3ra-1059/23 — privind anularea hotărârii si obligarea reexaminării cererii

3ra-1059/23 — privind anularea hotărârii si obligarea reexaminării cererii (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1059/23

2-23147498-01-3ra-27102023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Jud: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

01 noiembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului depus de către Alexandr Panov,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la acțiunea depusă de către Alexandr

Panov împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Comrat

nr. 36/1, privind anularea hotărârii și obligarea reexaminării cererii,

împotriva hotărârii din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Alexandr Panov, ca

neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 12 octombrie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.17), Alexandr Panov a

depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune împotriva Consiliului electoral al

circumscripției electorale municipale Comrat nr. 36/1, privind anularea hotărârii nr. 50

din 10 octombrie 2023 și obligarea reexaminării cererii privind înregistrarea lui

Alexandr Panov în calitate de candidat de Primar al mun. Comrat din partea Partidului

Politic ,,Șansa”.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la 05 octombrie 2023, a depus, la Consiliul

electoral al circumscripție electorale municipale Comrat nr. 36/1, cererea de înregistrare

în calitate de candidat independent pentru funcția de Primar al mun. Comrat în cadrul

alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023, anexând actele necesare.

Drept urmare, prin hotărârea nr. 50 din 10 octombrie 2023, Consiliul electoral al

circumscripției municipale Comrat nr. 36/1 a respins înregistrarea lui Alexandr Panov

în calitate de candidat la funcția de Primar al mun. Comrat desemnat de către Partidul

Politic „Șansă”, fără a-l invita la ședință pentru a participa la examinarea subiectului

care îl vizează, aflând despre existența deciziei după ce a fost aprobată.

Astfel, a susținut că, prin aprobarea actului contestat îi este afectat dreptul de a fi

înregistrat în calitate de concurent electoral, fiind-ui afectat direct un drept fundamental,

dreptul de a fi ales. Acest act administrativ a fost aprobat cu о gravă încălcare a

procedurii legale, întrucât autoritatea pârâtă nu i-a acordat posibilitate să participe la

ședința în care s-a discutat procedura administrativă care îl vizează direct.

1

A mai susținut că, Consiliul electoral al circumscripției municipale Comrat nr.

36/1 nu a asigurat audierea sa, astfel a fost a încălcat art. 44 alin. (3) din Codul

administrativ, conform căruia autoritatea publică este obligată să atragă în procedura

administrativă, din oficiu sau la cerere, persoanele ale căror drepturi pot fi afectate prin

procedura administrativă. Dacă are cunoștință despre astfel de persoane, autoritatea

publică le informează despre inițierea sau desfășurarea procedurii administrative.

În acest context, a indicat că, unul din principiile generale ale activității autorității

publice este principiul legalității, conform căruia autoritățile publice trebuie să

acționeze în conformitate cu legea (art. 21 din Codul administrativ). Autoritățile publice

trebuie să aplice tratament egal, să fie imparțiali și să dea dovadă de bună credință (art.

23-25 din Codul administrativ). La caz, în cadrul acestei pseudo proceduri

administrative a avut parte doar de tratament discriminatoriu, contrar legii, fără

respectarea bunei credințe și cu о vădită părtinire.

Totodată, a notat că, refuzul de a fi înregistrat a fost motivat de о interdicție de a

participa în alegeri, introduse, prin derogare de la Codul electoral, printr-o măsură

excepțională prin dispoziția Comisiei Situații Excepționale nr. 86 din 04 octombrie

2023 și în baza listei prezentate de Comisa Electorală Centrală. Autoritatea pârâtă doar

tangențial a făcut trimitere la noile prevederi din Codul electoral, prin care s-au introdus

restricții noi de a candida și noua procedură în acest sens, fără a descrie în detaliu dacă

i-a fost dată posibilitatea de a veni cu probe și argumente în legătură cu includerea în

această listă. Autoritatea pârâtă nu putea lua în calcul prevederile menționate în

dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale, care vin în contradicție directă cu toate

normele constituționale și internaționale existente cu privire la asigurarea unor alegeri

libere și dreptul de a fi ales, garantat de art. 38 din Constituția Republicii Moldova și

jurisprudența CEDO.

În aceeași ordine de idei, a susținut că, autoritatea pârâtă într-un proces

administrativ este obligată să se conducă de principiul legalității, imparțialității, bunei

credințe, proporționalității. Astfel, Consiliul electoral al circumscripției electorale

municipale urma să se conducă exclusiv de normele constituționale și ale Codului

electoral, care sunt acte ierarhic superioare unei dispoziții ale unui organ executiv chiar

dacă este însărcinat cu atribuții de a lua unele măsuri de ordin excepțional.

A menționat că, în cazul în care chiar unele norme ale Codului electoral vin în

contradicție directă cu Constituția și tratatele internaționale la care Republica Moldova

este parte, pârâtul este obligat să pună în prioritate normele ierarhic superioare în baza

prevederilor art. 4 și 8 din Legea Supremă.

Cu referire la statutul dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale și a

interdicțiilor aplicate a menționat că, la 24 februarie 2022, Parlamentul Republicii

Moldova a adoptat Hotărârea nr. 41 privind declararea stării de urgență. Motivul stării

de urgență a fost declarat conflictul militar din țara vecină, pericolul securității

regionale. Parlamentul a acordat competențe Comisiei pentru Situații Excepționale,

reieșind din prevederile Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu

și de război. Aceste competențe au fost acordate în vederea soluționării problemelor

stringente care reies exclusiv din situația care a generat instituirea stării de urgență.

Însă, nici în raportul Comisiei pentru Situații Excepționale, nici în declarațiile Prim-

ministrului din plen nu au fost oferite date și informații prin care s-ar constata anumite

amenințări la securitatea națională generată de procesele ordinare de judecată de

2

restabilire la muncă. Normele legale prin care s-a instituit starea de urgență și hotărârea

Parlamentului corespunzătoare nu au specificat necesitatea măsurilor în domeniul

electoral.

Totodată, a precizat că, Parlamentul Republicii Moldova a permis desfășurarea

alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023, iar interdicțiile de a participa în

alegeri nu au nici o legătură cu motivele care au instituit starea de urgență.

Prin urmare, dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nu are forță juridică

și nu poate substitui prevederile legii organice, ale Codului electoral. Doar Parlamentul

Republicii Moldova, ca unica autoritate legislativă a statului, poate modifica legislația

și numai în corespundere cu Constituția și tratatele internaționale în domeniul

respectării drepturilor fundamentale ale omului, iar problema privind starea de urgență

a fost examinată de către Curtea Constituțională care a ridicat și punctat unele elemente

importante relevante acestui caz (HCC nr. 15/2021 și nr. 17/2020).

Astfel, a comunicat că, principiile enumerate în hotărârile indicate mai sus de către

Curtea Constituțională sunt aplicabile și relevante speței descrise, dat fiind că nu doar

Parlamentul urmează să aplice cu precauție instituția stării de urgență, dar în primul

rând Comisia pentru Situații Excepționale este obligată să aplice acele competențe

delegate cu precauție maximă și doar în strictă conformitate cu motivele care au generat

starea de urgență, doar în cazuri excepționale, când alte măsuri ordinare nu sunt posibile

și nu în detrimentul respectării drepturilor fundamentale ale omului. Or, prin impunerea

unor interdicții care nu sunt prevăzute de Constituție, Comisia pentru Situații

Excepționale și-a depășit competența, iar autoritatea pârâtă a ignorat principiile

legalității și unei examinări minuțioase a acestui proces administrativ, călăuzindu-se

exclusiv doar de unele prevederi subordonate legii. Consiliul electoral al circumscripției

electorale municipale Comrat nr. 36/1 nu a aplicat în acest proces nici prevederile

Constituției, nici prevederile Codului electoral, în vigoare la data adoptării actului

contestat.

De asemenea, a considerat că, prevederile aplicate în privința sa, prin care i s-a

refuzat dreptul de a candida, anulează un drept fundamental, or, a fost ignorat testul de

proporționalitate statuat expres în art.54 din Constituție.

În acest context, a indicat că, conform prevederilor constituționale, ingerința

trebuie să fie proporțională scopului urmărit. Luând în considerate faptul că, natura

restrângerii este criteriul după care se apreciază proporționalitatea acesteia, este

importantă ideea că restrângerea trebuie să se facă în favoarea interesului general, adică

să existe circumstanțe în care restrângerea nu ar afecta interesul general, ci i-ar aduce

beneficii. Orice ingerință și restricție a drepturilor omului trebuie să fie prevăzută de

lege, să urmărească un scop legitim și să fie necesară într-o societate democratică. Însă,

ingerința la care a fost supus nu este prevăzută de lege.

A susținut că, prin adoptarea actului administrativ contestat fără un temei legal și

în baza unor criterii care contravin principiilor constituționale, autoritatea pârâtă a

depășit principiile și limitele stabilite de Codul administrativ. Or, unul din principiile

generale ale activității autorității publice este principiul legalității, conform căruia

autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea (art. 21 din Codul

administrativ). Procedura administrativă trebuie să se realizeze conform scopului (art.

28 din Codul administrativ).

3

Mai mult ca atât, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice, prin care se

afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege, trebuie să corespundă principiului

proporționalității. О măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă

realizează cumulativ trei scopuri: a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în

temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea scopului; c)

este rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă

ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit (art. 29

Codul administrativ).

Conform art. 21 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost

reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune

limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în

condițiile expres stabilite de lege.

Totodată, a indicat că, art. 36 în coroborare cu prevederile art. 21 din Codul

administrativ reglementează principiul supremației dreptului. În esență, supremația

dreptului constă în aceea că, instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în

contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în

conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sânt considerate

valori supreme și sânt garantate de stat. Instanțele de judecată competente aplică

principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții

Europene pentru Drepturile Omului.

Prin urmare, a susținut că, prin acțiunile abuzive ale Consiliului electoral al

circumscripției electorale municipale Comrat nr. 36/1 a fost limitat într-un drept

fundamental, drept de a fi ales, garantat de art. 38 din Constituție.

De asemenea, a invocat că, actul contestat contravine standardelor și

recomandărilor unanim recunoscute, aprobate de Comisia de la Veneția în Codul

bunelor practici în materie electorală din 2002.

Astfel, a considerat reclamantul că, autoritatea pârâtă, la examinarea acestui

proces administrativ, a ignorat prevederile imperative ale Constituției, Codului electoral

și Codul administrativ, iar pentru a aproba actul administrativ defavorabil a aplicat

unele prevederi subordonate legii adoptate de un organ care nu avea competențe să

reglementeze acest domeniu.

A notat că, Consiliul electoral al circumscripției electorale a aprobat о măsură

nemotivată, disproporționată și în contradicție cu prevederile imperative ale legii și

Constituției. În consecință, acțiunile președintelui Consiliului electoral al

circumscripției electorale duc direct la sfidarea prevederilor constituționale cu privire

la dreptul de a fi ales (art. 2 și 38 din Legea Supremă).

Drept urmare a celor relatate, a susținut că, autoritatea pârâtă a adoptat un act

administrativ contrar prevederilor constituționale și legale, la examinarea procedurii

administrative, nu a fost invitat și audiat, fiind-ui încălcate toate drepturile procedurale

de a se apăra și a prezenta probe. Astfel, prin adoptarea actului administrativ a fost

restricționat un drept constituțional fundamental la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Alexandr Panov împotriva

Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Comrat nr. 36/1 privind

4

anularea hotărârii și obligarea reexaminării cererii.

Petru a hotărî astfel, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău, analizând

prevederile art.5, art.17, art.20, art.39, art.93, art.163 lit. c) 189 alin. (1), art.191 alin.

(3), art. 206 alin. (1) lit. b), art.219 alin.(1), art.220 alin.(1), art. 224 alin. (1) lit. f) din

Codul administrativ, art. 16 alin. (2) lit. f) subpct. 1)-4), alin. (21)-(24), art. 91 alin. (31)

și (5), art. 63 alin. (1)-(2) lit. c) și alin. (3) lit. b), art. 68 alin. (1) lit. f), alin. (11), alin.

(5)-(51), art. 98 alin. (1) subpct.2 lit.a¹), art. 157 din Codul electoral, modificat prin

Legea nr. 280/2023 din 04 octombrie 2023, precum și constatările enumerate la pct. 1.4.

din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 86 din 04 octombrie 2023, în

raport cu materialele cauzei, a conchis că nu au fost stabilite careva temeiuri de anulare

a Hotărârii Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Comrat nr.

36/1 nr. 50 din 10 octombrie 2023 și obligarea Consiliului electoral al circumscripției

electorale municipale Comrat nr. 36/1 de a reexamina cererea privind înregistrarea lui

Alexandr Panov în calitate de candidat în funcția de Primar al mun. Comrat din partea

Partidului Politic ,,Șansă”. Or, la adoptarea Hotărârii nr. 50 din 10 octombrie 2023 cu

privire la cererea de înregistrare a lui Alexandr Panov în calitate de candidat la funcția

de Primar al mun. Comrat desemnat de Partidul Politic ,,Șansă”, autoritatea publică și-

a exercitat dreptul discreționar, reieșind din circumstanțele de fapt constatate și cu

prevederile normative care se circumscriu procedurii de înregistrare în calitate de

concurent electoral.

În acest sens, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a reținut că,

reclamantul n-a prezentat careva probe, ce ar confirma că nu cade sub incidența art.16

din Codul electoral, coroborat cu prevederile Dispoziției Comisiei pentru Situații

Excepționale nr. 86 din 04 octombrie 2023, pct.1.1.1, fapt incontestabil de către

reclamant.

Astfel, la caz, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a notat că sunt

întrunite condițiile prevăzute de art. 16 alin. (2) lit. f) pct. 1) din Codul electoral,

modificat prin Legea nr. 280/2023 din 04 octombrie 2023, care prevede că nu pot fi

alese: persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind

declararea neconstituționalității unui partid politic, corespund cel puțin unui dintre

următoarele criterii ce au prezentat relevanță în contextul pronunțării hotărârii

respective: 1) sunt bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate de săvârșirea unor

infracțiuni, care au fost menționate de către Curtea Constituțională ca argument în

contextul declarării neconstituționalității partidului politic.

Ce ține de argumentul invocat de reclamant precum că a avut parte de un tratament

discriminatoriu ca urmare a examinării cererii de înregistrare a candidatului în termeni

restrânși, fără a fi audiat în cadrul procedurii administrative, Completul de judecată al

Curții de Apel Chișinău l-a considerat ca fiind neîntemeiat. Or, Consiliul electoral al

circumscripției electorale Comrat nr.36/1 l-a înștiințat pe Alexandr Panov, la data de 06

octombrie 2023, despre faptul că este inclus în lista de interdicție de a candida la alegeri,

în baza art. 16 alin. (2) lit. f) din Codul electoral. Iar, în conformitate cu art.68 alin.(11)

din Codul electoral, dispune de dreptul de a prezenta, până la data de 07 octombrie

2023, ora 16:00, probele ce ar demonstra, în mod inechivoc, că anterior declarării

neconstituționalității partidului politic a încercat să determine renunțarea în cadrul

partidului politic la acțiunile ce au determinat declararea neconstituționalității acestuia

sau ca s-a disociat, în mod public, de aceste acțiuni (f.d.27 verso).

5

În termenul indicat, Alexandr Panov nu a făcut uz de mecanismul legal stabilit și

nu a prezentat probe în acest sens, prin urmare, s-a emis hotărârea de respingere a cererii

cu privire la înregistrarea sa în calitate de candidat la funcția de Primar al mun. Comrat

din partea Partidului Politic ,,Șansă”, pentru alegerile locale din 05 noiembrie 2023 (f.d.

28-29).

Careva motive ce ar confirma imposibilitatea prezentării probelor ce ar demonstra,

în mod inechivoc, că anterior declarării neconstituționalității partidului politic,

Alexandr Panov a încercat să determine renunțarea în cadrul partidului politic la

acțiunile ce au determinat declararea neconstituționalității acestuia sau că s-a disociat,

în mod public, de aceste acțiuni, nu au fost prezentate atât la autoritatea pârâtă, cât și în

instanța de judecată.

Ceea ce ține de argumentul reclamantului invocat în cerere că i-a fost încălcat

dreptul de a fi audiat, instanța îl consideră neîntemeiat, or, autoritatea are obligația de a

informa partea pentru a se prezenta și a se expune asupra problemei discutate, dar este

la discreția autorității chestiunea posibilității examinării în lipsa acesteia, ținând cont de

circumstanțele expuse.

Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a notat că, în ședința de judecată,

la examinarea pe fond a acțiunii înaintate în judecată din partea reclamantului nu au

fost prezentate careva contraprobe, ce ar demonstra netemeinicia includerii sale în lista

de interdicție, iar ca urmare, instanța a considerat întemeiată decizia autorității de a

examina cererea înregistrării lui Alexandr Panov în calitate de candidat în lipsa acestuia,

la data de 10 octombrie 2023.

În continuare, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău, analizând

prevederile art. 31, art.118 din Codul administrativ, a constatat că Hotărârea nr. 50 din

10 octombrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale Comrat nr. 36/1

este motivată în conformitate cu norma legală expusă în hotărâre, or, sunt indicate

argumentele care sunt bazate pe o cercetare amplă a materialelor cauzei și a probelor

acumulate în raport cu opinia părților în procedura administrativă.

Cu referire la argumentul invocat de reclamant precum că prin Hotărârea nr. 50

din 10 octombrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale Comrat nr.

36/1 i se încalcă un drept fundamental, dreptul de a fi ales, Completul de judecată al

Curții de Apel Chișinău a menționat că, în contextul instituirii stării de urgență în țară

prin Hotărârea Parlamentului nr.41 din 24 februarie 2022, prelungită ulterior, stare care

survine potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de

urgență, de asediu și de război, fie în caz de iminență a declanșării sau declanșare a unor

situații excepționale cu caracter natural, tehnogen sau biologico-social, ceea ce face

necesară prevenirea, diminuarea și lichidarea consecințelor acestora, fie în cazul

existenței unui pericol pentru securitatea națională sau ordinea constituțională, ceea ce

face necesară apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate,

este evidentă întrunirea cerințelor prevăzute de art. 54 din Constituția Republicii

Moldova, dar și de Legea nr. 212/2004, în contextul unor eventuale restrângeri ale

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și cetățeanului.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a relevat că, în

jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut în mod constant că democrația reprezintă

un element fundamental al ordinii publice europene și că drepturile subiective garantate

de articolul 3 al Protocolului nr. 1 la Convenție, care include dreptul de a vota și dreptul

6

de a candida la alegeri, sunt cruciale pentru stabilirea și pentru menținerea

fundamentelor unei democrații coerente și efective, guvernate de preeminența dreptului

(cauza Karácsony și alții v. Ungaria, 17 mai 2016, § 141; cauza Teslenko și alții v.

Federația Rusă, 05 aprilie 2022, § 117; cauza Kalda v. Estonia (nr. 2), 06 decembrie

2022, §§ 37-38). Deși statele membre la Convenție beneficiază de o marjă de apreciere

largă la limitarea exercițiului drepturilor electorale, limitarea nu trebuie să afecteze

însăși esența drepturilor și să le priveze de efectivitate. De asemenea, limitarea trebuie

să urmărească realizarea unui scop legitim și să utilizeze mijloace care nu sunt

disproporționate (cauza Selahattin Demirtaș v. Turcia (nr. 2), 22 decembrie 2020, §

387; cauza Kalda v. Estonia (nr. 2), 06 decembrie 2022, §§ 39-40).

În acest context, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a reiterat că,

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 41 din 24 februarie 2022 privind

declararea stării de urgență și Hotărârea Parlamentului privind prelungirea stării de

urgență nr. 274 din 21 septembrie 2023 reprezintă acte normative cu forță juridică egală

cu a unei legi, fiind acte de reglementare primară. Comisia pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova, realizându-și competențele legale, întru executarea acestora, a

dispus că, prin derogare de la prevederile capitolul VII din Codul electoral al Republicii

Moldova nr. 325/2022, în contextul războiului hibrid, în scopul asigurării proceselor

democratice în cadrul scrutinului electoral și excluderii pericolului la adresa securității

statului și a democrației, emanat de la persoane ale căror acțiuni au dus la declararea

neconstituționalității unui partid politic, în cadrul alegerilor locale generale din 05

noiembrie 2023.

Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, autorizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau ale unor libertăți în

condițiile legii și ale principiilor generale ale dreptului internațional chiar și în situații

ordinare, cu atât mai mult această intervenție a statului este admisă în perioadele unor

stări de urgență, de asediu sau de război, când se pune problema existenței unor pericole

pentru securitatea națională sau ordinea constituțională, ceea ce face necesară apărarea

statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate. În cazurile date,

ponderea interesului social colectiv obține o preponderență suplimentară asupra

intereselor particulare ale unor indivizi, chiar dacă acestea derivă din prevederile unor

acte normative, or, așa cum prevede art. 4 alin. (1) din Legea nr. 212/2004, în perioada

stării de urgență, de asediu sau de război, legile și alte acte normative adoptate până la

instituirea stării respective acționează în măsura în care nu contravin prezentei legi.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a ținut

să remarce faptul că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

reținut că, articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție consacră un principiu

fundamental într-un regim politic cu adevărat democratic și are o importanță

fundamentală în sistemul Convenției. Rolul statului, în calitate de ultim garant al

pluralismului, implică adoptarea de măsuri pentru a organiza alegerile democratice în

condiții care asigură libera exprimare a opiniei poporului privind alegerea corpului

legislativ (cauza Özgürlük ve Dayanișma Partisi (Ödp) v. Turcia, 10 mai 2012, § 27;

cauza Bakirdzi și E.C. v. Ungaria, 10 noiembrie 2022, § 42). Or, chiar și drepturile

garantate de articolul 3 nu sunt absolute. Există loc de „limitări implicite”, iar statele

contractante trebuie să dispună de o marjă largă de apreciere în această materie (cauza

Labita v. Italia, 06 aprilie 2000, § 201; cauza Vito Sante Santoro v. Italia, 01 iulie 2004,

7

obiectul său nu trebuie să-l reducă până aduc atingere esenței sale și nici să-l priveze de

efectivitatea sa. Astfel de limitări trebuie să fie conforme cu statul de drept și să fie

însoțite de suficiente garanții pentru a evita arbitrariul (cauza Ofensiva Tinerilor v.

România, 15 decembrie 2015, § 52). De asemenea, limitarea trebuie să urmărească

realizarea unui scop legitim și să utilizeze mijloace care nu sunt disproporționate (cauza

Kalda v. Estonia (nr. 2), 06 decembrie 2022, § 40).

Așa cum prevede articolul 54 alin. (2) din Constituție, exercițiul drepturilor și al

libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor „prevăzute de lege”. Principiul

legalității presupune îndeplinirea standardului calității prevederilor legale aplicabile

(HCC nr. 9 din 11 aprilie 2023, § 66).

La fel, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a considerat necesar de

menționat faptul că, conform jurisprudenței Curții Europene, dreptul de a candida la

alegerile legislative poate fi supus unor cerințe mai stricte decât dreptul de vot. Dacă în

cazul dreptului de a candida pot fi stabilite cerințe mai stricte decât în cazul dreptului

de vot, atunci standardele care trebuie aplicate pentru a stabili conformitatea cu articolul

3 din Protocolul nr. 1 trebuie considerate mai puțin stricte. În consecință, abordarea

adoptată de Curtea Europeană cu privire la dispozițiile legale care privează o persoană

sau un grup de persoane de dreptul de vot se concentrează, în esență, pe două criterii:

pe de o parte, absența arbitrarului sau lipsa de proporționalitate și, pe de altă parte, dacă

restricția a prejudiciat libera exprimare a opiniei oamenilor. Procedând astfel, Curtea

Europeană de fiecare dată reafirmă marja largă de apreciere de care se bucură statele

contractante. În plus, evidențiază necesitatea de a evalua orice legislație electorală în

lumina evoluțiilor politice din țara respectivă, ceea ce implică faptul că caracteristicile

inacceptabile într-un sistem pot fi justificate în alt sistem (cauza Ādamsons v. Letonia

din 24 iunie 2008, § 111).

Astfel, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a conchis că, argumentele

invocate de către reclamant în susținerea pretențiilor sunt neîntemeiate și care urmează

a fi respinse, or, prin prisma normelor ce reglementează raportul juridic litigios, raportat

la materialele cauzei, rezultă că Hotărârea nr. 50 din 10 octombrie 2023 emisă de

Consiliul electoral al circumscripției electorale Comrat nr.36/1 este legală, iar

argumentele invocate nu sunt de natură de a anula actul administrativ contestat.

În continuare, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău, analizând

prevederile art. 21 art. 29 din Codul administrativ, a reținut că normele enunțate nu

interzic ingerința în anumite drepturi și libertăți recunoscute de lege, doar că orice

măsură întreprinsă de autoritățile publice trebuie să fie proporțională. Or, principiul

proporționalității este un element intrinsec statului de drept și că principiul

proporționalității se referă la faptul că măsurile de constrângere față de cetățeni ar trebui

folosite cu atenție și numai atunci când este cu adevărat indispensabil pentru realizarea

interesului public.

Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a reținut că, puterea publică nu

ar trebui să intervină în drepturi mai mult decât este necesar, iar din acest motiv

principiul proporționalității este adesea denumit interdicția excesului. Principiul

proporționalității este un mijloc de cântărire. Or, scopul urmărit este restabilirea

egalității drepturilor concurenților electorali, iar mijlocul de atingere a acestui scop este

unul expres prevăzut de lege.

8

Urmare celor expuse, Completul de judecată al Curții de Apel Chișinău a conchis

că acțiunea urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată, deoarece s-a stabilit cu certitudine

că, Consiliul electoral al circumscripției electorale Comrat nr.36/1 la emiterea Hotărârii

nr. 50 din 10 octombrie 2023, a acționat în cadrul legal, adică cu respectarea legii

materiale și a celei procedurale, iar argumentele reclamantului nu pot fi reținute la caz,

deoarece ultimul interpretează eronat normele de drept și situația de fapt. Or, simpla

nemulțumire a reclamantului cu actul administrativ individual, nu atrage după sine

anularea acestuia.

La 20 octombrie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.56), Alexandr Panov a

depus recurs împotriva hotărârii din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a hotărârii Curții de Apel

Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală a acțiunii (f.d.55).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea Supremă

de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate,

dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate

prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă

această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând

cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea

sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Din actele cauzei rezultă că, la 18 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat, în ședință publică, dispozitivul hotărârii contestate.

Copia dispozitivului hotărârii din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 18

octombrie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele

cauzei (f.d.54).

Hotărârea motivată a Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2023 a fost

expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 27 octombrie

2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei

(f.d.57).

Distinct se reține că, hotărârea integrală din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău a fost publicată pe Portalul Național al instanțelor: www.instante.justice.md,

la data de 27 octombrie 2023.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție punctează că,

hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt

transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al

9

instanțelor de judecată, în regim real (pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de

publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017). Potrivit acestor prevederi, scopul

existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui

mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe

portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție

includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în

fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, cererea

de recurs a fost depusă, prin intermediul poștei terestre, la 20 octombrie 2023 (f.d. 55,

56).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, inițial, examinarea

recursului depus de către Alexandr Panov, împotriva hotărârii din 18 octombrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, a fost numită pentru data de 30 octombrie 2023, ora 11:00.

Informația despre data examinării recursului depus de către Alexandr Panov,

împotriva hotărârii din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost plasată pe

site-ul oficial al Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 30 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, a fost prelungit

termenul de examinare a recursului depus de Alexandr Panov, până la data de 31

octombrie 2023, ora 11:00 (f.d.63/64).

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc din 30 octombrie 2023, Curtea

Supremă de Justiție a expediat, prin intermediul oficiului poștal și prin intermediul

poștei electronice, în adresa recurentului Alexandr Panov, copia încheierii din 30

octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, pentru cunoștință (f.d. 65/66).

Prin încheierea din 31 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, a fost prelungit

termenul de examinare a recursului depus de Alexandr Panov, până la data de 01

noiembrie 2023, ora 09:00 (f.d. 67/68).

Conform art.218 lit. c) din Codul administrativ, participanții la proces care s- au

prezentat cel puțin o dată în ședința de judecată pe parcursul examinării acțiunii în

contencios administrativ sau au efectuat acte de procedură în contextul examinării

acțiunii în contencios administrativ nu pot invoca lipsa citației pentru efectuarea actelor

de procedură la o dată ulterioară.

Astfel, participanții la proces, fiind interesați de soarta soluționării litigiului în care

sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament de bună-

credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale. În acest sens, recurentul

trebuia să facă uz de toate drepturile sale procedurale, pentru a lua cunoștință de decizia

instanței de apel pronunțată asupra fondului cauzei.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

recurentul nefiind de acord cu soluția instanței, depunând recurs, este primul interesat

de progresul procedurilor judiciare în cauza deferită judecății și urma să manifeste

diligență sporită în vederea realizării drepturilor sale, în cadrul procedurii în ordine de

recurs.

La caz, recurentul Alexandr Panov nu a dat dovadă de diligență și nu a depus

supliment la recursul declarat, la 20 octombrie 2023, împotriva hotărârii din 18

10

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care să-și expună motivele recursului,

ținând cont de termenul restrâns de examinare a cauzei potrivit prevederilor art.95 alin.

(1) din Codul electoral.

Examinând recursul depus de către Alexandr Panov, în raport cu materialele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau

decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau

decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța

nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,

completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi rezultă că, admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente

și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și

cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

11

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, recursul depus de

către Alexandr Panov, împotriva hotărârii din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, nu conține nici unul din temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, invocându-se doar dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată

a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

hotărârii recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul

depus de către Alexandr Panov nu conține obiecții de fapt și de drept care nu au fost

analizate de către prima instanță, sau nefiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate

a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este

suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară

motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum

și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii

față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul

nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea

greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și

în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că,

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder vs. Regatul Unit,

pct. 38; cauza Stanev vs. Bulgara (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (cauza Luordo vs. Italia, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services vs.

Franța, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

12

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten

vs. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers vs. Suedia din 09 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Alexandr Panov,

împotriva hotărârii din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) și (8), art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral,

art. 230, art. 2451, art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Alexandr Panov, împotriva hotărârii din 18 octombrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

13