3ra-1127/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1127/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1127/23

2-23161079-01-3ra-18112023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E. Balan, S. Ghercavii, N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

D E C I Z I E

19 noiembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul depus de Partidul Politic „Șansă”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Șansă” împotriva Consiliului electoral al circumscripției

electorale raionale Fălești nr. 17 cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor

generale locale cu solicitarea Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.

176 din Codul electoral,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,Șansă” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Fălești

nr.17 cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea

Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.176 din Codul electoral.

În motivarea cererii a indicat că, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1108 din 4 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru data

de 5 noiembrie 2023. Astfel, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1165

din 9 august 2023 a fost aprobată lista partidelor politice, înregistrate la ASP care au

dreptul să participe în alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, Partidul Politic

,,Șansă” fiind inclus în listă la poziția nr. 52.

Menționează că, la 6 octombrie 2023 prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1411 a fost confirmată persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din

partea Partidul Politic ,,Șansă” pentru perioada campaniei electorale a alegerilor

locale generale din 5 noiembrie 2023.

Astfel, indică că, Partidul Politic ,,Șansă” în calitate de concurent electoral și-a

înregistrat candidați la funcția de primari de localități și candidați la funcția de

1

consilier locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale, pe

toată țara fiind înregistrați 9236 candidați la funcția de consilieri locali/raionali și

659 de candidați la funcția de primari.

Indică că, în Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Fălești

nr.17, din partea Partidul Politic ,,Șansă” au fost înregistrați 213 candidați la funcția

de consilieri și 13 candidați la funcția de primari, fiind demarată campania electorală.

Menționează că, prin Dispoziția Comisei pentru Situații Excepționale nr. 92 din

3 noiembrie 2023, a fost anulată înregistrarea tuturor candidaților Partidul Politic

,,Șansă” din toate circumscripțiile cu obligarea organelor electorale de a aplica în

dreptul fiecărui candidat exclus ștampila „Retras”, respectiva dispoziție fiind

contestată de reclamant.

Susține că, prin demersul din 4 noiembrie 2023 Partidul Politic ,,Șansă” a

atenționat toate consiliile electorale de circumscriptie raionale și municipale despre

contestarea dispoziției și despre inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de

retragere a candidaților Partidul Politic ,,Șansă”.

Menționează că, potrivit ultimelor sondaje de opinie publicate, încrederea

cetățenilor în Partidul Politic ,,Șansă” era în creștere constantă și a ajuns la cifra de

circa 18% la nivel naționa.

La fel, menționează că, la 5 noiembrie 2023 s-au desfășurat alegeri locale

generale în fiecare circumscripție electorală de nivelul II și I.

Astfel, consideră că, mii de alegători au votat în dreptul candidaților Partidul

Politic ,,Șansă”, iar în multe circumscripții în genere s-a desfășurat un boicot masiv

din partea alegătorilor care refuza să participe la vot, fapt ce consideră că, denotă

faptul precum că, alegătorii au fost privați de dreptul acestora la alegeri libere și de

a vota, iar candidații au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși.

Mai indică că, la 5 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de vot,

contestatarul a înaintat în adresa Circumscripției electorale Fălești nr.17 contestație

cu privire la infirmarea alegerilor pe circumscripția corespunzătoare, unde pe 8

noiembrie 2023 Circumscripția electorală Fălești nr.17 a expediat în adresa

contestatarului Hotărârea nr. 19/3 din 6 noiembrie 2023 prin care contestația depusă

de Partidul Politic ,,Șansă” a fost declarată inadmisibilă, reclamantul nefiind invitat

la examinarea acestei proceduri administrative.

Menționează că, la 8 noiembrie 2023, hotărârea menționată a fost contestată,

prin cerere prealabilă la organul electoral ierarhic superior - Comisia Electorală

Centrală, care prin hotărârea din 12 noiembrie 2023, a comasat cererile prealabile

într-o singură procedură și au fost declarate inadmisibile.

Susține că, prin hotărârea contestată, a fost refuzată examinarea cererii anume

a concurentului electoral Partidul Politic ,,Șansă” cu referire la o problemă care

vizează anume Partidul Politic ,,Șansă” care find eliminat din alegeri, consideră că,

i s-au încălcat toate drepturile fundamentale, în special la alegeri libere și dreptul de

a fi ales. Astfel, consideră că, confirmarea rezultatelor alegerilor fără participarea

unui concurent electoral eliminat afectează direct Partidul Politic ,,Șansă”, care la

caz solicită repararea dreptului vătămat în instanța de contencios administrativ.

La fel, reclamantul susține că, nu a fost invitat la examinarea procedurii

administrative să fie audiat efectiv, din care motiv consideră că, faptul dat reprezintă

o gravă încălcare a procedurii și elucidarea normelor imperative ale codului

administrativ cu privire la efectuarea unei proceduri administrative. Totodată,

2

reclamantul menționează despre încălcarea procedurii administrative de către pârât

prin prisma art.32 alin.(2), art.83, art.88 și art.94 a Codului administrativ.

Totodată, reclamantul remarcă faptul că, organul electoral, nu a examinat

fondul contestației, circumstanțele de fapt și nu a verificat temeinicia argumentelor

expuse, motiv din care consideră că, actul administrativ contestat, contrar

prevederilor art. 118 din Codul administrativ, nu este motivat, prin care fapt

consideră că, a fost îngrădit dreptul reclamantului la un proces echitabil, acces la

justiție și recurs efectiv.

Menționează că, potrivit actului administrativ contestat, contestația

reclamantului a fost declarată inadmisibilă, pe motiv că, Partidul Politic ,,Șansă” nu

este subiect de depunere a contestației în temeiul art. 94 din Codul electoral, având

în vedere că, în baza Dispoziției Comisiei Situații Excepționale nr. 92 din 3

noiembrie 2023, la toți candidații Partidul Politic ,,Șansă” li s-a anulat înregistrarea,

fiind pierdută calitatea de concurent electoral. La fel, indică că, Comisia Electorală

Centrală, a repetat argumentele din actele contestate, a interpretat și aplicat eronat și

abuziv prevederile legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Reclamantul indică că, în baza Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1165

din 9 august 2023, Partidul Politic ,,Șansă” a fost inclus în lista partidelor politice

care au dreptul să participe la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, la

pozitia 52, hotărârea dată nefiind abrogată, iar Partidul Politic ,,Șansă” nefiind

exclus din listă, motiv din care consideră că, organele electorale nu aveau nici un

drept să considere Partidul Politic ,,Șansă” ca subiect care nu are dreptul să depună

contestații și să declare contestațiile inadmisibile.

Consideră că, argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că, acest act

pentru Partidul Politic ,,Șansă” este cu efect consumat și nu se mai aplică pentru

reclamant este unul neîntemeiat, deoarece atât timp cât nu există o hotărâre

subsecventă a Comisiei Electorale Centrale de modificare a hotărârii nr. 1165 din 9

august 2023 de eliminare a poziției Partidul Politic ,,Șansă”, nimeni nu poate

constata efectul inaplicabil al acestui act față de reclamant. Totodată, indică că,

Dispoziția Comisiei Situații Excepționale nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a fost

contestată în ordine de contencios administrativ, care la moment, se află în

examinare în cadrul Curții de Apel Chișinău, nefiind o decizie definitivă și

executorie cu privire la excluderea candidaților Partidul Politic ,,Șansă” din alegeri

sau anulat statutul de subiect electoral

Mai mult ca atât, indică că, la ultimele ședințe ale Comisiei Electorale Centrale,

Partidul Politic ,,Șansă” a fost subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor

sancțiuni în calitatea sa de subiect electoral, fapt reflectat prin actele Comisiei

Electorale Centrale. La fel, indică că, în hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1550 din 8 noiembrie 2023, după adoptarca Dispoziției Comisiei Situații

Excepționale, Comisia Electorală Centrală recunoaște explicit că, Partidul Politic

,,Șansă” mai deține calitatea de concurent electoral.

Consideră că, eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților Partidul

Politic ,,Șansă”, în raport cu rezultatele alegerilor din 5 noiembrie 2023 în

circumscripția corespunzătoare sunt grav afectate și influențate, deoarece consideră

că, în cazul în care candidații Partidul Politic ,,Șansă” rămâneau în buletinele de

vot, atunci rezultatele alegerilor erau să fie total diferite.

3

Reclamantul susține că, organele electorale, la eliminarea unui concurent

electoral din buletine s-au bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care nu

are nimic cu procedurile electorale, emis de un organ care nu are astfel de

competențe, deoarece comisia nu a fost abilitată cu careva competențe în materie

electorală sau gestionare a proceselor electorate. Mai mult ca atât, indică că, conform

hotărârii nr. 274/2023 de prelungire a stării de urgență, Parlamentul expres a indicat

în art. 6 că prezenta stare de urgență nu afectează organizarea și desfășurarea

alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova, motiv pentru care reclamantul consideră

că, unicele organe competente rămân a fi doar Comisia Electorală Centrală și

organele electorate inferioare, care sunt funcționale să administreze procesul.

Mai indică că, după cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în

baza scrisorii nr. E/11772 din 03.11.2023 a Serviciului de Informații și Securitate

(SIS). Totodată, menționează că, din textul dispoziției reiese că, se pretinde că au

fost identificate acțiuni ale „unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o

manieră ireversibilă asupra desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin

alterarea masivă, la nivel național, a voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest

scop, a unor metode interzise de lege care nu corespund conceptului de desfășurare

corectă a campaniei electorale”. La fel, idnciă că, Comisia continuă, invocând

urmatoarele: „Serviciul de Informații și Securitate a identificat activități de

influențare a proceselor electorale pe tot teritoriul țării în scopul promovării

intereselor statului străin-Federația Rusă-prin intermediul unui grup criminal

organizat conchis de cetățeanul Ilan Șor”, la fel, fiind invocat că, „...Serviciul de

Informații și Securitate de comun cu Inspectoratul General de Poliție, Centrul

Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a depistat și a documentat oferirea

către Partidul Politic „Șansă”, care participă la alegerile locale generale din 5

noiembrie 2023 și este controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții

deosebit de mari, de proveniența externă și utilizarea acestora de către concurentul

electoral contrar procedurilor stabilite de legislație, prin subminarea proceselor

democratice, implicit cele electorale (fonduri care au fost utilizate de către

concurentul electoral pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale pe

coordonatele de corupere politică a candidaților, coruperea alegătorilor și

manipularea opiniei publice)”.

Astfel, Partidul Politic ,,Șansă” indică că, categoric respinge cele menționate

de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și cele ale Serviciului

de Informații și Securitate, ca fiind false, deoarece ele se bazează pe informații care

nu corespund atât circumstanțelor faptice ale cazului, cât și prevederilor legii. La fel,

Partidul Politic ,,Șansă” consideră că, anume Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate au viciat iremediabil

procesele democratice din Republica Moldova, transformând alegerile din 5

noiembrie 2023 într-o farsă, care grav afectează negativ exprimarea liberă a voinței

poporului.

Mai indică că, Partidul Politic „Șansă” este oficial înregistrat de organele

competente ale Republicii Moldova, având propriul Președinte și propriile organe

de conducere, care adoptă deciziile din numele Partidului, iar domnul Șor nu intră

în numărul conducătorilor Partidului.

Partidul Politic „Șansă” neagă primirea finanțării din străinătate, fie din partea

lui Ilan Șor, fie din partea oricărei alte persoane.

4

Consideră că, organele competente ale Republicii Moldova nu au demonstrat

cine, când, de la cine, unde, ce sume pretinse a primit Partidul Politic „Șansă”, la fel

nefiind demonstrat acțiunile ipotetice ce au fost efectuate de către partid sau precum

că fusese autorizate de către partid.

Totodată, menționează că, organele competente ale statului nu au adus la

cunoștința partidului sau conducerii acestuia probe pertincnte, concludente, utile și

veridice, care ar fi demonstrat că acceptarea ipotetică a finanțării ilegale este

imputabilă întregului Partid Politic „Șansă” sau ca cineva dintre candidații partidului

a fost implicat în acte de corupție, Partidului Politic „Șansă” nefiindu-i dată

posibilitatea să se folosească de serviciile avocatului și să-și pregătească poziția de

apărare.

Menționează că, Codul Electoral nu prevede dreptul Serviciului de Informații

și Securitate sau Comisiei Situații Excepționale să inițieze procedura de anulare a

înregistrării concurenților electorali, competența asupra pronunțării referitor la

anularea înregistrării concurenților electorali aparținând instanțelor de judecată.

Mai indică că, chiar dacă prin actul administrativ unde se manifestă puterea

discreționară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității

publice (CSE/SIS) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în nici

un caz devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie

una optimă, să corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare,

principiilor generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește

esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea

principiilor oportunității și a echității.

Consideră că, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având

obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe posibile nu

și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii, or, puterea discreționară nu

trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau fără control, cum se pare

ca ar sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”.

La fel, reclamantul consideră că, situația premisă de sancționare a Partidului

Politic „Șansă” și eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factual,

reprezentând o distorsionare deliberată a realității, orientată spre hărțuirea unui

concurent electoral. Astfel, indică că, prin măsurile instituite de Comisia Situații

Exceționale nu urmăresc realizarea scopului creării acesteia și nu sunt rezonabile,

motiv pentru care, consideră că, dispoziția Comisiei Situații Exceționale dar și

indicațiile ulterioare ale Comisiei Electorale Centrale nu puteau fi executate.

Mai indică că, prin dispoziția Comisiei Situații Exceționale a fost un abuz de

drept veritabil, când un grup (Comisia Situații Exceționale) a urmarit direct

distrugerea mai multor drepturi fundamentale protejate de Convenție - dreptul la

libera exprimare, dreptul de asociere si alegeri libere.

Astfel, indică că, analizând cele indicate, reieșind din atribuțiile Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prevăzute la art. 22 al Legii nr.

212-XV din 24.06.2004 și în Regulamentul Comisiei Situații Exceționale aprobat

prin Hotărârea de Guvern nr. 1340 din 04.12.2001, consideră reclamantul că,

Comisia este creată pentru exercitarea unor măsuri menite să reducă riscul

declanșării situației excepționale în cazul emiterii Dispoziției nr. 92 din 03.11.2023

fiind instituite restricții și îngrădiri inadmisibile a dreptului de a fi ales, libertatea de

5

exprimare, libertatea de asociere și altele, motiv pentru care consideră că, dispoziția

Comisiei Situații Exceționale dar și indicațiile ulterioare ale Comisiei Electorale

Centrale nu puteau fi executate.

Solicită anularea hotărârii Consiliului electoral al circumscripției electorale

nr.17 Fălești nr. 19/3 din 6 noiembrie 2023, obligarea Consiliului electoral al

circumscripției electorale nr.17 Fălești să examineze contestația în fond și să infirme

rezultatele alegerilor generale locale în circumscripția electorală Fălești nr. 17 nr.

16, obligarea Consiliului electoral al circumscripției electorale nr.17 Fălești să

solicite Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul

electoral și declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de PP ,,Șansă” împotriva

Consiliului electoral al circumscripției electorale nr.17 Fălești privind anularea

actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ privind infirmarea

rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea Comisiei Electorale Centrale

aplicarea prevederilor art.176 Cod electoral.

Prin decizia din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Partidul Politic „Șansă” (f.d. 179-190).

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Bălți a reținut că, prima instanță

corect a remarcat faptul că, deși Partidul Politic „Șansă” a contestat dispoziția nr.92

din 03.11.2023 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova la

Curtea de Apel Chișinău, aceasta nu produce efecte de suspendare a executării

hotărârilor organelor electorale.

Concomitent, instanța de apel a punctat că, anularea înregistrării concurenților

electorali desemnați de către Partidului Politic „Șansă” în cadrul alegerilor locale

generale din 5 noiembrie 2023 a avut loc potrivit Dispoziției CSE nr.92 din

03.11.2023, act normativ obligatoriu emis de un organ, care nu este electoral, de

aceea nu sunt aplicabile prevederile art.101 alin.(5) din Codul electoral, care prevede

că, hotărârile organelor electorale și deciziile Consiliului Audiovizualului emise în

condițiile prezentului capitol sunt executorii din momentul adoptării, cu excepția

cazurilor de suspendare a executării acestora. Executarea hotărârilor organelor

electorale adoptate în condițiile art.102 alin.(5) se suspendă de drept din momentul

contestării legalității hotărârilor respective.

În conformitate cu art.17 alin.1) din Codul electoral, sistemul organelor

electorale al Republicii Moldova este compus din: a) Comisia Electorală Centrală;

b) consiliile electorale de circumscripție de nivelurile al doilea și întâi; c) birourile

electorale ale secțiilor de votare; d) Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale nu face parte din organele

electorale, iar Dispoziția nr. 92/2023 a acestei entități a fost aprobată prin derogare

de la art. 102 alin. (5) din Codul electoral, ceea ce duce implicit la inaplicabilitatea

prevederilor art. 101 alin. (5) din Codul electoral, care stabilesc suspendarea

executării hotărârilor organelor electorale de anulare a înregistrării, adoptate în

condițiile art. 102 alin. (5) din Codul electoral, or anularea s-a dispus prin act

administrativ al unui organ altul decât cel electoral și prin derogare de la norma de

referință.

Instanța de apel a apreciat că prima instanță întemeiat a stabilit că Partidul

Politic „Șansă” nu este subiect al contestației, fiind decăzut din acest drept electoral

6

odată cu anularea înregistrării candidaților săi pentru participarea la alegerile locale

generale din 5 noiembrie 2023.

De asemenea, instanța ierarhic inferioară a evidențiat că în afară de faptul că

contestatarul nu are dreptul de a depune contestații, drept care a decăzut odată cu

anularea înregistrării tuturor candidaților din partea contestatarului PP „Șansă”,

subsecvent, se atestă și inexistența dreptului lezat electoral, or acesta nu deține în

cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023 drepturi electorale care ar

putea fi atinse în cadrul scrutinului vizat.

În continuare, instanța de apel a evidențiat că odată cu pierderea calității de

concurent subiectul în cauză nu poate pretinde încălcarea drepturilor electorale

vătămate, inclusiv revindecarea acestora în cadrul procedurii administrative

electorale. Or, se atestă faptul că, PP ,,Șansă” nu este subiectul abilitat cu dreptul

înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al

revindecărilor.

Cu privire la obiecțiile apelantului că nu a fost invitat la examinarea procedurii

administrative, instanța de apel a notat că admisibilitatea contestației s-a soluționat

din oficiu, etapă care are loc fără participarea părților și dat fiind că s-a stabilit că

contestația este inadmisibilă, organul electoral nu a purces la etapa următoare de

examinare a fondului contestației, inclusiv cu audierea contestatarului. Prin urmare,

argumentul respectiv este neîntemeiat.

Instanța ierarhic inferioară a apreciat ca fiind neîntemeiat și argumentul

apelantului cu referire la faptul că Consiliul electoral al circumscripției electorale

raionale Fălești nr.17 nu a examinat contestația pe fond, or, autoritatea publică va

purcede la examinarea pe fond a contestației dacă aceasta întrunește condițiile de

admisibilitate, situație care nu s-a atestat la caz.

În final, Curtea de Apel Bălți a respins ca declarative și neîntemeiate alegațiile

apelantului, care a invocat că instanța de fond i-a încălcat drepturile la un proces

echitabil, garantat de art.6 din Convenția Europeană. Or, apelantului/reclamant în

cadrul examinării contestației în prima instanță i-au fost aduse la cunoștință actele

procedurale emise de instanță, oferindu-i posibilitatea să participe la dezbaterile

judiciare în ședința de judecată, drept de care acesta nu a făcut uz, fapt care nu poate

fi imputat instanței de judecată. Astfel, dreptul apelantului la acces la justiție și

recurs efectiv a fost respectat.

În consecință, examinând actul administrativ contestat, instanța de apel a

concluzionat că organele electorale au reținut corect și întemeiat că autorul

contestațiilor nu este subiect abilitat cu dreptul de a depune contestații în materie

electorală, inclusiv prin prisma revendicărilor formulate și în mod subsecvent lipsa

dreptului lezat.

La 18 noiembrie 2023, ora 17.12, prin intermediul poștei electronice, Partidul

Politic „Șansă” a declarat recurs împotriva deciziei din 16 noiembrie 2023 a Curții

de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, aplicarea directă a prevederilor art.6,

10 și art. 3 protocolul I al CEDO, casarea deciziei contestate, cu emiterea unei decizii

noi privind admiterea contestației (f.d. 197-248, vol. I).

În motivarea recursului, Partidul Politic „Șansă” și-a exprimat dezacordul cu

decizia instanței de apel, reiterând circumstanțele de fapt și de drept expuse în

contestație (cererea de chemare în judecată) și în cererea de apel.

7

În esență a notat că, instanța de apel nu a examinat cerințele și argumentele

recurentului referitor la legalitatea actului contestat, referitor la procedura adoptării

și alte circumstanțe.

În opinia recurentului, soluția și argumentele instanței de apel sunt neîntemeiate

și adoptate în contradicție cu circumstanțele cauzei. Astfel, contrar cadrului legal

instanța de apel a acceptat necondiționat poziția intimatului precum că PP „Șansă”

nu este subiect de a depune contestație deoarece a fost eliminat din alegeri, fiind o

abordare total abuzivă și neîntemeiată.

De asemenea, a opinat că, instanța de apel a ignorat prevederile legii care

prevăd expres că recurentul nu a fost exclus din actul administrativ al CEC cu privire

la lista partidelor care pot participa în alegeri locale. Instanța de fond doar a acceptat,

fără nicio analiză a argumentelor organelor electorale.

A remarcat că, instanța de apel, contrar prevederilor legale a aplicat norme

derogatorii conform dispoziției Comisei pentru Situații Excepționale care nu au

nicio relevanță cazului din speță. Instanța de fond nu a luat în calcul prevederile art.

101 alin. (5) al Codului electoral.

A concluzionat că, instanța ierarhic inferioară nu a examinat întinderea violării

dreptului de acces la justiție și a unui recurs efectiv, drepturi fundamentale încălcate

de intimat în momentul declarării contestației drept inadmisibil.

La 18 noiembrie 2023, ora 18:52, Curtea Supremă de Justiție a expediat la

adresele electronice ale intimaților pentru notificare copia recursului depus de

Partidul Politic „Șansă”, explicându-le dreptul de a depune referință.

La 19 noiembrie 2023, ora 19:28, Comisia Electorală Centrală a depus referință

asupra recursului declarat de Partidul Politic „Șansă” împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei

motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspect ce țin

de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului

cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat public la 16

noiembrie 2023. Conform extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivată a

instanței de apel a fost notificată la adresa electronică a recurentului, la 17 noiembrie

8

2023, ora 16:41 fapt ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele dosarului (f.d. 191, vol. I).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

întrucât cererea de recurs a fost depusă la 18 noiembrie 2023.

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Partidul Politic „Șansă” urmează a fi admis, cu

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel și adoptă o

decizie nouă, prin care acțiunea înaintată de Partidul Politic „Șansă” să fie declarată

inadmisibilă, din considerentele ce urmează.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Potrivit art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea

sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea

sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f)

instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În conformitate cu art. 1 alin. (1) din Codul administrativ, legislația

administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea

raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

Articolul 3 din Codul administrativ prevede că, legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor

și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Articolul 17 al Codului administrativ prevede că, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Ținând cont de faptul că, o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul

normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie interpretată

9

în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta

ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține la caz și prevederile art. 20 din Codul administrativ,

potrivit cărora dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau

o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în

contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente

pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În conformitate cu art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Reieșind din prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Alin. (2) al art. 207 din Codul administrativ indică că, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: (…).

Astfel, sintagma din textul legal enunțat „în special” denotă caracterul

neexhaustiv a temeiurilor de inadmisibilitate prevăzute de art.207 alin.(2) din Codul

administrativ, fapt care obligă, în redacția art. 207 alin.(1) din Codul administrativ,

ca instanța de judecată în procedurile de contencios administrativ să releve orice alt

temei de inadmisibilitate reglementat expres sau implicit de legislația în vigoare. În

același context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că accesul la

justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate,

domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări

trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o proporționalitate între

interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, §

37). Totuși, limitările nu trebuie să reducă la zero esența acestui drept. Regulile de

procedură au scopul de a asigura o bună administrare a justiției și, în special, a

asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în proceduri trebuie să se

aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ș.a. contra Spaniei, 25

ianuarie 2000, § 33).

Concomitent, este de remarcat că, prin instituirea admisibilității acțiunilor

deferite judecății nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în

mod evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii, ci exclusiv instaurarea unui

climat de ordine juridică, indispensabil, în vederea exercitării dreptului

constituțional statuat de art. 20 din Constituția Republicii Moldova, prevenindu-se,

astfel, abuzurile și asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale

celorlalte părți.

10

Noțiunea de „act administrativ” este definită atât în legislația autohtonă, cât și

în Rezoluția (77) Cu privire la protecția individului față de actele autorităților

administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28

septembrie 1997. În accepțiunea reglementărilor enunțate, actul administrativ este o

manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din

partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în

concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii

luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile,

libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act

îndeplinit în cadrul exercitării unei funcții judiciare.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1108 din 4 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru 5

noiembrie 2023.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 din 9 august 2023 a fost

aprobată lista partidelor politice, înregistrate la ASP care au dreptul să participe la

alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, iar Partidul Politic ,,Șansă” este

inclus în listă în poziția nr. 52.

Prin Hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 41 din 24.02.2022 s-a declarat

stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de

zile, care a fost prelungită prin hotărâri a Parlamentului R. Moldova (ultima nr.

274/2023).

Prin Hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 41 din 24.02.2022 privind

declararea stării de urgență (art. 3) s-a instituit că Dispozițiile Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova sunt obligatorii și executorii pentru

conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților

economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate

pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată la art. 4 s-a statuat că Dispozițiile

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova intră în vigoare în

momentul emiterii.

Potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 212 din 24.06.2004 privind acțiunea

actelor normative privind regimul stării de urgenta, de asediu și de război, în

perioada stării de urgenta, de asediu sau de război, legile și alte acte normative

adoptate până la instituirea stării respective acționează în măsura în care nu contravin

prezentei legi.

Astfel, prin pct. 1.1 din Dispoziția nr. 92 din 3.11.2023 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova s-a dispus ”Prin derogare de la

prevederile art. 72 alin. (4), art. 102 alin (2) și (5) din Codul electoral al R. Moldova

nr. 325/2022, se anulează înregistrarea concurenților electorali desemnați de către

partidul politic ”Șansă” în cadrul alegerilor locale generale din 5.11.2023”.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1543 din 3 noiembrie 2023 ,,Cu

privire la dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova”, s-a hotărât ca Consiliile electorale de

Circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare vor revoca hotărârile ce

vizează confirmarea reprezentanților în cadrul acestora și a persoanelor de încredere

ale concurenților electorali din partea Partidului Politic ,,Șansă”. Birourile electorale

ale secțiilor de votare sau, după caz, consiliile electorale care îndeplinesc atribuțiile

biroului electoral al secției de votare vor aplica ștampila cu mențiunea ,,RETRAS”

11

în toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea

Partidului Politic ,,Șansă”. Se va aduce la cunoștința publică, informația privind

anularea concurenților electorali înregistrați de Partidul Politic ,,Șansă” și s-a dispus

retragerea listelor de candidați făcute publice la sediul biroului electoral al secției de

votare.

Astfel, la 5 noiembrie 2023, Partidul Politic „Șansă” a înaintat în adresa

Circumscripției electorale Fălești nr.17 contestație cu privire la infirmarea alegerilor

pe circumscripția corespunzătoare (f.d. 43-60, vol. I), iar prin Hotărârea nr. 19/3 din

6 noiembrie 2023 prin care contestația depusă de Partidul Politic ,,Șansă” a fost

declarată inadmisibilă (f.d. 25-26, vol. I).

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1576 din 12 noiembrie 2023

,,Cu privire la contestațiile Partidului Politic ,,Șansă” privind infirmarea rezultatelor

alegerilor în circumscripțiile electorale de nivelul II”, s-a hotărât de a declara

inadmisibile contestațiile depuse de Partidul Politic ,,Șansă”, indicându-se că

hotărârile și inacțiunile consiliilor electorale pot fi contestate în instanța de judecată

din raza organului electoral corespunzător în termen de 3 zile din data adoptării

prezentei hotărâri după cum urmează: pct. 10) hotărârea nr. 19/3 din 6 noiembrie

2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Fălești nr. 17

privind inadmisibilitatea solicitării de infirmare a alegerilor în circumscripția

electorală raională Fălești (f.d. 61-65, vol. I).

Completul judiciar reține că, obiect al controlului judecătoresc în prezenta speță

îl constituie hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Fălești nr.17, nr. 19/3 din 6 noiembrie 2023 cu privire la examinarea contestației

depuse de Partidul Politic ,,Șansă” privind infirmarea rezultatelor alegerilor în

circumscripția electorală raională Fălești nr.17.

La caz, relevante sunt următoarele prevederi ale Codului Electoral nr. 325 din

08.12.2022:

Conform art. 1 din Codul electoral nr. 325 din 08.12.2022, în sensul prezentului

cod se definesc următoarele noțiuni generale: candidat – persoană care este

desemnată pentru ocuparea unei funcții publice elective din partea partidelor politice

sau a blocurilor electorale, înregistrată în modul corespunzător; candidat desemnat

– persoană care își înaintează candidatura sau este propus de partidele politice,

blocurile electorale sau grupurile de inițiativă în vederea înregistrării în calitate de

concurent electoral sau candidat pe listă; concurent electoral: a) partid politic, bloc

electoral și persoană care candidează pentru funcția de deputat în Parlament și sunt

înregistrate de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor parlamentare; b)

candidatul pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și partidul

politic sau blocul electoral care l-a desemnat, înregistrate de Comisia Electorală

Centrală – în cazul alegerilor prezidențiale; c) partid politic, bloc electoral și

persoană care candidează pentru funcția de primar sau de consilier în consiliul local

și sunt înregistrate de consiliile electorale de circumscripție respective – în cazul

alegerilor locale; d) partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru

funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei sau de deputat în Adunarea Populară a

Găgăuziei și sunt înregistrate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – în cazul

alegerilor regionale;

12

Conform art. 93 alin. (1) și (2) lit. a), e) din Codul electoral nr. 325 din

08.12.2022, organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile

pentru admisibilitatea contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca

atare prin hotărâre a organului electoral.

Contestația se declară inadmisibilă, în special, când: a) a fost depusă de un alt

subiect decât cel stabilit la art.94 alin.(1) și (2) sau de o persoană fără împuterniciri

în acest sens; e) contestatarul nu poate revendica încălcarea drepturilor sale

electorale, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art.91 alin.(1) lit.d) și

alin.(6);

Conform art. 94 alin. (1) – (3) din Codul electoral nr. 325 din 08.12.2022, în

calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de

inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care

revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte

acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care

au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art.27 lit.g).

Funcționarii electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au

solicitat acreditarea observatorilor pot depune contestații împotriva organului

electoral care le-a aplicat sancțiunile prevăzute de art.102 alin.(6) și alin.(8). În

aceste cazuri, legalitatea hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior.

Contestatarii depun cererea și/sau participă la procedura de examinare a

contestațiilor personal sau prin intermediul reprezentanților împuterniciți în

condițiile Codului administrativ sau, după caz, ale Codului de procedură civilă. În

cadrul organelor electorale, depunerea cererii și/sau participarea la procedura de

examinare a contestațiilor se stabilește în baza hotărârilor aprobate de Comisia

Electorală Centrală.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 03 noiembrie 2023, în vederea

respectării Dispoziției nr. 92 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republici

Moldova, Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 1543 ,,Cu privire la

dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a CSE a Republicii Moldova”, prin care s-a

hotărât: Consiliile electorale de Circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de

votare vor revoca hotărârile ce vizează confirmarea reprezentanților în cadrul

acestora și a persoanelor de încredere ale concurenților electorali din partea

Partidului Politic ,,Șansă”. Birourile electorale ale secțiilor de votare sau, după caz,

consiliile electorale care îndeplinesc atribuțiile biroului electoral al secției de votare

vor aplica ștampila cu mențiunea ,,RETRAS” în toate buletinele de vot, în dreptul

tuturor concurenților electorali din partea Partidului Politic ,,Șansă”. Se va aduce la

cunoștința publică, informația privind anularea concurenților electorali înregistrați

de Partidul Politic ,,Șansă” și s-a dispus retragerea listelor de candidați făcute publice

la sediul biroului electoral al secției de votare.

Prin contestația depusă, prin cererea prealabilă adresată Comisiei Electorale

Centrale, contestația depusă la Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Fălești nr.17, precum și prin prezenta acțiune Partidul Politic ,,Șansă” își

exprimă dezacordul cu Dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova și își întemeiază pretențiile pe faptul că

apreciază Dispoziția CSE ca fiind ilegală.

13

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,

aprecierea legalității actului enunțat supra nu ține de competența instanței de

contencios administrativ care examinează prezenta acțiune.

Prin urmare, anularea concurenților electorali înregistrați de Partidul Politic

,,Șansă” și retragerea listelor de candidați, are drept consecință excluderea statutului

Partidului Politic ,,Șansă” de concurent electoral, statut pe care nu-l mai poate obține

în cadrul scrutinului menționat, din motiv că termenul legal stabilit pentru

înregistrarea candidaților a expirat, respectiv partidul politic vizat nu mai poate

desemna candidați la alegerile locale generale din 2023.

La acest capitol, instanța de recurs reține că, afirmația Partidului Politic

,,Șansă” precum că, nu a fost invitat la ședința organului electoral, nu poate constitui

temei de anulare a actului admiistrativ contestat, dat fiind faptul că potrivit art. 93

din Codul electoral, organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite

condițiile pentru admisibilitatea contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se

declară ca atare prin hotărâre a organului electoral.

Astfel, odată cu pierderea calității de concurent Partidul Politic ,,Șansă” nu este

subiectul abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce

denotă caracterul inadmisibil al revindecărilor sale.

Așadar, în circumstanțele în care acțiunea în contencios administrativ nu

întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, instanțele

inferioare de judecată greșit au purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei,

deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contencios administrativ.

Așa fiind, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că odată cu

pierderea calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate pretinde

încălcarea drepturilor electorale vătămate, inclusiv revindecarea acestora în cadrul

procedurii administrative electorale. Or, Partidul Politic ,,Șansă” nu este subiect

abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce denotă

caracterul inadmisibil al revindecărilor din acțiune.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

evidențiază că, prin neexaminarea prezentei cauze în fond nu se încalcă dreptul

reclamantului de acces la justiție. Or, potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov vs

Moldova, hotărârea din 7 iunie 2007), restricția impusă accesului la o instanță

judecătorească nu va fi compatibilă cu art. 6 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului, decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu

există o legătură proporțională dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit.

Ținând cont de cele stabilite supra și a prevederilor legale citate mai sus,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au interpretat eronat prevederile legii, nu au cercetat

sub toate aspectele probele anexate la materialele cauzei și nu au dat apreciere

tuturor circumstanțelor care condiționează admisibilitatea unei acțiuni în contencios

administrativ, motiv din care actele judecătorești de dispoziție emise de acestea nu

pot fi menținute.

Finalmente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează

că soluția la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile

articolului 6 § 1 CEDO, fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul

administartiv, potrivit căruia în urma examinării recursului, Curtea Supremă de

14

Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau

parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 16 noiembrie

2023 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, cu adoptarea unei noi decizii privind declararea acțiunii ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Partidul Politic „Șansă”.

Se casează integral decizia din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Partidul Politic „Șansă” împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale

raionale Fălești nr. 17 cu privire la anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale

locale cu solicitarea Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din

Codul electoral, și se emite o decizie nouă, prin care:

Se declară inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Partidul

Politic „Șansă” împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale

Fălești nr. 17 cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea

Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

15