CASE OF TUTAKBALA v. TÜRKIYE - [Turkish Translation] by the Turkish Ministry of Justice

În cazul Tutakbala/Turecia, președintele Koskan Egidijus Kūris, judecătorul Pauliine Bakankelo, Gilbertoci, și directorul adjunct al Hasan Bakırcı, directorul Departamentului de Afaceri, Hasan Bakırcı, au fost reuniți în cadrul Comitetului pentru istoria istoriei Republicii Turciei (Felici Bölüm), șeful Republicii Turciei, ale cărei ședințe ale ale aleghinevșului au avut loc la data de 1 aprilie 2022, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, ale căror ședințe aleghinevșului au avut loc la data de 1 aprilie 2022, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republicii Turciei, Hasan Bakırcı, șeful Republi (Hasan Bakırcı, Hasan Bakırcı, Hasan Bakırcı) și șeful Republi, Hasan Bakırcı, șeful Republi, Hasan Bakır, șeful Republicii Turkiye, Hasan Bakır, șeful Republi, Hasan Bakır, Hasan Bakır, șeful Republi, Hasan Bakır, Hasan Bakır, Hasan Bakır, Hasan Bakır, Hasan Bakır, Hasan Hır, Hasan Hır, Hasan Hır, Hasan Hır, Hasan Hır, Hasan Hır, Hasan Hır, Hasan Hır, Hasan Hasan Hır, Hasan Hasan Hır, Hasan Hasan Hır, Hasan Hasan Hır, Hasan Hasan Hır, Hasan Hasan Hasar, Hasar,

Dava, în Hotărârea Bozkaya Çevik Kuvvet Șube, are legătură cu polițistul Mehmet Tutakbala (M.T.), care a murit din cauza unei răni de împușcare pe 18 martie 2006.În această istorie, după o dispută, memurul a vărsat arma lui M.S.G. șarjörun pe un coleg.Mulți polițiști, prezicând un atac terorist, au fost implicați în atac cu arme trase, cum ar fi H.K., sau cu arme cu țintă, cum ar fi H.A. Cei care au ajuns la toaletă, au văzut că M.S.G.nin a fost împușcat pe baza unei arme și au ajuns la concluzia că au fost împușcați, au pierdut doar o bucată de bucăți, astfel, au provocat o confuzie; M.T., care a auzit câteva arme, a început să facă o investigație pentru a clarifica că ar fi fost împușcat, iar H.K.N.K.N.K.N.K.A.S. a început să facă o investigație pentru a stabili dacă au fost împușcate.

În plus, în contextul despăgubirii materiale și morale pe care a decis-o judecătorul İzmir İdare să o plătească, în valoare de 19.274,41 de lire turcești (TRY) plătite părinților lui M.T.nin la data de 6 octombrie 2016, în valoare de 6.500 de lire turcești (aproximativ 57.900 de euro) plătite părinților interesatului de către Ministerul Afacerilor Externe, interesatele vor putea să își depună plângerea pentru orice prejudiciu suferit.

Guvernul susține că investigațiile au fost efectuate de o investigație republicană neutră și independentă; la cererea Justiției Republicane, echipele de anchetă au pornit la cinci minute după incident; echipele au confiscat locul evenimentului și toate armele și munițiile găsite aici. Aceste echipe, fără nicio legătură cu Hotărârea Șefului Șefului Șefului Șefului Șefului Șefului Șefului Șefului Poliției și a victimelor, ar fi trebuit să facă acest lucru în funcția lor, fără nicio legătură cu Olay Yeri İnceleme și Kimlik Tespit Șeful Directorului Șefului Șefului Șefului. Prin urmare, nu există niciun element care să permită autorităților de anchetă să se departe de concluzia lor: nu există niciun fel de informații despre incidentul de mâine: informațiile care au fost găsite la fața locului, informațiile despre incidentul de mâine, informațiile despre incidentul de mâine, informațiile despre incidentul de mâine, sau informațiile despre incidentul de mâine, sau despre incidentul de mâine, care au indicat îngrijorări grave, X38777A-02A2 este un număr automat de telefon de la șeful șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului șefului

Concluziile incriminatorii la care a ajuns M.U.G. nu au fost contestate sau respinsă la nivel național sau în fața Curții; aceste concluzii au fost ascunse în afara Curții a Crimelor Grele din Izmir, numai în decizia finală din 29 martie 2007: din cauza lipsei oricărei legături între împușcăturile lui M.S.G. și împușcăturile lui M.T.T., care au avut loc într-un loc unde aceste împușcături nu puteau fi atinse, Mehmet Tutakbala, a fost ucis în mijlocul unui atac de către un ofițer de poliție din Tuva, nu a fost contestat sau respins în fața Curții, și, de asemenea, în cazul lui M.T., acuzatul de către M.U. nu trebuie raportat decât unui singur om la Procuratorul Republicii.

În ciuda dificultăților de a determina distanța de tragere, o rană cu aceste caracteristici nu poate fi, în nici un caz, o armă trasă de către muteveffa, indiferent de mâna pe care o folosește.10. Prin urmare, în urma investigației, procurorul Republicii a concluzionat că M.T. a fost împușcat în spatele capului cu o rană de la spatele capului de un pistol care nu a fost folosit în ciuda tuturor aspectelor, iar rezultatul este clar: nu a fost găsită o serie de incidente care au provocat rănile lui M.T. în cap; nimeni nu a explicat cum ar fi putut fi găsită o astfel de situație.

În primul rând, pentru a le preda armelor lui T.Ö.ye, H.A. și H.K., Amir V.A.ya, apoi raportul oficial de știință datat 18 martie 2006, a trebuit să fie cerute din nou motivele de contaminare a locului faptei și de lipsa unui permis de parmak pentru aceste două arme, care au fost obținute în cantități atât de mari. în al doilea rând și mai important, din cauza mai multor focuri de armă, în plus față de focurile lui M.S.G.ya, H.A. și H.K.ya, cu cel puțin unul și trei focuri de armă, respectiv, au trebuit să fie cercetate, deoarece în cele din urmă, în același raport de știință (secretă), nu au fost găsite 15 de focuri, ci doar 14 și 12 de focuri de armă, și, înainte de a trage, D.A.B. va fi în stare să se auto-absoarbare (secretă de știință, deci, în mod normal, în cazul în care este necesar, în cazul în care este necesară, în cazul în care este necesară, în cazul în care este necesar, în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în cazul în care este în cazul în cazul în care este în cazul în cazul în care este necesar, în cazul în cazul în cazul în cazul în care este în cazul în cazul în care este în cazul în cazul în cazul în care este în cazul în cazul în cazul în care este în cazul în cazul în cazul în care este în cazul în cazul în cazul în care este în cazul în cazul în cazul în care este în cazul în cazul în cazul în cazul în care este cazul în cazul în cazul în care este cazul în cazul în cazul în cazul în care este în cazul în

Prin urmare, de la început, nu a fost stabilit în mod clar și clar dacă acuzația de crimă a lui M.T. a rămas defensibilă, fie că a fost accidentală sau neintenționată; de asemenea, în cazul în care, în condițiile în care a avut loc o lovitură care a condus la moartea lui M.T. în condițiile în care a fost implicat în mod special un ofițer de poliție, a avut loc o obligație de a furniza o explicație rezonabilă cu privire la această rană, având în vedere că a avut loc într-o zonă de specialitate a poliției (decretul Beker, § 42 de mai sus); în acest scop, în conformitate cu art. 2 din Convenție, deciziile autorităților oficiale considerate a fi cauza finală a unei lovituri oficiale, în special în cazul în care a avut loc în condițiile în care a fost implicat în mod special un ofițer de poliție, a existat o obligație de a furniza o explicație rezonabilă cu privire la această lovitură (decretul Beker, § 42 de mai sus); în acest scop, în temeiul articolului 2 din Convenție, deciziile autorităților oficiale considerate a fi cauza finală a unei lovituri oficiale au influențat o dovadă rezonabilă cu privire la această lovitură, iar în cazul în care a avut loc în cazul în care, în cazul în care a avut loc o lovitură suspectată a unei loviri, a avut loc în scopul de a fi refuzarea executării de către autoritatea acestuia (decretul Mustafașului S.N.N.N.N.N.N.A.N.A.A.S., § 132, § 142, § 132, 14.173, 14.A., § 130, § 140, 14.A., 14.A.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.A., 14.A., 14.A., 14.A., 14.A., 14.A., 14.A., 14.A., 14.A., 14.A.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.

Cu toate acestea, în cazul în care instanța de judecată în cauză, care a decis în acest sens, a decis că cererile de impozitare din cauza încălcărilor constatate, în continuare deținute în fața Danishtay, ar fi în continuare în continuare în fața acesteia, în cazul în care aceleași cereri de impozitare din fața Ayșegül Tutakșehir, în parte, vor fi în continuare în fața acestora, în parte, vor fi în continuare în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestora, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în fața acestor, în față acestor, în față acestor, în față acestor, în față acestor, în față acestor, în față acestor, în față acestor, în față acestor, în față acestă, în față acestă, în față acestă, în față acestă, în față acestă, în față acestă, în față acestă, în față acestă, în față acestă, în față acestă, în față acestă, în față acestă

b) De la data încheierii plății până la data încheierii plății, această sumă, aplicată de Banca Centrală Europeană, este egală cu o rată a dobânzii egală cu mai mult de trei puncte simple din rata dobânzii marginale aplicabilă pentru acea perioadă; după ce acordul privind aplicarea Convenției privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind tratatul privind

AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ

İKİNCİ BÖLÜM

TUTAKBALA / TÜRKİYE DAVASI

(Bașvuru No. 38059/12)

KARAR

(Esas)

STRAZBURG

17 Mayıs 2022

İșbu karar kesinleșmiștir. Bazı șekli düzeltmelere tabi tutulabilir.

Tutakbala / Türkiye davasında,

Bașkan

Egidijus

Kūris,

Hâkimler

Pauliine

Koskelo,

Gilberto

Felici,

ve

Bölüm Yazı İșleri Müdür Yardımcısı

Hasan Bakırcı’nın katılımıyla Komite olarak toplanan Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi (İkinci Bölüm), Türkiye Cumhuriyeti aleyhine yapılan bașvuruyu (38059/12 no.lu), üç Türk vatandașının (bașvuranların listesi ve ilgili açıklamalar, ekte bulunan tabloda yer almaktadır) (“bașvuranlar”) İnsan Hakları ve Temel Özgürlüklerin Korunmasına İlișkin Sözleșme’nin (“Sözleșme”) 34. maddesi uyarınca 17 Nisan 2012 tarihinde Mahkemeye bașvurmasını, bașvurunun Türkiye temsilcisi olan, Adalet Bakanlığı bünyesinde Daire Bașkanı H. A. Açıkgül tarafından temsil edilen Türk Hükümetine (“Hükümet”) bildirilmesi yönündeki kararı ve tarafların görüșlerini dikkate alarak, 26 Nisan 2022 tarihinde gerçekleștirdiği kapalı oturumdaki müzakereler sonucunda anılan tarihte așağıdaki kararı vermiștir:

DAVANIN KONUSU

1.

Dava, Bozkaya Çevik Kuvvet Șube Müdürlüğünde, 18 Mart 2006 tarihinde vurularak yaralanması sonucu hayatını kaybeden polis memuru Mehmet Tutakbala (M.T.) ile ilgilidir. Söz konusu tarihte, yașanan bir tartıșmanın ardından, memur M.S.G. șarjörünü bir meslektașının üzerine boșaltmıștır. Pek çok polis memuru, terör saldırısını önceden tahmin ederek, -H.K. gibi çekilen silahlarla veya H.A. gibi nișan alan silahlarla- saldırıda bulunmuștur. Tuvalete ulașanlar, M.S.G.’nin tabancasını kendilerine doğrulttuğunu görmüșler ve paniğe kapılarak, geriye gitmișler ve böylelikle, bir karıșıklığa neden olmușlardır; M.T., birkaç el silah sesi daha duyulduğunda, tökezleyen ve silahlarını düșüren H.A. ve H.K.’nın yakınında bulunmaktaydı; bu grubun arkasında bulunan T.Ö., M.T.’nin düștüğünü görmüș, ilgiliyi ayağa kaldırmaya çalıșmıș, ancak bunu bașaramamıștır. Karnının üzerine yatmıș halde olan M.T., bașının arkasından vurulmuștur. M.T., daha sonra 5 Mayıs tarihinde hastanede hayatını kaybetmiștir.

MAHKEMENİN DEĞERLENDİRMESİ

SÖZLEȘME’NİN 2. MADDESİNİN İHLAL EDİLDİĞİ İDDİASI HAKKINDA

2.

Bașvuranlar, Sözleșme’nin 2, 6 ve 13. maddelerini ileri sürerek, sorușturma makamlarını, bu ölümü aydınlatmak için bazı önemli tedbirleri almamakla ya da gerçeği bilerek gizlemekle suçlamaktadırlar.

3.

Bu șikâyetlerin içeriği dikkate alındığında, yalnızca Sözleșme’nin 2. maddesi kapsamında inceleme yapılması uygun olacaktır.

4.

Hükümete göre, bașvuru, olayın kasıtlı bir eylemden kaynaklanmaması nedeniyle, bu hükümle

konu bakımından

(

ratione materiae

) bağdașmamakta ve sonuç olarak, yalnızca tazminata ilișkin idari yargılamanın incelenmesi gerekmektedir.

Ayrıca, İzmir İdare Mahkemesi tarafından ödenmesine karar verilen maddi ve manevi tazminat bağlamında M.T.’nin anne ve babasına 6 Ekim 2016 tarihinde ödenen, 19.274,41 Türk lirası (TRY) tutarındaki meblağ ve İçișleri Bakanlığı tarafından ilgilinin babasına “ölüm yardımı” olarak ödenen, 6.500 TRY tutarındaki meblağ (toplamda yaklașık 57.900 avro) dikkate alındığında, ilgililer, herhangi bir ihlalden dolayı mağdur olduklarını iddia edemeyeceklerdir.

Dahası bașvuru, süresinden önce sunulmuștur, zira bu tam yargı davasına ilișkin temyiz bașvurusu, Danıștay nezdinde halen derdesttir.

5.

Bu itirazların kaçınılmaz bir șekilde șikâyetlerin özüyle bağlantılı olması nedeniyle, itirazların esasla birleștirilmesi gerekmektedir; bununla birlikte, Mahkeme, bașvurunun Sözleșme’nin 35. maddesinde belirtilen bir bașka gerekçeyle, açıkça dayanaktan yoksun veya kabul edilemez olmadığını tespit ederek, bașvurunun kabul edilebilir olduğunu belirtmektedir.

6.

Mevcut davaya ilișkin ilkeler,

Mustafa Tunç ve Fecire Tunç/Türkiye

([BD], no. 24014/05, §§ 130, 131, 169 ila 182, 14 Nisan 2015) kararında özetlenmektedir; ayrıca karșılaștırılabilir bir durumla ilgili olan

Beker/Türkiye

davasını (no. 27866/03, §§ 41 ve 42, 24 Mart 2009) hatırlatmak gerekmektedir.

7.

Hükümet, sorușturmaların tarafsız ve bağımsız bir Cumhuriyet savcılığı tarafından yürütüldüğünü belirtmektedir; Cumhuriyet savcılığının talebi üzerine, sorușturma ekipleri, olaydan beș dakika sonra harekete geçmișlerdir; ekipler olay yerini ve burada bulunan bütün silah ve mühimmatları muhafaza altına almıșlardır. Bu ekipler, polis memurlarının ve mağdurların bağlı oldukları Çevik Kuvvet Șube Müdürlüğüyle herhangi bir bağlantısı olmaksızın, Olay Yeri İnceleme ve Kimlik Tespit Șube Müdürlüğüne bağlı olarak görev yapmaktaydılar.

Dolayısıyla, sorușturma makamlarının vardıkları sonuçtan ayrılmaya imkân veren herhangi bir unsur bulunmamaktadır: Olay yerinde bulunan nesneler arasında, M.T.ye ait olan X38777A-02 numaralı yarı otomatik Beretta’dan gelen “bir kovan ve bir mermi çekirdeği” yer almaktaydı (21 Mart 2006 tarihli balistik bilirkiși incelemesi); bu nedenle, M.T., karıșıklık sırasında kazara kendisini vurmuștur.

8.

Mahkeme, Hükümetin görüșlerinin, olayın seyri hakkındaki endișelerini gidermeye veya kendi kendine yaralanmaya ilișkin resmi iddiayla ilgili olușan ciddi șüpheleri ortadan kaldırmaya imkân vermediğini üzüntüyle kaydetmektedir. Bașvuranlar tarafından belirtilen eksikliklerin her biri üzerinde durmak zorunda kalmadan, polis idaresinin müdahalesi olmaksızın devreye giren tek bilirkiși olan Ceza Avukatı G.U.’nun tespitlerini hatırlatmak yeterlidir.

G.U.’nun vardığı suçlayıcı sonuçlara, ulusal düzeyde veya Mahkeme önünde itiraz edilmemiș ya da bunlar reddedilmemiștir; bu sonuçlar yalnızca, 29 Mart 2007 tarihli nihai kararında șu sonuca varan İzmir 7. Ağır Ceza Mahkemesi dıșında gizlenmiștir: M.S.G.’nin atıșları ile bu atıșların ulașamayacağı bir yerde meydana gelen M.T.’nin ölümü arasında herhangi bir bağlantının kurulamaması nedeniyle,

“Mehmet Tutakbala, tuvalete giren görevliler tarafından yașanan arbedenin ortasında ‘öldürülmüș’ olabilirdi”,

ayrıca M.T. hakkında ișlenen “

suçun

Cumhuriyet Savcılığına

bildirilmesi

” gerekmekteydi.

9.

G.U.’nun vardığı sonuçlar, șu șekilde özetlenmektedir: Ö.D.’nin öldürülmesinin ardından, polis memurları, bir ila üç -çoğuna göre iki- olmak üzere, yeni ateș sesleri duyduklarını belirtmektedirler. M.T.’nin silahı, șarjörü takılı ve 15 mermi ile doldurulmuș bir halde bulunmuștur; namlusu boștur; toplanan kovanlardan birinin ve mermi çekirdeklerinden birinin, bu silahtan gelmiș olması muhtemeldir.

Oysa bu model silahlar, 15 mermi kapasitelidir. 16. merminin namluya takılması durumunda, șayet 16. mermi takılı bir șarjör ile atılırsa, 15. mermi kendiliğinden namluya yerleșecek ve șarjörde yalnızca 14 mermi kalacaktır.

Tam dolu șarjörlü ve boș namlulu bir silahtan ateș edildiği iddiası yalnızca 16. merminin buraya takılı olması ve șarjörün yanlıș takılmıș olması halinde öngörülebilir olmaktadır; oysa M.T.’nin silahında

“herhangi bir mekanik arızanın bulunmadığı

” belirtilmektedir. Adli Tıp Kurumuna göre, ölüme yol açan mermi, oksipital bölgenin sol üst tarafından girmiș ve arkadan öne, așağıdan yukarıya doğru giden bir yol izlemiștir. Atıș mesafesinin belirlenmesine ilișkin zorluklara rağmen,

“bu özellikleri gösteren bir yaraya, hiçbir durumda, hangi elini kullanırsa kullansın, müteveffa tarafından ateșlenen bir silah neden olamaz.”

10.

Dolayısıyla, Cumhuriyet Savcısı’nın, M.T.’nin her șeye rağmen görünüșe göre kullanılmayan bir silahla kendisini bașının arkasından vurduğu sonucuna varılması yönündeki ısrarı, her türlü mantıktan uzaktır, zira M.T.’nin bașına isabet eden mermi olay yerinde bulunamamıștır; bu durumun kapalı bir yerde nasıl mümkün olabileceğini hiç kimse açıklamamıștır.

Üstelik, bu merminin bulunmaması, son bir mantıksızlığı ortaya koymaktadır: -Balistik inceleme yapan bilirkișiler tarafından iddia edildiği gibi- olay yerinde bulunan kovanlardan birinin ve mermi çekirdeklerinden birinin M.T.’nin silahından gelmiș olması halinde, sorușturma makamları, M.T.’yi yaralayan ve bulunamayan ikinci mermi çekirdeğinin kaynağını açıklamaya çalıșmıșlar mıdır? Cumhuriyet Savcısı’nın vardığı sonuçların kabul edilmesinin gerekmesi halinde, dolayısıyla, M.T.’nin bir değil, iki mermiyle -biri havaya, diğeri bașının arkasına olmak üzere- ateș ettiğinin ve bunu yapmak için 17 merminin yerleștirilebileceği sıra dıșı bir silaha sahip olduğunun kabul edilmesi gerekirdi.

11.

Böylesine ihtimal verilmeyen bir senaryoyla karșı karșıya kalan bașvuranlar, sorușturmanın daha kötü bir açıklamayı gizleyebileceğini, yani Ağır Ceza Mahkemesi tarafından da belirtildiği üzere, arbede sırasında M.T.’nin yakınında bulunan bir diğer polis memuru tarafından, kazara da olsa, ișlenen bir suçun üstünü örtmek için birimin üst düzey görevlileri tarafından birlikte bir plan yapıldığını düșünme hakkına sahiptirler.

“Sanırım, onu ben vurdum”

demiș, ancak A.G., H.A.’nın evli ve çocuklarının olması nedeniyle,

“Bunu bașka yerde söyleme, o kendisini vurdu”

șeklinde cevap vermiștir; amir M.K.’ya da bilgi verilmiștir.

Hâkimler, bu iddiaya önem vermișlerdir. Hâkimler, H.K. ve T.Ö.’nün ayrıntılı olarak yeniden sorgulanmalarının ardından, kasıtsız adam öldürmek suçundan H.A. hakkında ve delilleri yok etmek suçundan A.G. ve M.K. hakkında sorușturma açılmasına karar vermișlerdir.

13.

Hâlbuki faillerden hiçbiri, karıșıklık sırasında, H.A. ve H.K.’nın tökezleyerek, silahlarını düșürdükleri ve H.A.’nın silahının nișan aldığı yönündeki itiraz edilmeyen olguya rağmen, yalnızca inkâr etmekten ibaret olan ifadeleri kabul eden Cumhuriyet savcısı tarafından tedirgin edilmemiștir.

Öncelikle, T.Ö.’ye, H.A. ve H.K.’nın silahlarını, Amir V.A.’ya, ardından 18 Mart 2006 tarihli resmi bilirkiși raporunu imzalayan kișilere teslim etmek için bunları geri almakta ısrar ederek, olay yerini hangi sebeple kirlettiğinin ve bu kadar çok elde tutulan bu iki silahta nasıl herhangi bir parmak izinin bulunmadığının sorulması gerekirdi.

İkinci olarak ve daha da önemlisi, M.S.G.’nin atıșlarını müteakip birkaç el ateș edilmesi nedeniyle, H.A. ve H.K.’ya, sırasıyla en az bir ve üç el olmak üzere, nereden ve neden ateș ettiklerinin sorulması gerekirdi, zira olayın sonunda, aynı bilirkiși raporuna göre (

ibidem

), bunların șarjörlerinde 15 değil, yalnızca sırasıyla 14 ve 12 mermi bulunmaktaydı.

14.

Dolayısıyla, daha önce

Beker

davasında (

bu davaya uygulanabildiği ölçüde

(

mutatis mutandis

), yukarıda anılan karar, §§ 51 ve 52) olduğu gibi, söz konusu sorușturmalar açıkça yetersiz kalmıș ve pek çok soruyu yanıtsız bırakmıștır ve böylelikle, M.T.’nin kendisini yaraladığı kabul edilemeyecektir. Aksini ileri sürmek, M.T.’nin, 16 mermiden daha fazla bir kapasiteye sahip sıra dıșı silahıyla bile ateș etmeksizin, yine de, biri bașının arkasına olmak üzere, iki el ateș ettiğinin hayal edilmesi anlamına gelebilecektir.

15.

Dolayısıyla, bașından beri, M.T.’nin kendisini kazara yaralaması ve kasıtsız olsun ya da olmasın, adam öldürme iddiasının savunulabilir olarak kalması hususları, öncelikle ve açık bir șekilde tespit edilmemiștir; ayrıca Devletin, M.T.’nin ölümüne yol açan yaralanmanın, özellikle polis memurlarının bilgisi dâhilinde olan koșullarda, polisin münhasır denetimi altındaki bir bölgede meydana gelmesi nedeniyle, bu yaralanmaya ilișkin makul bir açıklama sunma yönünde kaçınılmaz bir görevi bulunmaktaydı (yukarıda anılan

Beker

kararı, § 42). Bu amaçla, Sözleșme’nin 2. maddesi, resmi makamların nihai olarak kabul ettikleri resmi iddianın kapsamının bu hususu etkilemediği, zira sorușturma yapma yükümlülüğünün șüphesiz, mevcut iddiaların reddedilmesini ya da doğrulanmasını amaçladığı göz önünde bulundurulduğunda, șikâyet edilen ölüme neden olan koșullara ıșık tutacak nitelikte bir sorușturmanın yapılmasını gerektirmekteydi (yukarıda anılan

Mustafa Tunç ve Fecire Tunç

kararları, §§ 130 ila 133).

16.

Mevcut davada, Devlet, söz konusu görevi yerine getirememiștir; iki bașvurana ödenen tazminat nedeniyle kendisini bu görevden muaf sayamaz, (yukarıda anılan

Mustafa Tunç ve Fecire Tunç

kararları, § 134, ve

Erkan/Türkiye

(k.k.), no. 41792/10, §§

54 ila 62, 28 Ocak 2014).

17.

Dolayısıyla Mahkeme, Hükümetin itirazını tüm yönleriyle reddetmekte ve Sözleșme’nin 2. maddesinin ihlal edildiği sonucuna varmaktadır.

SÖZLEȘME’NİN 41. MADDESİNİN UYGULANMASI

18.

Bașvuranların her biri, manevi tazminat bağlamında 50.000 avro (toplam 150.000 EUR) talep etmektedir.

19.

Hükümet, bu meblağın așırı olduğu kanaatine varmaktadır.

20.

Bașvuranların tespit edilen ihlal nedeniyle ıstırap yașadıkları konusunda herhangi bir șüphe bulunmasa da, bu bağlamda İzmir 2. İdare Mahkemesinin 6 Nisan 2016 tarihli kararı uyarınca, bașvuranlar Ayșegül ve Selahattin Tutakbala’ya manevi tazminat olarak ödenen, 60.000 Türk lirası (TRY) (ilgili tarihte yaklașık 18.750 avro) tutarındaki meblağın göz önünde bulundurulması gerekmektedir. Bununla birlikte, buna ilișkin temyiz bașvurusuyla ilgili yargılama, Danıștay önünde halen derdesttir ve Ayșegül ve Selahattin Tutakbala’nın, kısmen de olsa, bu meblağı geri ödemekle yükümlü oldukları göz ardı edilemeyecektir.

Dolayısıyla, Sözleșme’nin 41. maddesinin uygulanması hususu, bir karara bağlanmamıș olup, söz konusu bașvuranlar açısından -daha sonraki prosedürle aynı șekilde- saklı tutulmalıdır (

Saçılık ve diğerleri/Türkiye

, no. 43044/05 ve 45001/05, §

112, 5

Temmuz 2011).

21.

Buna karșın, Mahkeme, kendi içtihadı ıșığında hakkaniyete uygun olarak karar vererek (yukarıda anılan

Beker

kararı, § 64), müteveffanın erkek kardeși olan bașvuran Murat Tutukbala’ya, ödenmesi gereken her türlü vergi tutarı hariç olmak üzere, manevi tazminat olarak 5.000 avro ödenmesine karar vermektedir.

BU GEREKÇELERLE, MAHKEME, OY BİRLİĞİYLE,

Hükümetin itirazlarının

reddedilmesine

ve bașvurunun kabul edilebilir olduğunun

belirtilmesine;

Sözleșme’nin 2. maddesinin ihlal edildiğine;

a) Davalı Devletin, bașvuran Murat Tutakbala’ya, üç aylık bir süre içinde, ödenmesi gereken her türlü vergi tutarı hariç olmak üzere, manevi tazminat olarak 5.000 EUR (beș bin avro) tutarındaki meblağı ödemekle yükümlü olduğuna ve bu bașvurana ilișkin olarak adil tazmin talebinin geri kalan kısmının

reddedilmesine;

b) Söz konusu sürenin bittiği tarihten itibaren ödeme tarihine kadar, bu miktara, Avrupa Merkez Bankasının o dönem için geçerli olan marjinal kredi faiz oranının üç puan fazlasına eșit oranda basit faiz uygulanmasına;

Sözleșme’nin 41. maddesinin uygulanması hususunun, bașvuranlar Ayșegül Tutakbala ve Selahattin Tutakbala tarafından maruz kalınan manevi zararla ilgili olarak bir karara bağlanmamasına; sonuç olarak,

a)

Bu hususun

saklı tutulmasına

;

b) Hükümetin ve bașvuranların, mevcut kararın tebliğ edildiği tarihten itibaren on iki aylık bir süre içinde bu husus hakkında yazılı görüșlerini Mahkemeye sunmaya ve özellikle, kendi aralarında varabilecekleri her türlü anlașmadan Mahkemeyi haberdar etmeye

davet edilmelerine;

c)

Daha sonra yapılacak yargılama usulünün

saklı tutulmasına

ve gerektiği takdirde, bunu belirleme konusunda Bașkan’ın

yetkili kılınmasına karar vermiștir

.

İșbu karar, Fransızca dilinde tanzim edilmiș olup, Mahkeme İç Tüzüğü’nün 77. maddesinin 2 ve 3. fıkraları gereğince, 17 Mayıs 2022 tarihinde yazılı olarak bildirilmiștir.

Hasan Bakırcı

Egidijus Kūris

Yazı İșleri Müdür Yardımcısı

Bașkan

EK

Bașvuranların Listesi

38059/12 No.lu Bașvuru

No.

Adı

SOYADI

Doğum/Kayıt Yılı

Uyruğu

İkamet Yeri

1.

Ayșegül TUTAKBALA

1956

Türk

Mardin

2.

Murat TUTAKBALA

1984

Türk

Mardin

3.

Selahattin TUTAKBALA

1951

Türk

Mardin