2ac-281/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-281/23

2-21061414-01-2cc-05072023

Î N C H E I E R E

01 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

soluționând conflictul de competență jurisdicțională apărut între Completul

specializat în materia de drept comun al Curții de Apel Chișinău și Completul

specializat în materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de OCN ”Prime Capital

2” SRL împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea deciziei de

înregistrarea încăperii izolate, rectificarea Registrului bunurilor imobile,

c o n s t a t ă:

La 26 aprilie 2022, OCN ”Prime Capital 2” SRL s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, departamentul Cadastru cu

privire la anularea deciziei de înregistrarea încăperii izolate, rectificarea Registrului

bunurilor imobile.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 iunie 2022, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de OCN ”Prime Capital 2” SRL

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea deciziei de înregistrarea

încăperii izolate, rectificarea Registrului bunurilor imobile.

La 04 iulie 2022, OCN ”Prime Capital 2” SRL a declarat cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea acesteia, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declinat

competența completului specializat în materie de drept comun al Curții de Apel

Chișinău de la examinarea cauzei civile în ordine de apel, în favoarea judecătorilor

completelor specializate în materie de contencios administrativ ale Curții de Apel

Chișinău.

Prin încheierea din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost suspendată

examinarea cauzei menționate și transmisă cauza pentru soluționarea conflictului de

competență.

Examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională ivit între

Completul specializat în materia de drept comun al Curții de Apel Chișinău și

Completul specializat în materie de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră, că

competentă să judece cauza de contencios administrativ este Completul specializat

în materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, din următoarele

motive.

În primul rând, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,

la 26 aprilie 2022, OCN ”Prime Capital 2” SRL s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției Servicii Publice, departamentul Cadastru, având două

cerințe certe, și anume, anularea deciziei registratorului de înregistrare a încăperii

izolate cu nr. cadastral 0100308.109.02.003 și rectificarea registrului bunurilor

imobile aferent construcției cu nr. cadastral 0100308.109.02 prin excluderea

încăperii izolate din componența acesteia ca fiind înregistrată în lipsa acordului

titularului grevării.

Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171, iar în corespundere cu art. 27 din Codul de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare.

Astfel, la soluționarea conflictului negativ de competență jurisdicțională, întru

respectarea principiului disponibilității în drepturi, Completul de judecată se va

limita de modalitatea cum au fost formulate revendicările din acțiune și se va expune

asupra problemei puse în discuție anume sub acest aspect.

În conformitate cu art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art.200 alin.(3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție.

Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,

printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Potrivit art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

Din prevederile art.11 din Codul administrativ rezultă că, actele administrative

individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,

sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care

resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele

care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul

unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se

îndreaptă.

Conform art.12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este

actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în

baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Iar, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Codul administrativ, actul real este

activitatea administrativă de drept public care nu are drept scop o reglementare

concretă sau abstractă, ci un rezultat real.

Distinct de cele menționate, prevederile art. 438 alin. (1) Cod civil, când o

înregistrare, înregistrare provizorie sau notare efectuată în registru nu corespunde cu

situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege

radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înregistrări, înregistrări provizorii sau

notări inexacte efectuate în registru. Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o

recunoaștere făcută de titularul înregistrării, al înregistrării provizorii sau al notării

a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în forma cerută de lege, ori dintr-o

hotărâre judecătorească irevocabilă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a

admis acțiunea de fond.

La fel, art. 2 din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede că, înregistrare

de stat a drepturilor asupra bunului imobil este înscrierea în registrul bunurilor

imobile a bunului imobil și a componentelor lui, înregistrarea drepturilor, înscrierea

titularilor de drepturi, notarea altor drepturi, a faptelor și raporturilor juridice

prevăzute de legislație, precum și efectuarea modificărilor în registrul bunurilor

imobile, iar efectuare a modificărilor în registrul bunurilor imobile reprezintă orice

înscriere efectuată în registrul bunurilor imobile alta decât înregistrarea de stat

primară și înregistrarea de stat curentă, precum și orice radiere a înscrierilor. La

rândul său, art. 38 din aceeași lege prevede cazurile de rectificare, modificare și

corectare al erorilor materiale.

La caz, după cum a fost menționat supra, reclamanta s-a adresat în instanță,

solicitând anularea deciziei registratorului, care este un act real, de înregistrare a unei

încăperi izolate dintr-un bun imobil, care constituia obiectul unui gaj și rectificarea

înregistrării prin excluderea acelei încăperi izolate din bunul grevat în folosul său.

Astfel, dincolo de temeiurile invocate în susținerea acțiunii, dincolo de

constatările din hotărârea primei instanțe cu privire la eventuala separare a bunurilor

imobile, care nu sunt de competența Completului de judecată al Curții Supreme de

Justiție, se atestă că reclamanta a înaintat două pretenții una din ele fiind de

competența instanței de contencios administrativ, iar alta este de competența

instanței de drept comun.

În acest sens, potrivit art. 201 alin. (1) din Codul administrativ, dacă acțiunea

în contencios administrativ depusă în instanța de judecată conține pretenții

inseparabile de drept administrativ și de drept civil, acestea se examinează de

instanța de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în contenciosul

administrativ.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de

judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul

de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă

cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să

analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de

reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea

accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei

proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea

competenței Completului specializat în materie de contencios administrativ al Curții

de Apel Chișinău la examinarea cauzei civile, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de OCN ”Prime Capital 2” SRL împotriva Agenției Servicii Publice

cu privire la anularea deciziei de înregistrarea încăperii izolate, rectificarea

Registrului bunurilor imobile.

Conform art.191, art.200 alin.(3), art.230 din Codul administrativ, completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se constată competența Completului specializat în materie de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei civile, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de OCN ”Prime Capital 2” SRL împotriva

Agenției Servicii Publice cu privire la anularea deciziei de înregistrarea încăperii

izolate, rectificarea Registrului bunurilor imobile.

Cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de OCN ”Prime

Capital 2” SRL împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea deciziei

de înregistrarea încăperii izolate, rectificarea Registrului bunurilor imobile, se remite

Completului specializat în materie de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău, pentru examinare în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte,

judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni