3r-193/23 — obligarea efectuarii unui control de serviciu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea efectuarii unui control de serviciu
- Temei legal
- admisibilitatea actiunii in contencios administrativ
3r-193/23 — obligarea efectuarii unui control de serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosar nr. 3r-193/23 2-23079356-01-3r-19072023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) D E C I Z I E 01 noiembrie 2023 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Complet de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc examinând recursul depus de Lilia Vasilevici, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Vasilevici împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze un control de serviciu, împotriva încheierii din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Lilia Vasilevici, c o n s t a t ă : La data de 05 iunie 2023, Lilia Vasilevici a depus la Curtea de Apel Chișinău cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii prin care a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze un control de serviciu pentru a stabili sursa care a servit drept bază/confirmare pentru concluzia instanței privind existența între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L. Vasilevici „ex- relațiilor de grefier-judecător”, „că au făcut parte dintr-un complet de judecată”; obligarea efectuării unui control de serviciu pentru a stabili cine și prin care act de dispoziție prevăzut de Codul de procedura civilă, a „inclus” pe judecătorul Natalia Lupașcu ca judecător incompatibil pentru examinarea cauzei civile nr. 2-18144324- 12-2-02022021 (f.d.
2-6). Prin încheierea din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Lilia Vasilevici (f.d. 19-27). La data de 13 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Lilia Vasilevici a depus recurs împotriva încheierii din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, anularea încheierii și să fie dată o apreciere legală a faptului că, completul de judecători care a emis încheierea din 29 iunie 2023, prin manipulările cu fondul acțiunii și legislația procedurii în contencios administrativ au demonstrat nedorința judecării cauzei recurentei în câmpul legal (f.d. 32-34) . În motivarea recursului, recurenta a invocat că încheierea recurată este ilegală, or legea nu prevede un astfel de temei pentru inadmisibilitatea acțiunii.
1 Recurenta a notat că la 04 mai 2015, a depus cererea de chemare în judecată împotriva procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău, Ivan Diacov, Procuratura mun. Chișinău, etc., despre apărarea onoarei, cinstei, demnității și reputației profesionale. După dispunerea rejudecării de către instanța de recurs, la 02 februarie 2021 dosarul a fost repartizat judecătorului D. Tricolici pentru examinare în fond. După examinarea pe parcursul a 2 ani, avocatul pârâtului a înaintat recuzare judecătorului nominalizat și prin încheierea din 31 martie 2023 a fost admisă cererea de recuzare din motivul existenței între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L. Vasilevici a „ex-relațiilii de grefier-judecător”, ”că au făcut parte dintr-un complet de judecată”.
Dat fiind faptul că este un motiv care nu corespunde realității, dar a fost inventat pentru a înlătura pe judecătorul D.Tricolici de la examinarea dosarului aflat în procedura de examinare deja de 2 ani, la 4 aprilie 2023 a depus sesizare în adresa Consiliului Superior al Magistraturii prin care a solicitat efectuarea unui control de serviciu pentru a stabili sursa care a servit drept bază pentru această concluzie a instanței. Totodată a solicita verificarea respectării legalității procedurii de repartizare aleatorie a dosarului de defăimare nr. 2-18144324-12-2-02022021, însă nu a primit rezultatul examinării sesizării. Astfel, inspectorul-judecător nu a verificat și nu i-a comunicat cine și prin care act de dispoziție prevăzut de Cod de procedura civilă, a „inclus” judecătorul Natalia Lupașcu ca judecător incompatibil.
Recurenta a notat că la data de 11 mai 2023 a depus cerere prealabilă, însă Consiliul Superior al Magistraturii a ignorat cererea, indicând argumentele ce nu se referă la cerința acesteia. Recurenta a indicat că în încheierea din 29 iunie 2023 se face referire la „sesizarea declarată de Lilia Vasilevici privind atragerea la răspunderea disciplinară a judecătorului Maria Alexei”, însă recurenta nu a depus o asemenea sesizare. De asemenea, recurenta a invocat că prin încheierea din 29 iunie 2023 i se îngrădește accesul la justiția efectivă și va fi nevoită să ceară despăgubiri morale și materiale. Mai mult, temeiul în baza căruia Curtea de Apel Chișinău a declarat acțiunea ca inadmisibilă, nu este prevăzut de lege.
Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Iar, în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 29 iunie 2023, fiind notificată recurentei la data de 03 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d.
29). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Lilia Vasilevici s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel. 2 Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
La data de 19 iulie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii copia recursului depus de Lilia Vasilevici împotriva încheierii din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 38). Respectiv, la data de 25 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință la recursul depus de Lilia Vasilevici, prin care a solicitat respingerea acestuia (f.d.40-42). Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Lilia Vasilevici împotriva încheierii din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.
Actele cauzei denotă că, la data de 04 aprilie 2023 cu nr. 419 m/i a fost înregistrată plângerea Liliei Vasilevici adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Agenției de administrare a instanțelor judecătorești prin care a solicitat: efectuarea unui control de serviciu pentru a stabili sursa care a servit drept bază pentru concluzia instanței privind existența între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L. Vasilevici „ex-relațiilor de grefier- judecător”, „că au făcut parte dintr-un complet de judecată”; verificarea respectării legalității procedurii de repartizare aleatorie a dosarului de defaimare nr. 2-18144324-12-2-02022021 judecătorului Diana Tricolici pentru examinare în fond și judecătorului Maria Alexei pentru examinarea cererii de recuzare (f.d.a.1-3).
Prin dispoziția inspectorului - judecător principal interimar nr.324s-419p/m din 06 aprilie 2023, sesizarea a fost repartizată spre examinare inspectorului-judecător Tatiana Craiu (f.d.a.5). La data de 10 aprilie 2023 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit plângerea Liliei Vasilevici remisă conform competenței de către Ministerul Justiției privind acțiunile judecătorului Maria Alexei din cadrul Judecătoriei Chișinău sediu Centru. Prin dispoziția inspectorului - judecător principal interimar nr. 352s-452p/m din 12 aprilie 2023, sesizarea a fost repartizată spre examinare inspectorului-judecător Tatiana Craiu (f.d.a.6). Prin încheierea inspectorului- judecător Tatiana Craiu din 12 aprilie 2023, în conformitate cu art. 19 alin. (3) cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-a dispus conexarea într-o singură procedură a sesizărilor declarate de Lilia Vasilevici (f.d.a.7).
Prin decizia inspectorului judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s- 452p/m din 26 aprilie 2023 s-a respins ca neîntemeiată sesizarea declarată de Lilia Vasilevici privind atragerea la răspunderea disciplinară a judecătorului Maria Alexei de la Judecătoria Chișinău, sediu Centru (f.d.a.8-13).
La 11 mai 2023, Lilia Vasilevici a depus la Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii contestația împotriva deciziei inspectorului 3 judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s-452p/m din 26 aprilie 2023 (f.d.14- 15). Potrivit răspunsului nr. 1264 m/i din 15 mai 2023, Lilia Vasilevici a fost informată despre faptul că, contestația nominalizată a fost înregistrată și repartizată aleatoriu Completului de examinare a contestațiilor nr. 2, care ulterior va fi examinată la una din ședințele ulterioare ale Completului, conform ordinii de zi, ce va fi publicată pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii și pe care o putea vizualiza accesând pagina compartimentul ședințe CC nr. 2. Concomitent, reclamanta a fost informată despre posibilitatea anexării materialelor suplimentare la contestație și despre faptul că, despre rezultatele examinării contestației va fi informată suplimentar (f.d.a.17).
La data de 11 mai 2023, Lilia Vasilevici a depus în adresa Consiliului Superior al Magistraturii cerere prealabilă, prin care a solicitat: efectuarea unui control de serviciu pentru a stabili sursa care a servit drept bază pentru concluzia instanței privind existența între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L. Vasilevici „ex-relațiilor de grefier-judecător”, „că au făcut parte dintr-un complet de judecată”; efectuarea unui control de serviciu pentru a stabili cine și prin care act de dispoziție prevăzut de Codul de procedura civilă, a „inclus” judecătorul Natalia Lupașcu ca judecător incompatibil pentru examinarea cauzei nr. 2- 18144324-12-2-02022021.
Prin răspunsul nr. 1231 m/1 din 13 mai 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a informat reclamanta că plângerea sa formulată anterior cu privire la acțiunile magistratului din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Alexei Maria, a fost examinată prin prisma Legii nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, iar prin decizia Inspecției judiciare m. 324s-419p/m (conexat cu nr. 352s- 452p/m) din 26 aprilie 2023 s-a decis respingerea sesizării ca fiind neîntemeiată.
La data de 05 iunie 2023, Lilia Vasilevici a depus la Curtea de Apel Chișinău cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii prin care a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze un control de serviciu pentru a stabili sursa care a servit drept bază/confirmare pentru concluzia instanței privind existența între judecătorul D. Tricolici și reclamanta L. Vasilevici „ex- relațiilor de grefier-judecător”, „că au făcut parte dintr-un complet de judecată”; obligarea efectuării unui control de serviciu pentru a stabili cine și prin care act de dispoziție prevăzut de Codul de procedura civilă, a „inclus” pe judecătorul Natalia Lupașcu ca judecător incompatibil pentru examinarea cauzei civile nr. 2-18144324- 12-2-02022021 (f.d.
2-6). Prin încheierea din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Lilia Vasilevici (f.d. 19-27). În motivarea încheierii recurate, Curtea de Apel Chișinău a indicat că reclamanta prematur a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu prezenta acțiune, în condițiile în care contestația depusă împotriva deciziei inspectorului judecător Tatiana Craiu nr.324s- 419p/m, nr.352s-452p/m din 26 aprilie 2023, la data depunerii prezentei acțiuni, fiind supusă unei căi de atac în condițiile legii, încă nu a fost examinată de către Completul de examinare a contestațiilor. Potrivit art. 1 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc, și este garantul independenței autorității judecătorești.
Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea judecătorească. 4 Potrivit art. 7 alin. (1) lit. d) al Legii sus citate, organele specializate sînt: inspecția judiciară. Conform art. 71 alin. (1) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr. 947 din 19 iulie 1996, inspecția judiciară este un organ independent, constituit din 7 inspectori-judecători, care dispune de autonomie funcțională.
În conformitate cu art. 71 alin. (6) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr. 947 din 19 iulie 1996, inspecția judiciară are următoarele competențe: verifică activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției; verifică corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești; examinează petițiile cetățenilor în probleme ce țin de etica judiciară, adresate Consiliului Superior al Magistraturii, solicitînd în mod obligatoriu explicația scrisă a judecătorului vizat în petiție; verifică sesizările sau, după caz, se autosesizează privind faptele care pot constitui abateri disciplinare; verifică demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului; studiază temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător, cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al Magistraturii și persoanei vizate.
Conform art. 23 alin. (11) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare sau faptele invocate în sesizare nu se confirmă prin probele administrate în procesul verificării prealabile, inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea, printr-o decizie motivată, respinge sesizarea. Decizia cu privire la respingerea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării în completul de examinare a contestațiilor al colegiului disciplinar în decurs de 15 zile de la data recepționării deciziei motivate. Decizia motivată de respingere a sesizării Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu art.19 alin.(1) lit. e), se transmite în adresa ministerului în termen de 3 zile de la data emiterii.
Prevederile art.27 alin.(1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014 stabilesc că completele de examinare a contestațiilor ale colegiului disciplinar (în continuare – complete de contestație) verifică contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a sesizărilor. Articolul 28 alin. (1) și (3) din Legea sus citată prevede că completele de contestație examinează contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a sesizării. Procedura în fața completelor de contestație este scrisă. La necesitate, membrii completelor de contestație pot solicita inspecției judiciare efectuarea unor verificări suplimentare și/sau colectarea unor documente sau probe noi.
Completele de contestație decid: a) admiterea contestației și restituirea cauzei inspecției judiciare pentru verificări suplimentare; b) respingerea contestației ca neîntemeiată sau tardivă. Potrivit art. 29 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, hotărîrea privind admiterea contestației este obligatorie pentru inspecția judiciară, care urmează să efectueze cercetarea disciplinară în conformitate cu art.23. Hotărîrea privind respingerea contestației împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării poate fi contestată la Consiliul Superior al Magistraturii. Hotărîrile completelor de contestație se aduc la cunoștința persoanei care 5 a depus contestația și a judecătorului subiect al sesizării în termen de 7 zile de la data adoptării.
În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Articolul 17 al Codului administrativ prevede că, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Ținând cont de faptul că, o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține la caz și prevederile art. 20 din Codul administrativ, potrivit cărora dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.
În conformitate cu art. 39 din Codul administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Reieșind din prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Conform art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). În conformitate cu art. 207 alin. (1) al Codului administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.
Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Potrivit art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: există o hotărîre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras 6 acțiunea într-un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că între parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare; la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209; reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17; nu sînt întrunite condițiile prevăzute la art.208; acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens; cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.
Ținând cont de circumstanțele cauzei și normele legale precitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a stabilit că reclamanta prematur a sesizat instanța de judecată cu prezenta acțiune, declarând acțiunea înaintată de Lilia Vasilevici ca fiind inadmisibilă.
Or, prin decizia inspectorului judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s- 452p/m din 26 aprilie 2023 s-a respins ca neîntemeiată sesizarea declarată de Lilia Vasilevici, iar la 11 mai 2023, Lilia Vasilevici a depus la Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii contestația împotriva deciziei inspectorului judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s-452p/m din 26 aprilie 2023, care este una pendinte, fiind repartizată aleatoriu Completului de examinare a contestațiilor nr. 2. În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că din sensul Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în care este reglementată procedura de examinare a contestațiilor împotriva deciziilor Inspecției Judiciare, rezultă în mod expres că, o persoană interesată căreia Inspecția Judiciară i-a respins o sesizare, poate utiliza calea de atac prevăzută de lege, depunând o contestație la Completul de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar.
Totodată, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, hotărârea privind respingerea contestației împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării poate fi contestată la Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare, ținând cont de faptul că la caz nu există o decizie a completului de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar referitor la contestația depusă împotriva deciziei inspectorului judecător Tatiana Craiu nr.324s-419p/m, nr.352s- 452p/m din 26 aprilie 2023, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că reclamanta prematur a sesizat Curtea de Apel Chișinău cu prezenta acțiune.
Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești constituie o prerogativă exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu legislația în vigoare, cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, 7 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție o consideră întemeiată, motiv pentru care Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.
Conform 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul depus de Lilia Vasilevici și se menține încheierea din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.