor

pun la îndoială conformitatea și veridicitatea acestora. În susținerea concluziei

formulate, s-a menționat că invocarea încălcărilor ce vizează procedura de vot,

inclusiv prin intermediul urnei de vot mobile, pot constitui temeiuri în cazul

confirmării acestora, de infirmare a legalității alegerilor în circumscripția electorală

corespunzătoare. Astfel că procedura de renumărare a voturilor nu constituie

mecanismul pertinent de a confirma (proba) temeinicia presupuselor abateri ale

procedurilor de vot la locul aflării.

Suplimentar a menționat că, în cazul cererii de renumărare pe motivul diferenței

de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali, aceasta

se examinează în raport cu celelalte date din procesul-verbal privind rezultatele

numărării voturilor: a) numărul de alegători înscriși în listele electorale de bază; b)

numărul de alegători înscriși în listele suplimentare; c) numărul de alegători care au

primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e)

diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători și numărul

alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate

nevalabile; h) numărul total de voturi valabil exprimate; i) numărul buletinelor de

vot primite de consiliul electoral de circumscripție; j) numărul de buletine neutilizate

și anulate, inclusiv al celor completate greșit și anulate.

Prin urmare, recurenta consideră că instanța de fond a reținut eronat că diferența

de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali la

funcția de primar al comunei Brînzenii Noi, raionul Telenești, determină necesitatea

dispunerii renumărării voturilor.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral (în vigoare de la 01 ianuarie

2023), în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de

3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită

acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. Alineatul 8 al

aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ,

precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în

termenul stabilit la alin. (1).

Potrivit art. 100 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, autoritățile

competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai

târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești

aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.

6

Din actele cauzei rezultă că, la 01 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat, în ședință publică, hotărârea contestată, dispozitivul fiind expediat

părților prin poșta electronică în aceeași zi, ora 01.53 (f.d. 73).

Hotărârea motivată a Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2023 a fost

expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 04

decembrie 2023, ora 14.41, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat

la materialele cauzei (f.d. 86). La 02 decembrie 2023, ora 11.43, Comisia Electorală

Centrală a expediat recursul preliminar (f.d. 92-94).

Ca rezultat al repartizării aleatorii prin intermediul Programului Integrat de

Gestionare a Dosarelor, cauza a fost repartizată judecătorului-raportor la 02

decembrie 2023, ora 12.03 (f.d 89). În aceeași zi, recursul nemotivat i-a fost expediat

prin poșta electronică intimatului (f.d. 90).

La 06 decembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a expediat recursul

suplimentar (f.d. 98-101), care i-a fost comunicat intimatului la 07 decembrie 2023

(f.d. 103).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă respectarea

termenului de declarare a recursului de către Comisia Electorală Centrală.

La 07 decembrie 2023, Bolocan Viorel a expediat prin intermediul poștei

electronice referința asupra cererii de recurs, solicitând respingerea acesteia și

menținerea hotărârii contestate.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Comisia Electorală Centrală

în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ recursul este

admis dacă: interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; hotărârea sau

decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; hotărârea sau

decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; instanța

nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

Instanța de recurs reține că Comisia Electorală Centrală nu a invocat nici un temei

dintre cele enumerate în norma citată supra.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

7

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Comisia Electorală Centrală nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul

depus de Comisia Electorală Centrală conține obiecții de fapt și de drept similare

celor care au fost analizate de către prima instanță și instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că, dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este

suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei și citarea normelor

de drept, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău

și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor

pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

8

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și

în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Comisia Electorală

Centrală.

Conform art. 95 alin. (1) și (8), art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, în

conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Comisia Electorală Centrală se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

9