3r-308/21 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3r-308/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru) DECIZIE 3 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Aliona Miron examinând recursul depus de Balmuș Svetlana, reprezentată de avocatul Moloșag Natalia, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Balmuș Svetlana împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Pahopol Anatol și Inspecția judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, persoane terțe inspectorii judiciari Chironeț Ioana, Verejan Valentin, Perevoznic Iurie, Roșca Valentina, Craiu Tatiana, Paustovscaia Natalia cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva încheierii din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă : La 16 septembrie 2020 Balmuș Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Pahopol Anatol și Inspecția judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, persoane terțe inspectorii judiciari Chironeț Ioana, Verejan Valentin, Perevoznic Iurie, Roșca Valentina, Craiu Tatiana,

Paustovscaia Natalia prin care a solicitat: - constatarea prezenței elementelor discriminatorii și defăimătoare în Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău din data de 3-10 septembrie 2019, care-i aduc atingere onoarei, demnității și reputației profesionale; - constatarea în activitatea Inspecției judiciare efectuată în cadrul Curții de Apel Chișinău și reflectată în Actul final de control din data de 3-10 septembrie 2019 a încălcării principiului legalității, cercetării din oficiu, egalității în tratament, bunei credințe, imparțialității, eficienței, proporționalității și securității raporturilor juridice; 1 - obligarea Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției judiciare să modifice, prin excluderea din partea constatatoare a paginilor 39-49 a Actului final de control a expunerilor discriminatorii, defăimătoare, care aduc atingere onoarei, demnității și reputației profesionale a Svetlanei Balmuș; - modificarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 112/10 din 26 mai 2020 cu privire la Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău în partea ce aduce atingere onoarei, demnității și reputației profesionale a Svetlanei Balmuș;

- obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să recunoască public activitatea defectuoasă a Inspecției judiciare în procesul efectuării și întocmirii Actului final de control din 3-10 septembrie 2019 din cadrul Curții de Apel Chișinău și prezentarea scuzelor Svetlanei Balmuș; - anularea în tot a răspunsului nr. 1963 m/i din 14 august 2020, ca fiind act administrativ defavorabil ilegal, emis cu încălcarea competenței și procedurii administrative. Prin încheierea din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Balmuș Svetlana împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Pahopol Anatol și Inspecția judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, persoane terțe inspectorii judiciari Chironeț Ioana, Verejan Valentin, Perevoznic Iurie, Roșca Valentina, Craiu Tatiana, Paustovscaia Natalia cu privire la contestarea actelor administrative.

A fost explicat reclamantei Balmuș Svetlana, că declararea acțiunii ca inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) și e) Cod administrativ exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune. La 4 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Balmuș Svetlana, reprezentată de avocatul Moloșag Natalia a depus recurs împotriva încheierii din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, deoarece motivele invocate cu privire la încălcarea termenului de adresare în instanță și lipsa dreptului subiectiv vătămat sunt eronate. Astfel, a relatat că instanța de judecată a interpretat greșit legea în raport cu circumstanțele faptice și probele prezentate, fiind îngrădit accesul liber la justiție.

A remarcat că după recepționarea răspunsului la cererea prealabilă în termenul legal prevăzut de art. 209 din Codul administrativ a sesizat instanța de contencios administrativ. Or, termenul de adresare în instanță se calculează la caz din data comunicării deciziei cu privire la cererea prealabilă. În același timp, este de părere că dreptul vătămat îl reprezintă dreptul la muncă și dreptul la protecția muncii a recurentei, dreptul la imagine, la onoare, demnitate și reputație profesională. Recurenta a solicitat admiterea recursului și anularea încheierii din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei la examinare în aceiași instanță în alt complet de judecători.

2 La 13 septembrie 2021, copia recursului depus de Balmuș Svetlana, reprezentată de avocatul Moloșag Natalia a fost notificată participanților la proces cu explicarea dreptului de a depune referință (f. d. 32, 37-42, vol. II), însă aceștia nu și-au valorificat acest drept și nu au depus referință. În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 iunie 2021. Totodată, se constată că încheierea instanței de apel a fost notificată recurentei Balmuș Svetlana în data de 20 iulie 2021, fapte ce se confirmă prin avizul de recepție al scrisorii recomandate (f. d. 19, vol. II).

Astfel, recursul din 4 august 2021, este depus cu respectarea termenului prevăzut de lege. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele recurentei au fost expuse cu suficientă claritate. Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea Svetlanei Balmuș pe motiv că acțiunea acesteia a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 209 și că reclamanta nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17, în temeiul prevederilor art. 207 alin. (2) lit. d) și lit. e) Cod administrativ.

La caz, verificând legalitatea încheierii date, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că aceasta este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței de judecată la examinarea admisibilității acțiunii în contencios administrativ. Astfel, pornind de la prevederile art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.

3 În corespundere cu alin. (2) lit. d) și e) din același articol, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 209 și când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. Din analiza cererii de chemare în judecată rezultă că pretențiile înaintate se referă la acțiunea în contestare a Actului final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău din data de 3-10 septembrie 2019 și hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 112/10 din 26 mai 2020 ,,Cu privire la Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău”, care se contestă împreună.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 209 alin. (1) Cod administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art. 165 alin. (1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător. Potrivit art. 208 alin. (1) din Codul administrativ, în cazurile prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura prealabilă.

În condițiile art. 163 lit. c) Cod administrativ, procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată. Potrivit art. 191 alin. (3) Cod administrativ, Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral. Astfel, în speță sunt incidente prevederile art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, care stipulează că hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia (în vigoare la acel moment).

După cum denotă actele cauzei, potrivit Planului de lucru al Inspecției judiciare pentru anul 2019 privind verificarea activității organizatorice a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 31/3 din 5 februarie 2019, s-a dispus efectuarea controlului complex la Curtea de Apel Chișinău. În același timp, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 244/14 din 2 iulie 2019 s-a dispus inițierea de către Inspecția judiciară a controlului complex la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 72 alin. (3), (6)-(8) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, activitatea organizatorică a 4 instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției poate fi verificată în două forme: a) control ordinar – pentru examinarea unui caz concret sau a unui domeniu de activitate distinct; b) control complex – pentru examinarea întregii activități de înfăptuire a justiției. Controalele ordinare și cele complexe pot avea caracter planificat sau inopinat. După încheierea controlului, dar nu mai târziu de o lună de la data încheierii, se întocmește un proiect al actului de control, care este prezentat spre informare instanței supuse controlului, aceasta fiind în drept să prezinte comentarii și obiecții pe marginea proiectului în cauză.

Actul final al controlului se întocmește în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării obiecțiilor sau de la data expirării termenului pentru prezentarea acestora și se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii. Subiecții care nu sunt de acord cu rezultatele controlului, în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării acestora pentru informare, sunt în drept să prezinte în formă scrisă obiecțiile lor Consiliului Superior al Magistraturii. În acest caz, rezultatele controlului vor fi examinate la ședința Consiliului Superior al Magistraturi.

Având în susținerea norma menționată la data de 28 noiembrie 2019, Inspecția judiciară a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău proiectul Actului de control pentru înaintarea comentariilor și obiecțiilor asupra acestuia până la data de 12 decembrie 2019. La 9 decembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău prin scrisoarea nr. 4-35/2-2229 a făcut mențiuni cu privire la actul de control pe marginea verificării activității organizatorice la Curtea de Apel Chișinău. Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 112/10 din 26 mai 2020 cu privire la actul final de control al Inspecției judiciare referitor la verificarea activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău s-a luat act de Actul final de control al Inspecției judiciare, referitor la verificarea activității organizatorice a Curții de Apel Chișinău la înfăptuirea justiției.

În același timp s-a indicat faptul că hotărârea poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 de zile și s-a dispus că copia prezentei hotărâri se expediază Curții de Apel Chișinău și se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md). Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că chestiunea cu privire la Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău a fost examinată în ședință publică care în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, cu modificările și completările ulterioare a fost transmisă on-line.

Totodată, la 26 mai 2020, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii a fost publicată sinteza ședinței din 26 mai 2020 și rezultatul examinării chestiunii în cauză. Astfel, potrivit sintezei vizate Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de Actul final de control al Inspecției judiciare, referitor la verificarea activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău. 5 La fel, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii a fost publicată Hotărârea motivată nr. 112/70 din 26 mai 2020 cu privire la Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău.

Mai mult ca atât, la caz se constată că însăși reclamanta în acțiune invocă faptul că a cunoscut la data de 15 iulie 2020 despre Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău și hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 112/10 din 26 mai 2020 cu privire la Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău.

Astfel fiind, având în vedere că Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău se contestă împreună cu Hotărârea nr. 112/70 din 26 mai 2020 cu privire la Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău, reclamanta Balmuș Svetlana urma să le conteste direct în instanța de judecată în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, termen imperativ prevăzut de lege, motiv pentru care prima instanța corect a declarat acțiunea în contestare a actelor sus-menționate ca inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, pe motiv că acțiunea a fost depusă după expirarea termenului de înaintare a acțiunii.

Or, însăși reclamanta a declarat în acțiune că a cunoscut la data de 15 iulie 2020 despre Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău și hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 112/10 din 26 mai 2020 cu privire la Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău. Ca urmare, se constată a fi lipsite de suport, argumentele recurentei precum că termenul de adresare în instanță se calculează din data comunicării deciziei cu privire la cererea prealabilă.

Or, la caz sunt aplicabile prevederile art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996 (în vigoare la acel moment), potrivit căruia hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, astfel legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată fără a fi necesară respectarea procedurii prealabile. În acest aspect se atestă că prin depunerea greșită a cererii prealabile, care nu este prevăzută de lege, reclamanta a omis termenul de înaintare a acțiunii, iar în astfel de circumstanțe acțiunea a fost declarată inadmisibilă.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Însă reclamanta Balmuș Svetlana nu a solicitat repunerea în termen și nici nu a invocat careva argumente care ar justifica omiterea termenului de înaintare a prezentei acțiuni. 6 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului. Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ remarcă și faptul că reclamanta avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire, care în consecință a determinat inadmisibilitatea acțiunii.

În contextul dat, este de notat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că dreptul la un proces echitabil în fața unui tribunal, garantat prin articolul 6 din Convenție, trebuie să fie interpretat în lumina preambulului Convenției, care enunță preeminența dreptului ca element al patrimoniului comun al Statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice. Curtea a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru a promova o acțiune/cale de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

În același timp, atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene s-a constatat în unanimitate că accesul liber la justiție nu este, în esență, un drept absolut și poate fi limitat atunci când limitările sunt rezonabile și proporționale cu scopul urmărit. Ca urmare, se constată a fi lipsite de suport argumentele recurentei privind încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO prin faptul că a fost îngrădit accesul la justiție, ori după cum a fost constatat omisiunea de a formula și a depune acțiunea în conformitate cu rigorile legii și în termenul stabilit este imputabilă exclusiv recurentei Balmuș Svetlana. Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.

În corespundere cu alin. (2) lit. e) din același articol, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. 7 Articolul 17 din Codul administrativ, statuează că drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative.

Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată. Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a declarat acțiunea ca inadmisibilă și reieșind din faptul că nu a fost vătămat niciun drept al reclamantei prin activitatea administrativă. În acest aspect, reclamanta Balmuș Svetlana în acțiune nu a prezentat niciun argument fondat prin care să motiveze și să justifice explicit care sunt în concret drepturile acesteia atinse prin activitatea administrativă.

Totodată, la caz se reține că Inspecția Judiciară în cadrul controlului a verificat întreaga activitate organizatorică la Curtea de Apel Chișinău, indicând situația reală în partea ce ține de respectarea legislației la examinarea dosarelor aflate în procedura judecătoriei. În susținerea acestui punct de vedere, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ învederează că pentru a pretinde apărarea pe calea contenciosului administrativ al unui drept al său, potențialul reclamant urmează să probeze că deține un asemenea drept, precum și faptul că acest drept i-a fost încălcat prin activitatea administrativă, în condițiile în care art. 17 din Codul administrativ, cu titlu de principiu inserează existenta dreptului vătămat prin activitatea administrativă.

Or, în atare situație, pentru a contesta activitatea autorității publice, persoana trebuie să justifice un drept al său încălcat prin actele contestate, așa cum autoritățile acționează în regim de putere publică și asigură activitatea statului în domeniul pentru care a fost format, iar pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ este necesar să fie revindecat de către reclamant un drept propriu, condiție ce la caz nu s-a confirmat. La acest segment, completul invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)].

Curtea a subliniat că nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o ,,actio popularis” în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție. Aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar 8 pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit). Totodată, Colegiul consideră legale și întemeiate concluziile primei instanțe de a declara ca inadmisibilă acțiunea și în partea contestării răspunsului nr. 1963 m/i din 14 august 2020, reieșind din faptul că acesta nu constituie o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile.

Aceasta deoarece acțiunea în contencios administrativ declarată de Balmuș Svetlana a fost declarată inadmisibilă, pe motiv că reclamanta urma să conteste actele administrative direct în instanța de judecată, condiție care nu se atestă în prezenta cauză, fapt care a generat omiterea termenului de înaintare a acțiunii în contencios administrativ. Din considerentele menționate, și având în vedere faptul că încheierea Curții de Apel Chișinău este legală, iar argumentele invocate sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus Balmuș Svetlana, reprezentată de avocatul Moloșag Natalia. Se menține încheierea din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Balmuș Svetlana împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Pahopol Anatol și Inspecția judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, persoane terțe inspectorii judiciari Chironeț Ioana, Verejan Valentin, Perevoznic Iurie, Roșca Valentina, Craiu Tatiana, Paustovscaia Natalia cu privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Aliona Miron 9