3r-308/21 — contestarea actelor administrative

3r-308/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-308/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

DECIZIE

3 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

examinând recursul depus de Balmuș Svetlana, reprezentată de avocatul

Moloșag Natalia,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Balmuș Svetlana împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele

interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Pahopol Anatol și Inspecția

judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, persoane terțe inspectorii

judiciari Chironeț Ioana, Verejan Valentin, Perevoznic Iurie, Roșca Valentina, Craiu

Tatiana, Paustovscaia Natalia cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva încheierii din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă :

La 16 septembrie 2020 Balmuș Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele interimar al Consiliului

Superior al Magistraturii Pahopol Anatol și Inspecția judiciară din cadrul Consiliului

Superior al Magistraturii, persoane terțe inspectorii judiciari Chironeț Ioana, Verejan

Valentin, Perevoznic Iurie, Roșca Valentina, Craiu Tatiana, Paustovscaia Natalia

prin care a solicitat:

- constatarea prezenței elementelor discriminatorii și defăimătoare în Actul

final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea

de Apel Chișinău din data de 3-10 septembrie 2019, care-i aduc atingere onoarei,

demnității și reputației profesionale;

- constatarea în activitatea Inspecției judiciare efectuată în cadrul Curții de

Apel Chișinău și reflectată în Actul final de control din data de 3-10 septembrie 2019

a încălcării principiului legalității, cercetării din oficiu, egalității în tratament, bunei

credințe, imparțialității, eficienței, proporționalității și securității raporturilor

juridice;

1

- obligarea Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției judiciare să

modifice, prin excluderea din partea constatatoare a paginilor 39-49 a Actului final

de control a expunerilor discriminatorii, defăimătoare, care aduc atingere onoarei,

demnității și reputației profesionale a Svetlanei Balmuș;

- modificarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 112/10 din

26 mai 2020 cu privire la Actul final de control pe marginea verificării activității

organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău în partea ce aduce atingere

onoarei, demnității și reputației profesionale a Svetlanei Balmuș;

- obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să recunoască public

activitatea defectuoasă a Inspecției judiciare în procesul efectuării și întocmirii

Actului final de control din 3-10 septembrie 2019 din cadrul Curții de Apel Chișinău

și prezentarea scuzelor Svetlanei Balmuș;

- anularea în tot a răspunsului nr. 1963 m/i din 14 august 2020, ca fiind act

administrativ defavorabil ilegal, emis cu încălcarea competenței și procedurii

administrative.

Prin încheierea din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată

inadmisibilă acțiunea depusă de Balmuș Svetlana împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Pahopol

Anatol și Inspecția judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, persoane

terțe inspectorii judiciari Chironeț Ioana, Verejan Valentin, Perevoznic Iurie, Roșca

Valentina, Craiu Tatiana, Paustovscaia Natalia cu privire la contestarea actelor

administrative.

A fost explicat reclamantei Balmuș Svetlana, că declararea acțiunii ca

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) și e) Cod administrativ exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

La 4 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Balmuș Svetlana,

reprezentată de avocatul Moloșag Natalia a depus recurs împotriva încheierii din

24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, deoarece

motivele invocate cu privire la încălcarea termenului de adresare în instanță și lipsa

dreptului subiectiv vătămat sunt eronate.

Astfel, a relatat că instanța de judecată a interpretat greșit legea în raport cu

circumstanțele faptice și probele prezentate, fiind îngrădit accesul liber la justiție.

A remarcat că după recepționarea răspunsului la cererea prealabilă în termenul

legal prevăzut de art. 209 din Codul administrativ a sesizat instanța de contencios

administrativ.

Or, termenul de adresare în instanță se calculează la caz din data comunicării

deciziei cu privire la cererea prealabilă.

În același timp, este de părere că dreptul vătămat îl reprezintă dreptul la muncă

și dreptul la protecția muncii a recurentei, dreptul la imagine, la onoare, demnitate

și reputație profesională.

Recurenta a solicitat admiterea recursului și anularea încheierii din 24 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei la examinare în aceiași instanță

în alt complet de judecători.

2

La 13 septembrie 2021, copia recursului depus de Balmuș Svetlana,

reprezentată de avocatul Moloșag Natalia a fost notificată participanților la proces

cu explicarea dreptului de a depune referință (f. d. 32, 37-42, vol. II), însă aceștia nu

și-au valorificat acest drept și nu au depus referință.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 iunie 2021.

Totodată, se constată că încheierea instanței de apel a fost notificată recurentei

Balmuș Svetlana în data de 20 iulie 2021, fapte ce se confirmă prin avizul de recepție

al scrisorii recomandate (f. d. 19, vol. II).

Astfel, recursul din 4 august 2021, este depus cu respectarea termenului

prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele

recurentei au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 24 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea Svetlanei

Balmuș pe motiv că acțiunea acesteia a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 209 și că reclamanta nu poate revendica încălcarea prin activitatea

administrativă a unui drept în sensul art. 17, în temeiul prevederilor art. 207 alin. (2)

lit. d) și lit. e) Cod administrativ.

La caz, verificând legalitatea încheierii date, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că aceasta este adoptată

în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile

instanței de judecată la examinarea admisibilității acțiunii în contencios

administrativ.

Astfel, pornind de la prevederile art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă

sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ.

3

În corespundere cu alin. (2) lit. d) și e) din același articol, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când acțiunea a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 209 și când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

Din analiza cererii de chemare în judecată rezultă că pretențiile înaintate se

referă la acțiunea în contestare a Actului final de control pe marginea verificării

activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău din data de 3-10

septembrie 2019 și hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 112/10 din

26 mai 2020 ,,Cu privire la Actul final de control pe marginea verificării activității

organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău”, care se contestă împreună.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că în conformitate cu art. 209 alin. (1) Cod

administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs

de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:

a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau

data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;

b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea

nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art. 165 alin. (1) referitoare la

nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

Potrivit art. 208 alin. (1) din Codul administrativ, în cazurile prevăzute de lege,

până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura

prealabilă.

În condițiile art. 163 lit. c) Cod administrativ, procedura de examinare a cererii

prealabile nu se efectuează dacă legea prevede expres adresarea nemijlocită în

instanța de judecată.

Potrivit art. 191 alin. (3) Cod administrativ, Curtea de apel Chișinău

soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva

hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al

Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența

sa prin Codul electoral.

Astfel, în speță sunt incidente prevederile art. 25 din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, care stipulează că

hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la Curtea de Apel

Chișinău de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării

acesteia (în vigoare la acel moment).

După cum denotă actele cauzei, potrivit Planului de lucru al Inspecției judiciare

pentru anul 2019 privind verificarea activității organizatorice a instanțelor

judecătorești la înfăptuirea justiției, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 31/3 din 5 februarie 2019, s-a dispus efectuarea controlului

complex la Curtea de Apel Chișinău.

În același timp, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 244/14

din 2 iulie 2019 s-a dispus inițierea de către Inspecția judiciară a controlului complex

la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 72 alin. (3), (6)-(8) din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, activitatea organizatorică a

4

instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției poate fi verificată în două forme:

a) control ordinar – pentru examinarea unui caz concret sau a unui domeniu de

activitate distinct; b) control complex – pentru examinarea întregii activități de

înfăptuire a justiției. Controalele ordinare și cele complexe pot avea caracter

planificat sau inopinat.

După încheierea controlului, dar nu mai târziu de o lună de la data încheierii,

se întocmește un proiect al actului de control, care este prezentat spre informare

instanței supuse controlului, aceasta fiind în drept să prezinte comentarii și obiecții

pe marginea proiectului în cauză. Actul final al controlului se întocmește în termen

de 10 zile lucrătoare de la data prezentării obiecțiilor sau de la data expirării

termenului pentru prezentarea acestora și se publică pe pagina web a Consiliului

Superior al Magistraturii.

Subiecții care nu sunt de acord cu rezultatele controlului, în termen de 10 zile

lucrătoare de la data prezentării acestora pentru informare, sunt în drept să prezinte

în formă scrisă obiecțiile lor Consiliului Superior al Magistraturii. În acest caz,

rezultatele controlului vor fi examinate la ședința Consiliului Superior al

Magistraturi.

Având în susținerea norma menționată la data de 28 noiembrie 2019, Inspecția

judiciară a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău proiectul Actului de control

pentru înaintarea comentariilor și obiecțiilor asupra acestuia până la data de

12 decembrie 2019.

La 9 decembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău prin scrisoarea nr. 4-35/2-2229

a făcut mențiuni cu privire la actul de control pe marginea verificării activității

organizatorice la Curtea de Apel Chișinău.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 112/10 din 26 mai 2020

cu privire la actul final de control al Inspecției judiciare referitor la verificarea

activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău s-a luat act de Actul

final de control al Inspecției judiciare, referitor la verificarea activității

organizatorice a Curții de Apel Chișinău la înfăptuirea justiției.

În același timp s-a indicat faptul că hotărârea poate fi contestată la Curtea de

Apel Chișinău în termen de 30 de zile și s-a dispus că copia prezentei hotărâri se

expediază Curții de Apel Chișinău și se publică pe pagina web a Consiliului Superior

al Magistraturii (www.csm.md).

Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că chestiunea cu

privire la Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice

efectuate la Curtea de Apel Chișinău a fost examinată în ședință publică care în

conformitate cu prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

nr. 947 din 19 iulie 1996, cu modificările și completările ulterioare a fost transmisă

on-line.

Totodată, la 26 mai 2020, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii

a fost publicată sinteza ședinței din 26 mai 2020 și rezultatul examinării chestiunii

în cauză. Astfel, potrivit sintezei vizate Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

a luat act de Actul final de control al Inspecției judiciare, referitor la verificarea

activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău.

5

La fel, pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii a fost publicată

Hotărârea motivată nr. 112/70 din 26 mai 2020 cu privire la Actul final de control

pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel

Chișinău.

Mai mult ca atât, la caz se constată că însăși reclamanta în acțiune invocă faptul

că a cunoscut la data de 15 iulie 2020 despre Actul final de control pe marginea

verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău și hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 112/10 din 26 mai 2020 cu privire la Actul

final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea

de Apel Chișinău.

Astfel fiind, având în vedere că Actul final de control pe marginea verificării

activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău se contestă împreună

cu Hotărârea nr. 112/70 din 26 mai 2020 cu privire la Actul final de control pe

marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău,

reclamanta Balmuș Svetlana urma să le conteste direct în instanța de judecată în

termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii, termen imperativ prevăzut de lege, motiv pentru care prima instanța

corect a declarat acțiunea în contestare a actelor sus-menționate ca inadmisibilă în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, pe motiv că acțiunea a fost depusă

după expirarea termenului de înaintare a acțiunii.

Or, însăși reclamanta a declarat în acțiune că a cunoscut la data de 15 iulie 2020

despre Actul final de control pe marginea verificării activității organizatorice

efectuate la Curtea de Apel Chișinău și hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 112/10 din 26 mai 2020 cu privire la Actul final de control pe

marginea verificării activității organizatorice efectuate la Curtea de Apel Chișinău.

Ca urmare, se constată a fi lipsite de suport, argumentele recurentei precum că

termenul de adresare în instanță se calculează din data comunicării deciziei cu privire

la cererea prealabilă.

Or, la caz sunt aplicabile prevederile art. 25 din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996 (în vigoare la acel moment),

potrivit căruia hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la

Curtea de Apel Chișinău de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la

data comunicării acesteia, astfel legea prevede expres adresarea nemijlocită în

instanța de judecată fără a fi necesară respectarea procedurii prealabile.

În acest aspect se atestă că prin depunerea greșită a cererii prealabile, care nu

este prevăzută de lege, reclamanta a omis termenul de înaintare a acțiunii, iar în

astfel de circumstanțe acțiunea a fost declarată inadmisibilă.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Însă reclamanta Balmuș Svetlana nu a solicitat repunerea în termen și nici nu a

invocat careva argumente care ar justifica omiterea termenului de înaintare a

prezentei acțiuni.

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ remarcă și faptul că reclamanta avea obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO

(Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja

drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire, care în consecință a

determinat inadmisibilitatea acțiunii.

În contextul dat, este de notat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

menționat că dreptul la un proces echitabil în fața unui tribunal, garantat prin

articolul 6 din Convenție, trebuie să fie interpretat în lumina preambulului

Convenției, care enunță preeminența dreptului ca element al patrimoniului comun al

Statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului

este principiul securității raporturilor juridice. Curtea a apreciat că reglementarea

referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru a promova o

acțiune/cale de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în

particular, să respecte principiul securității juridice și că cei interesați trebuie să aibă

posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

În același timp, atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în cea a Curții

Europene s-a constatat în unanimitate că accesul liber la justiție nu este, în esență,

un drept absolut și poate fi limitat atunci când limitările sunt rezonabile și

proporționale cu scopul urmărit.

Ca urmare, se constată a fi lipsite de suport argumentele recurentei privind

încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO prin faptul că a

fost îngrădit accesul la justiție, ori după cum a fost constatat omisiunea de a formula

și a depune acțiunea în conformitate cu rigorile legii și în termenul stabilit este

imputabilă exclusiv recurentei Balmuș Svetlana.

Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă

sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ.

În corespundere cu alin. (2) lit. e) din același articol, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

7

Articolul 17 din Codul administrativ, statuează că drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ notează că unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în

contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele

activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios

administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de

admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere

prin activitatea administrativă contestată.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a declarat acțiunea ca

inadmisibilă și reieșind din faptul că nu a fost vătămat niciun drept al reclamantei

prin activitatea administrativă.

În acest aspect, reclamanta Balmuș Svetlana în acțiune nu a prezentat niciun

argument fondat prin care să motiveze și să justifice explicit care sunt în concret

drepturile acesteia atinse prin activitatea administrativă.

Totodată, la caz se reține că Inspecția Judiciară în cadrul controlului a verificat

întreaga activitate organizatorică la Curtea de Apel Chișinău, indicând situația reală

în partea ce ține de respectarea legislației la examinarea dosarelor aflate în procedura

judecătoriei.

În susținerea acestui punct de vedere, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ învederează că pentru a pretinde apărarea pe

calea contenciosului administrativ al unui drept al său, potențialul reclamant

urmează să probeze că deține un asemenea drept, precum și faptul că acest drept i-a

fost încălcat prin activitatea administrativă, în condițiile în care art. 17 din Codul

administrativ, cu titlu de principiu inserează existenta dreptului vătămat prin

activitatea administrativă.

Or, în atare situație, pentru a contesta activitatea autorității publice, persoana

trebuie să justifice un drept al său încălcat prin actele contestate, așa cum autoritățile

acționează în regim de putere publică și asigură activitatea statului în domeniul

pentru care a fost format, iar pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul

administrativ este necesar să fie revindecat de către reclamant un drept propriu,

condiție ce la caz nu s-a confirmat.

La acest segment, completul invocă și jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara

victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale

probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente

niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a

cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a

subliniat că nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o ,,actio popularis” în scopul

interpretării drepturilor recunoscute în Convenție. Aceasta nu autorizează nici

persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar

8

pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția

respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului

Unit).

Totodată, Colegiul consideră legale și întemeiate concluziile primei instanțe de

a declara ca inadmisibilă acțiunea și în partea contestării răspunsului nr. 1963 m/i

din 14 august 2020, reieșind din faptul că acesta nu constituie o eventuală decizie de

soluționare a cererii prealabile.

Aceasta deoarece acțiunea în contencios administrativ declarată de Balmuș

Svetlana a fost declarată inadmisibilă, pe motiv că reclamanta urma să conteste

actele administrative direct în instanța de judecată, condiție care nu se atestă în

prezenta cauză, fapt care a generat omiterea termenului de înaintare a acțiunii în

contencios administrativ.

Din considerentele menționate, și având în vedere faptul că încheierea Curții

de Apel Chișinău este legală, iar argumentele invocate sunt neîntemeiate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus Balmuș Svetlana, reprezentată de avocatul

Moloșag Natalia.

Se menține încheierea din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Balmuș

Svetlana împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele interimar al

Consiliului Superior al Magistraturii Pahopol Anatol și Inspecția judiciară din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii, persoane terțe inspectorii judiciari Chironeț

Ioana, Verejan Valentin, Perevoznic Iurie, Roșca Valentina, Craiu Tatiana,

Paustovscaia Natalia cu privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

9