3r-193/23 — obligarea efectuarii unui control de serviciu

3r-193/23 — obligarea efectuarii unui control de serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosar nr. 3r-193/23

2-23079356-01-3r-19072023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

01 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Complet de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Lilia Vasilevici,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Lilia Vasilevici împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind

obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze un control de serviciu,

împotriva încheierii din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Lilia Vasilevici,

c o n s t a t ă :

La data de 05 iunie 2023, Lilia Vasilevici a depus la Curtea de Apel Chișinău

cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii prin

care a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze un control

de serviciu pentru a stabili sursa care a servit drept bază/confirmare pentru concluzia

instanței privind existența între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L. Vasilevici „ex-

relațiilor de grefier-judecător”, „că au făcut parte dintr-un complet de judecată”;

obligarea efectuării unui control de serviciu pentru a stabili cine și prin care act de

dispoziție prevăzut de Codul de procedura civilă, a „inclus” pe judecătorul Natalia

Lupașcu ca judecător incompatibil pentru examinarea cauzei civile nr. 2-18144324-

12-2-02022021 (f.d. 2-6).

Prin încheierea din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea înaintată de Lilia Vasilevici (f.d. 19-27).

La data de 13 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Lilia Vasilevici a

depus recurs împotriva încheierii din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea cererii de recurs, anularea încheierii și să fie dată o apreciere legală

a faptului că, completul de judecători care a emis încheierea din 29 iunie 2023, prin

manipulările cu fondul acțiunii și legislația procedurii în contencios administrativ au

demonstrat nedorința judecării cauzei recurentei în câmpul legal (f.d. 32-34) .

În motivarea recursului, recurenta a invocat că încheierea recurată este ilegală, or

legea nu prevede un astfel de temei pentru inadmisibilitatea acțiunii.

1

Recurenta a notat că la 04 mai 2015, a depus cererea de chemare în judecată

împotriva procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău, Ivan Diacov, Procuratura

mun. Chișinău, etc., despre apărarea onoarei, cinstei, demnității și reputației

profesionale. După dispunerea rejudecării de către instanța de recurs, la 02 februarie

2021 dosarul a fost repartizat judecătorului D. Tricolici pentru examinare în fond.

După examinarea pe parcursul a 2 ani, avocatul pârâtului a înaintat recuzare

judecătorului nominalizat și prin încheierea din 31 martie 2023 a fost admisă cererea

de recuzare din motivul existenței între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L.

Vasilevici a „ex-relațiilii de grefier-judecător”, ”că au făcut parte dintr-un complet de

judecată”. Dat fiind faptul că este un motiv care nu corespunde realității, dar a fost

inventat pentru a înlătura pe judecătorul D.Tricolici de la examinarea dosarului aflat în

procedura de examinare deja de 2 ani, la 4 aprilie 2023 a depus sesizare în adresa

Consiliului Superior al Magistraturii prin care a solicitat efectuarea unui control de

serviciu pentru a stabili sursa care a servit drept bază pentru această concluzie a

instanței.

Totodată a solicita verificarea respectării legalității procedurii de repartizare

aleatorie a dosarului de defăimare nr. 2-18144324-12-2-02022021, însă nu a primit

rezultatul examinării sesizării. Astfel, inspectorul-judecător nu a verificat și nu i-a

comunicat cine și prin care act de dispoziție prevăzut de Cod de procedura civilă, a

„inclus” judecătorul Natalia Lupașcu ca judecător incompatibil.

Recurenta a notat că la data de 11 mai 2023 a depus cerere prealabilă, însă

Consiliul Superior al Magistraturii a ignorat cererea, indicând argumentele ce nu se

referă la cerința acesteia.

Recurenta a indicat că în încheierea din 29 iunie 2023 se face referire la „sesizarea

declarată de Lilia Vasilevici privind atragerea la răspunderea disciplinară a

judecătorului Maria Alexei”, însă recurenta nu a depus o asemenea sesizare.

De asemenea, recurenta a invocat că prin încheierea din 29 iunie 2023 i se

îngrădește accesul la justiția efectivă și va fi nevoită să ceară despăgubiri morale și

materiale. Mai mult, temeiul în baza căruia Curtea de Apel Chișinău a declarat acțiunea

ca inadmisibilă, nu este prevăzut de lege.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi.

Iar, în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 29 iunie 2023, fiind

notificată recurentei la data de 03 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 29).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Lilia

Vasilevici s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor

la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de

recurs.

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a

încheierilor curților de apel.

2

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La data de 19 iulie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului Superior al Magistraturii copia recursului depus de Lilia Vasilevici

împotriva încheierii din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 38).

Respectiv, la data de 25 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Consiliul

Superior al Magistraturii a depus referință la recursul depus de Lilia Vasilevici, prin

care a solicitat respingerea acestuia (f.d.40-42).

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Lilia Vasilevici împotriva încheierii din 29 iunie 2023

a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Actele cauzei denotă că, la data de 04 aprilie 2023 cu nr. 419 m/i a fost înregistrată

plângerea Liliei Vasilevici adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului

Justiției, Agenției de administrare a instanțelor judecătorești prin care a solicitat:

efectuarea unui control de serviciu pentru a stabili sursa care a servit drept bază pentru

concluzia instanței privind existența între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L.

Vasilevici „ex-relațiilor de grefier- judecător”, „că au făcut parte dintr-un complet de

judecată”; verificarea respectării legalității procedurii de repartizare aleatorie a

dosarului de defaimare nr. 2-18144324-12-2-02022021 judecătorului Diana Tricolici

pentru examinare în fond și judecătorului Maria Alexei pentru examinarea cererii de

recuzare (f.d.a.1-3).

Prin dispoziția inspectorului - judecător principal interimar nr.324s-419p/m din

06 aprilie 2023, sesizarea a fost repartizată spre examinare inspectorului-judecător

Tatiana Craiu (f.d.a.5).

La data de 10 aprilie 2023 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a

parvenit plângerea Liliei Vasilevici remisă conform competenței de către Ministerul

Justiției privind acțiunile judecătorului Maria Alexei din cadrul Judecătoriei Chișinău

sediu Centru.

Prin dispoziția inspectorului - judecător principal interimar nr. 352s-452p/m din

12 aprilie 2023, sesizarea a fost repartizată spre examinare inspectorului-judecător

Tatiana Craiu (f.d.a.6).

Prin încheierea inspectorului- judecător Tatiana Craiu din 12 aprilie 2023, în

conformitate cu art. 19 alin. (3) cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor,

s-a dispus conexarea într-o singură procedură a sesizărilor declarate de Lilia Vasilevici

(f.d.a.7).

Prin decizia inspectorului judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s-

452p/m din 26 aprilie 2023 s-a respins ca neîntemeiată sesizarea declarată de Lilia

Vasilevici privind atragerea la răspunderea disciplinară a judecătorului Maria Alexei

de la Judecătoria Chișinău, sediu Centru (f.d.a.8-13).

La 11 mai 2023, Lilia Vasilevici a depus la Colegiul disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii contestația împotriva deciziei inspectorului

3

judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s-452p/m din 26 aprilie 2023 (f.d.14-

15).

Potrivit răspunsului nr. 1264 m/i din 15 mai 2023, Lilia Vasilevici a fost informată

despre faptul că, contestația nominalizată a fost înregistrată și repartizată aleatoriu

Completului de examinare a contestațiilor nr. 2, care ulterior va fi examinată la una din

ședințele ulterioare ale Completului, conform ordinii de zi, ce va fi publicată pe pagina

web a Consiliului Superior al Magistraturii și pe care o putea vizualiza accesând pagina

compartimentul ședințe CC nr. 2. Concomitent, reclamanta a fost informată despre

posibilitatea anexării materialelor suplimentare la contestație și despre faptul că, despre

rezultatele examinării contestației va fi informată suplimentar (f.d.a.17).

La data de 11 mai 2023, Lilia Vasilevici a depus în adresa Consiliului Superior al

Magistraturii cerere prealabilă, prin care a solicitat: efectuarea unui control de serviciu

pentru a stabili sursa care a servit drept bază pentru concluzia instanței privind

existența între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L. Vasilevici „ex-relațiilor de

grefier-judecător”, „că au făcut parte dintr-un complet de judecată”; efectuarea unui

control de serviciu pentru a stabili cine și prin care act de dispoziție prevăzut de Codul

de procedura civilă, a „inclus” judecătorul Natalia Lupașcu ca judecător incompatibil

pentru examinarea cauzei nr. 2- 18144324-12-2-02022021. Prin răspunsul nr. 1231

m/1 din 13 mai 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a informat reclamanta că

plângerea sa formulată anterior cu privire la acțiunile magistratului din cadrul

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Alexei Maria, a fost examinată prin prisma Legii

nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, iar prin decizia Inspecției

judiciare m. 324s-419p/m (conexat cu nr. 352s- 452p/m) din 26 aprilie 2023 s-a decis

respingerea sesizării ca fiind neîntemeiată.

La data de 05 iunie 2023, Lilia Vasilevici a depus la Curtea de Apel Chișinău

cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii prin

care a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze un control

de serviciu pentru a stabili sursa care a servit drept bază/confirmare pentru concluzia

instanței privind existența între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L. Vasilevici „ex-

relațiilor de grefier-judecător”, „că au făcut parte dintr-un complet de judecată”;

obligarea efectuării unui control de serviciu pentru a stabili cine și prin care act de

dispoziție prevăzut de Codul de procedura civilă, a „inclus” pe judecătorul Natalia

Lupașcu ca judecător incompatibil pentru examinarea cauzei civile nr. 2-18144324-

12-2-02022021 (f.d. 2-6).

Prin încheierea din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea înaintată de Lilia Vasilevici (f.d. 19-27).

În motivarea încheierii recurate, Curtea de Apel Chișinău a indicat că reclamanta

prematur a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu prezenta acțiune, în condițiile în care

contestația depusă împotriva deciziei inspectorului judecător Tatiana Craiu nr.324s-

419p/m, nr.352s-452p/m din 26 aprilie 2023, la data depunerii prezentei acțiuni, fiind

supusă unei căi de atac în condițiile legii, încă nu a fost examinată de către Completul

de examinare a contestațiilor.

Potrivit art. 1 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din

19 iulie 1996, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în

vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc, și este garantul

independenței autorității judecătorești. Consiliul Superior al Magistraturii exercită

autoadministrarea judecătorească.

4

Potrivit art. 7 alin. (1) lit. d) al Legii sus citate, organele specializate sînt: inspecția

judiciară.

Conform art. 71 alin. (1) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

nr. 947 din 19 iulie 1996, inspecția judiciară este un organ independent, constituit din

7 inspectori-judecători, care dispune de autonomie funcțională.

În conformitate cu art. 71 alin. (6) al Legii cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii, nr. 947 din 19 iulie 1996, inspecția judiciară are următoarele

competențe: verifică activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea

justiției; verifică corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor pentru examinare în

instanțele judecătorești; examinează petițiile cetățenilor în probleme ce țin de etica

judiciară, adresate Consiliului Superior al Magistraturii, solicitînd în mod obligatoriu

explicația scrisă a judecătorului vizat în petiție; verifică sesizările sau, după caz, se

autosesizează privind faptele care pot constitui abateri disciplinare; verifică

demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind

pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului; studiază temeiurile respingerii de

către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al

Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător, cu prezentarea unei note

informative Consiliului Superior al Magistraturii și persoanei vizate.

Conform art. 23 alin. (11) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale

abaterii disciplinare sau faptele invocate în sesizare nu se confirmă prin probele

administrate în procesul verificării prealabile, inspectorul-judecător căruia i-a fost

repartizată sesizarea, printr-o decizie motivată, respinge sesizarea. Decizia cu privire

la respingerea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării în completul de

examinare a contestațiilor al colegiului disciplinar în decurs de 15 zile de la data

recepționării deciziei motivate. Decizia motivată de respingere a sesizării Ministerului

Justiției, depusă în conformitate cu art.19 alin.(1) lit. e), se transmite în adresa

ministerului în termen de 3 zile de la data emiterii.

Prevederile art.27 alin.(1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014 stabilesc că completele de examinare a

contestațiilor ale colegiului disciplinar (în continuare – complete de contestație)

verifică contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a

sesizărilor.

Articolul 28 alin. (1) și (3) din Legea sus citată prevede că completele de

contestație examinează contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de

respingere a sesizării. Procedura în fața completelor de contestație este scrisă. La

necesitate, membrii completelor de contestație pot solicita inspecției judiciare

efectuarea unor verificări suplimentare și/sau colectarea unor documente sau probe noi.

Completele de contestație decid: a) admiterea contestației și restituirea cauzei

inspecției judiciare pentru verificări suplimentare; b) respingerea contestației ca

neîntemeiată sau tardivă.

Potrivit art. 29 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, hotărîrea privind admiterea contestației este

obligatorie pentru inspecția judiciară, care urmează să efectueze cercetarea disciplinară

în conformitate cu art.23. Hotărîrea privind respingerea contestației împotriva deciziei

inspecției judiciare de respingere a sesizării poate fi contestată la Consiliul Superior al

Magistraturii. Hotărîrile completelor de contestație se aduc la cunoștința persoanei care

5

a depus contestația și a judecătorului subiect al sesizării în termen de 7 zile de la data

adoptării.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

Articolul 17 al Codului administrativ prevede că, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Ținând cont de faptul că, o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul

normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în

coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca

făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție reține la caz și prevederile art. 20 din Codul administrativ, potrivit cărora

dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

În conformitate cu art. 39 din Codul administrativ, orice persoană care revendică

un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Reieșind din prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită

un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare

a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau

inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui

contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În conformitate cu art. 207 alin. (1) al Codului administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Potrivit art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când: există o hotărîre judecătorească

definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași

temeiuri de drept; există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea

procesului în legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras

6

acțiunea într-un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de

drept sau că între parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare; la aceeași sau la altă

instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe

aceleași temeiuri de drept; acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut

la art.209; reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a

unui drept în sensul art.17; nu sînt întrunite condițiile prevăzute la art.208; acțiunea a

fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens; cererea de chemare în

judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1)

și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Ținând cont de circumstanțele cauzei și normele legale precitate, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a

stabilit că reclamanta prematur a sesizat instanța de judecată cu prezenta acțiune,

declarând acțiunea înaintată de Lilia Vasilevici ca fiind inadmisibilă.

Or, prin decizia inspectorului judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s-

452p/m din 26 aprilie 2023 s-a respins ca neîntemeiată sesizarea declarată de Lilia

Vasilevici, iar la 11 mai 2023, Lilia Vasilevici a depus la Colegiul disciplinar de pe

lângă Consiliul Superior al Magistraturii contestația împotriva deciziei inspectorului

judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s-452p/m din 26 aprilie 2023, care este

una pendinte, fiind repartizată aleatoriu Completului de examinare a contestațiilor nr.

2.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că

din sensul Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, în care este reglementată procedura de examinare a contestațiilor

împotriva deciziilor Inspecției Judiciare, rezultă în mod expres că, o persoană

interesată căreia Inspecția Judiciară i-a respins o sesizare, poate utiliza calea de atac

prevăzută de lege, depunând o contestație la Completul de examinare a contestațiilor

al Colegiului disciplinar.

Totodată, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, hotărârea privind respingerea contestației

împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării poate fi contestată la

Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin urmare, ținând cont de faptul că la caz nu există o decizie a completului de

examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar referitor la contestația depusă

împotriva deciziei inspectorului judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s-

452p/m din 26 aprilie 2023, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că reclamanta prematur a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu prezenta

acțiune.

Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,

cu excepțiile expres stabilite de lege.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că

stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești

constituie o prerogativă exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea

unor situații deosebite, reguli speciale de procedură.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din

29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu legislația în

vigoare, cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei,

7

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție o consideră întemeiată, motiv

pentru care Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

Conform 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Lilia Vasilevici și se menține încheierea din 29

iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

8