3r-302/21 — contestarea actului administrativ

3r-302/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3r-302/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Inspecția judiciară, inspectorul-judecător Victor

Pruteanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-judecător Victor Pruteanu

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva încheierii din 21 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Inspecția judiciară, reprezentată de

inspectorul-judecător Victor Pruteanu,

c o n s t a t ă :

La 22 aprilie 2021 Inspecția judiciară, în persoana inspectorului-judecător

Victor Pruteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, prin care a solicitat anularea hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 38/5 din 02 martie 2021 de respingere a contestației

depusă de inspectorul-judecător Victor Pruteanu împotriva hotărârii Plenului

Colegiului Disciplinar nr. 23/6 din 18 septembrie 2020, în privința judecătorului

Eugen Popovici de la Judecătoria Orhei, sediul central, ca fiind nefondată și emisă

cu încălcarea procedurii de adoptare.

Prin încheierea din 21 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată

inadmisibilă acțiunea depusă de Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-

judecător Victor Pruteanu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire

la contestarea actului administrativ (f.d. 95-100).

La 09 iulie 2021 Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-judecător

Victor Pruteanu a depus recurs împotriva încheierii din 21 iunie 2021 a Curții de

1

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu restituirea cauzei la rejudecare în prima

instanță.

Recurenta a remarcat că recursul a fost depus în termen, deoarece încheierea

din 21 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web a instanței

de judecată la 25 iunie 2021 și respectiv de la această dată curge termenul de 15 de

zile de contestare.

În susținerea recursului, Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-

judecător Victor Pruteanu a indicat că sunt eronate concluziile Curții de Apel

Chișinău, care au stat la baza emiterii încheierii contestate și anume, că reclamantul

nu a indicat expres vreun drept personal vătămat prin actul administrativ contestat,

or, prin adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a hotărârii nr. 38/5 din

02 martie 2021 „Cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului Disciplinar

nr. 23/6 din 18 septembrie 2020, emise în privința judecătorului Eugen Popovici, de

la Judecătoria Orhei”, nu i-au fost încălcate anumite drepturi sau libertăți personale,

în sensul art. 17 din Codul administrativ, conform căruia actele administrative

urmează a fi contestate de persoanele interesate cărora nemijlocit le sunt încălcate

drepturile și libertățile prevăzute de lege.

Aici, recurenta a relevat că în conținutul încheierii contestate se conțin

expuneri cu sens diferit. Din unele mențiuni rezultă că reclamant este Victor

Pruteanu, inspector-judecător din cadrul Inspecției judiciare, iar din altele rezultă că

reclamant este Inspecția judiciară, în persoana inspectorului- judecător Victor

Pruteanu.

În context, recurenta a subliniat că în încheierea contestată nu au fost indicate

corect datele cauzei, absolut necesare la etapa admisibilității acțiunii, și anume că

reclamant este Inspecția judiciară, ori obiectul acțiunii depuse a constituit hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii din 02 martie 2021, în cadrul căreia a fost

soluționată întrebarea privitor la sancționarea disciplinară a judecătorului, care nu a

fost deliberativă, deoarece nu au participat cel puțin zece membri titulari de drept ai

Consiliului Superior al Magistraturii.

Mai mult, în încheierea contestată nu s-a făcut referire la temeiurile de drept

invocate în acțiune, în special la art.71, art. 24, art. 25 din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996; art. 31 alin. (4),

art. 36 alin. (l) lit. c), art. 37 alin. (2) lit. a), art. 39 alin. (l), art. 40 alin. (l) din Legea

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, prin

care sunt reglementate competențele Inspecției judiciare de a participa la examinarea

cauzei disciplinare, de a contesta hotărârea Colegiului Disciplinar și a Consiliului

Superior al Magistraturii și că Inspecția judiciară este reprezentată de inspectorul-

judecător, care a efectuat verificarea sesizării sau de un alt inspector-judecător

desemnat de inspectorul-judecător principal.

Recurenta a enunțat că la caz, Inspecția judiciară și inspectorul-judecător de

care este reprezentată, nu pot pretinde și respectiv nu pot invoca expres vreun drept

personal vătămat prin actul administrativ contestat, în sensul indicat în încheierea

din 21 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Însă, pot invoca exclusiv numai

exercitarea competențelor și atribuțiilor funcționale.

La acest capitol, recurenta a susținut că Inspecția judiciară, reprezentată de

inspectorul-judecător, a invocat în acțiune atât temeiurile de fapt și de drept, cât și

cerințele înaintate, iar în declarația depusă la 28 mai 2021 cu privire la unele aspecte

2

din referința Consiliului Superior al Magistraturii, au fost combătute argumentele

pârâtului privind drepturile și interesele personale de ordin procesual și material,

atinse prin adoptarea hotărârii contestate.

De asemenea, recurenta a invocat că în acțiune se conține exclusiv dreptul și

interesul legii, dar nu un oarecare drept/interes personal.

De altfel, recurenta a punctat că Consiliul Superior al Magistraturii la ședința

din 02 martie 2021 și prin hotărârea emisă în acest caz, a recunoscut dreptul

reglementat prin norma legii citate, nu a invocat lipsa unui oarecare interes personal,

dar a examinat contestația Inspecției judiciare, reprezentată de inspectorul- judecător

împotriva hotărârii Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii.

Prin urmare, în opinia recurentei este evident ilegală încheierea din

21 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău privind declararea inadmisibilă a acțiunii

depuse din motivul lipsei interesului personal.

Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-judecător Victor Pruteanu

consideră că în prezentul caz nu este înglobată condiția legală de declarare a acțiunii

inadmisibilă, expusă în încheierea contestată, motiv pentru care recursul urmează a

fi admis cu anularea acesteia.

La 18 august 2021 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a fost

expediată copia recursului depus de Inspecția judiciară, inspectorul-judecător Victor

Pruteanu.

Deși la 23 august 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a recepționat copia

recursului, acesta nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra cererii de

recurs.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 21 iunie 2021,

fiind notificată Inspecției judiciare la data de 23 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție, anexat la materialele dosarului (f.d. 103).

Astfel, recursul depus de Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-

judecător Victor Pruteanu, la data de 09 iulie 2021, este în termen (f.d. 104-106).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Studiind actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

declară recursul inadmisibil.

Din actele cauzei rezultă, că prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.522/24 din 13 noiembrie 2018, la demersul Procurorului General

din 09 noiembrie 2018, judecătorul Eugen Popovici a fost suspendat din funcție,

3

până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală de învinuire în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 30, art. 33, art. 42 alin. (2), art. 45, art. 243 alin. (2)

lit. b) și art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal.

La 02 iunie 2020 judecătorul Eugen Popovici s-a adresat Consiliului Superior

al Magistraturii cu cerere de reluare a raporturilor de muncă, achitarea drepturilor

salariale și a plăților cuvenite pentru perioada suspendării din funcție. A anexat

ordonanță procurorului în Procuratura Anticorupție din 05 mai 2020, prin care a fost

scos de sub urmărire penală, cu clasarea procesului penal, din motivul că fapta lui

nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 30, art. 42 alin. (2), art. 324

alin. (3) lit. a), art. 243 alin. (l) lit. a) și b) din Codul Penal.

La 15 iunie 2020 Președintele-interimar al Consiliului Superior al

Magistraturii a remis Inspecției judiciare cererea judecătorului Eugen Popovici și

actele anexate, înregistrate cu nr. 1906m, cu rezoluția de verificare dacă există

abatere disciplinară.

Prin dispoziția inspectorului-judecător principal al Inspecției judiciare din

16 iunie 2020, a fost repartizat materialul nr. 1906m pentru verificare inspectorului-

judecător Victor Pruteanu.

La 07 iulie 2020 Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat cu nr.2289m

autosesizarea inspectorului-judecător al Inspecției judiciare, privind faptele

judecătorului Eugen Popovici, care pot constitui abatere disciplinară.

Prin rezoluția inspectorului-judecător din 29 iulie 2020, s-a dispus pornirea

procedurii disciplinare și începerea cercetării disciplinare pe art. 4 alin.(l) lit. e) și p)

din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, privitor la acțiunile

și manifestările judecătorului Eugen Popovici.

La 20 august 2020 inspectorul-judecător Victor Pruteanu, în rezultatul

cercetării disciplinare, a întocmit raportul privitor la acțiunile judecătorului Eugen

Popovici de la Judecătoria Orhei, sediul central, care împreună cu dosarul cauzei

disciplinare a fost prezentat Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii, pentru examinare.

Prin hotărârea nr.23/6 din 18 septembrie 2020 a Colegiului Disciplinar de pe

lângă Consiliul Superior al Magistraturii s-a încetat procedura disciplinară intentată

în baza sesizării depuse de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în privința

acțiunilor judecătorului Eugen Popovici de la Judecătoria Orhei, sediul central

(f.d. 24-24).

La 09 noiembrie 2020 Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-

judecător Victor Pruteanu a depus contestație la Consiliul Superior al Magistraturii

împotriva hotărârii nr.23/6 din 18 septembrie 2020 a Colegiului Disciplinar de pe

lângă Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a solicitat anularea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri de constatare în acțiunile judecătorului Eugen Popovici

de la Judecătoria Orhei, sediul central a abaterilor disciplinare prevăzute de

art. 4 alin. (1) lit. l) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, cu sistarea procedurii disciplinare din motivul expirării termenului de

tragere la răspundere disciplinară (f.d. 25-26).

La 31 decembrie 2020 Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-

judecător Victor Pruteanu a depus contestație suplimentară împotriva hotărârii

nr.23/6 din 18 septembrie 2020 a Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii, prin care a solicitat anularea acesteia și emiterea unei noi

4

hotărâri, de sistare a procedurii disciplinare în temeiul art. 4 alin. (1) lit. l) și p) al

Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în privința judecătorului

Eugen Popovici de la Judecătoria Orhei, sediul central, din motivul expirării

termenului pentru atragerea la răspundere disciplinară, prevăzut de art. 5 alin. (1) al

Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (f.d. 27-33).

Prin hotărârea nr. 38/5 din 02 martie 2021 a Consiliului Superior al

Magistraturii, s-a respins contestația depusă de inspectorul- judecător Victor

Pruteanu al Inspecției judiciare împotriva hotărârii nr.23/6 din 18 septembrie 2020

a Colegiului Disciplinar, emisă în privința judecătorului Eugen Popovici de la

Judecătoria Orhei (f.d. 35-46).

La 22 aprilie 2021 inspectorul-judecător Victor Pruteanu a depus prezenta

cerere de chemare în judecată din numele Inspecției judiciare împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, în baza art.71, art. 24, art. 25 din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996; art. 31 alin. (4),

art. 36 alin. (l) lit. c), art. 37 alin. (2) lit. a), art. 39 alin. (l), art. 40 alin. (l) din Legea

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 și a

normelor Codului administrativ, privind anularea hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 38/5 din 02 martie 2021 de respingere a contestației

depusă de inspectorul-judecător Victor Pruteanu împotriva hotărârii Plenului

Colegiului Disciplinar nr. 23/6 din 18 septembrie 2020, în privința judecătorului

Eugen Popovici de la Judecătoria Orhei, sediul central, ca fiind nefondată și emisă

cu încălcarea procedurii de adoptare.

Prin încheierea din 21 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă

de Inspecția judiciară, în persoana inspectorului-judecător Victor Pruteanu a fost

declarată inadmisibilă (f.d. 95-100).

Iar, la 09 iulie 2021 Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-judecător

Victor Pruteanu a depus recurs împotriva încheierii din 21 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu restituirea cauzei la rejudecare în prima

instanță.

Prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a acordat

reprezentantului recurentei Inspecției judiciare, inspectorului-judecător Victor

Pruteanu, termen până la 25 octombrie 2021, pentru prezentarea documentului care

confirmă împuternicirile ce acordă dreptul inspectorului-judecător Victor Pruteanu

de a reprezenta interesele Inspecției judiciare în instanța de recurs. De asemenea,

reprezentantului recurentei i-a fost explicat că în cazul neînlăturării în termenul

stabilit a neajunsului constatat la depunerea cererii de recurs, în temeiul

art. 243 alin. (1) lit. a) și art. 236 alin (2) lit. f) din Codul administrativ, recursul va

fi declarat inadmisibil.

La data de 21 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin

intermediul poștei electronice, în adresa inspectorului-judecător Victor Pruteanu,

copia încheierii nominalizate.

La 25 octombrie 2021, Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-

judecător Victor Pruteanu a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere prin

care a solicitat examinarea recursului în baza actelor cauzei. La cererea nominalizată

au fost anexate copiile: legitimației nr. 000183 din 01 iunie 2020, valabilă până la

data de 26 mai 2026; hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.116/10 din

26 mai 2020 cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției de

5

inspector-judecător în cadrul Inspecției Judiciare și dispoziția Inspecției judiciare

nr. 527s-1906m din 16 iunie 2020 de repartizare a sesizării.

În motivarea cererii nominalizate recurenta a invocat că, inspectorul-judecător

Victor Pruteanu deține împuterniciri de reprezentare a Inspecției judiciare, prin

efectul legii, iar, împuternicirile legale ale inspectorului-judecător de reprezentare a

Inspecției judiciare în instanțele de judecată sunt expuse în Legea nr. 199 din 16 iulie

2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

În acest sens, recurenta a făcut referire la art. 5 lit. a)–d) din Legea

nominalizată, care statuează că în exercitarea mandatului, persoana cu funcție de

demnitate publică are următoarele drepturi de bază: să adopte decizii în limita

competențelor legale și să ceară executarea acestora; să obțină în modul stabilit

informația și materialele necesare pentru exercitarea funcției și, după caz, să aibă

acces la documentele și la informațiile ce conțin secret de stat; să viziteze, din oficiu

sau la solicitare, întru exercitarea funcției și în modul stabilit, alte autorități publice,

alte persoane fizice și juridice, de drept public sau privat; să beneficieze de dreptul

la integritate personală, la o atitudine adecvată și respectuoasă din partea

subordonaților, altor factori de decizie și a cetățenilor.

Totodată, recurenta a remarcat și prevederile art. 8 alin. (2) din Legea

nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate

publică, potrivit căruia demnitarul care își exercită mandatul în cadrul unei autorități

publice, nefiind conducătorul acesteia, poate să reprezinte, fără un mandat special,

autoritatea publică respectivă față de celelalte autorități publice, față de persoane

fizice și juridice de drept public sau privat, din țară și din străinătate, inclusiv în

instanțele judecătorești, în limita prerogativelor funcției de demnitate publică.

Prin urmare, recurenta a reiterat că prevederile legale expuse în art. 8 alin. (2)

din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică, aplicate în coroborare cu Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, denotă faptul că prin efectul legii

inspectorul-judecător este persoana procesuală independentă, care nu necesită să

dețină împuternicirile speciale eliberate de conducătorul autorității respective.

Subsecvent, recurenta a reținut că Inspecția judiciară nu este persoană

juridică, fiind un organ specializat în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, consideră recurenta că inspectorul-judecător, în virtutea funcției sale de

demnitate publică, poate reprezenta Inspecția judiciară în fața instanțelor

judecătorești, fără un mandat special, în limita exercitării prerogativelor funcției de

demnitate publică.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că potrivit art. 203 lit. c) din Codul administrativ,

participanți la proces sunt alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.

Conform art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în

sensul art. 7.

În conformitate cu art. 45 alin. (4) din Codul administrativ, autoritățile publice

acționează prin intermediul conducătorilor sau al reprezentanților.

În corespundere cu art. 46 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura

administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită.

6

Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din

conținutul procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate

acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă.

Conform art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu

recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În conformitate cu art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de apel

se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Potrivit art. 234 alin. (1) din Codul administrativ, la cererea de apel se

anexează o copie a hotărârii contestate și documentele prevăzute la art. 212 alin. (1)

lit. c) și d).

În corespundere cu art. 212 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, la cererea

de chemare în judecată se anexează: documentul care confirmă împuternicirile

reprezentantului legal sau împuternicit.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când: apelul este depus de o persoană

neîmputernicită.

Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor

de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin

alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați

împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele

prezentate în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin

actele de constituire. În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele

ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnați în

condițiile legii.

În corespundere cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a

exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de

a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru

soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a

majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul

acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a

intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de

a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau

eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi

bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat

expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei

juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

7

De asemenea, instanța de recurs învederează și prevederile art. 7 alin. (1)

lit. d) și alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, care stipulează că organele specializate sânt: Inspecția

judiciară.

Competența, modul de organizare și de funcționare a colegiilor sânt stabilite

prin legi și prin regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform art. 71 alin. (1) și (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, Inspecția judiciară este un organ

independent, constituit din 7 inspectori-judecători, care dispune de autonomie

funcțională.

Inspecția judiciară este condusă de către un inspector-judecător principal,

desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, pe durata mandatului, din rândul

inspectorilor-judecători.

Iar, conform art. 40 alin.(1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, hotărârile Consiliului Superior al

Magistraturii, adoptate în condițiile art. 39, pot fi contestate la Curtea de Apel

Chișinău de persoanele care au depus sesizarea, de Inspecția judiciară sau de

judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 30 zile de la data recepționării hotărârii

motivate.

La fel, instanța de recurs consideră imperioase și prevederile pct.3.13 lit. a)

din Regulamentul privind organizarea, competența și modul de funcționare a

Inspecției judiciare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr.506/24 din 14 noiembrie 2018, conform cărora Inspectorul-judecător are dreptul:

să beneficieze de drepturile și libertățile consacrate de Constituția și legislația

Republicii Moldova; să beneficieze, în procesul desfășurării activității, de drepturile

procesuale stabilite de legislația procesuală; să beneficieze de instruire continuă în

mod gratuit, în limitele stabilite de lege; să participe la elaborarea de publicații ori

studii de specialitate, de lucrări literare sau științifice, cu excepția celor cu caracter

politic; să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de

acte normative, a unor documente interne sau internaționale; să fie membri ai

societăților științifice sau academice, precum și ai asociațiilor sau fundațiilor care au

scop științific ori profesional.

Conform pct. 3.15 lit. a)-i) al aceluiași Regulament, Inspectorii-judecători

sânt obligați: să fie imparțiali; să asigure apărarea drepturilor și libertăților

persoanelor, onoarei și demnității acestora; să respecte întocmai cerințele legii la

exercitarea atribuțiilor și să asigure interpretarea și aplicarea uniformă a legislației;

să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiului justiției,

care compromit cinstea și demnitatea de inspector-judecător, provoacă îndoieli față

de obiectivitatea lor; să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului; să nu

divulge informația ce ia devenit cunoscută pe parcursul exercitării funcției. să

respecte ordinea și regimul de lucru stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii;

să depună declarația cu privire la venituri și proprietate; să depună declarația de

interese personale.

Potrivit pct.10.22 lit. a)-c) din Regulamentul nominalizat, Inspectorul-

judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat: să întreprindă toate

măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării și a stabili

existența sau inexistența elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară;

8

să solicite opinia scrisă a judecătorului la care se face referire în sesizare cu privire

la circumstanțele invocate; să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include

sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, opinia scrisă a

judecătorului subiect al sesizării, precum și toate materialele și alte probe obținute

în urma verificării.

Iar, în corespundere cu pct. 10.23 lit. a)-g) din Regulamentul enunțat, în

procesul de verificare a sesizării, inspectorul-judecător este în drept: să facă copii de

pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că

au fost comise faptele descrise în sesizare; să solicite alte informații necesare de la

președintele instanței și alți judecători de la instanța în care activează judecătorul

vizat în sesizare, precum și de la alte autorități publice, persoane cu funcții de

răspundere sau persoane private; să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a

depus sesizarea explicații verbale și în scris, precum și probe suplimentare în

legătură cu faptele invocate în sesizare; să întreprindă alte măsuri pe care le

consideră necesare pentru a demonstra existența sau inexistența elementelor abaterii

disciplinare în faptele indicate în sesizare; să examineze admisibilitatea sesizării

pentru pornirea procedurii disciplinare, cu încadrarea juridică a faptelor invocate în

sesizare, în conformitate cu prevederile art.4 alin.(1); să transmită dosarul disciplinar

Colegiului Disciplinar și să susțină raportul cu privire la rezultatele cercetării

disciplinare; să se abțină de la verificarea sesizării și cercetarea disciplinară dacă se

află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate până la

al treilea grad inclusiv cu judecătorul subiect al procedurii disciplinare sau cu

persoana care a depus sesizarea, precum și în cazul în care are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei disciplinare sau există alte împrejurări care

pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea sa. Pentru aceleași motive,

judecătorul subiect al procedurii disciplinare sau persoana care a depus sesizarea

poate cere recuzarea inspectorului-judecător.

Așadar, instanța de recurs concluzionează că recursul împotriva încheierii din

21 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost depus de către inspectorul-judecător

Victor Pruteanu, din cadrul Inspecției judiciare, însă fără a deține împuterniciri în

acest sens acordate de către inspectorul-judecător principal, care nemijlocit conduce

Inspecția judiciară, or, la materialele cauzei nu a fost prezentat documentul care

confirmă împuternicirile, sau o procură care îi acordă dreptul inspectorului-judecător

Victor Pruteanu de a reprezenta Inspecția judiciară în instanțele de judecată.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul inspectorului-judecător

Victor Pruteanu, precum că acesta, în virtutea funcției sale de demnitate publică,

poate reprezenta Inspecția judiciară în fața instanțelor judecătorești, fără un mandat

special, în limita exercitării prerogativelor funcției de demnitate publică, or, acesta

este bazat doar pe faptul că prin dispoziția Inspecției judiciare nr. 527s-1906m din

16 iunie 2020, inspectorului-judecător Victor Pruteanu a fost repartizată sesizarea

Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol cu

privire la verificarea temeiurilor de intentare a procedurii disciplinare referitor la

acțiunile judecătorului – Eugen Popovici de la Judecătoria Orhei, sediul central, în

privința căruia a fost eliberat acord pentru urmărirea penală.

De altfel, raportând normele de drept enunțate la circumstanțele cauzei,

instanța de recurs precizează că inspectorul-judecător Victor Pruteanu nu dispune de

dreptul de a semna cererea de recurs și de a o depune în judecată în numele Inspecției

9

judiciare, fără a avea împuternicire expresă în acest sens, consemnată în procura

eliberată de către inspectorul-judecător principal, care conduce Inspecția judiciară.

Totodată, prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție

s-a acordat reprezentantului recurentei Inspecției judiciare, inspectorului-judecător

Victor Pruteanu termen până la 25 octombrie 2021, pentru prezentarea, la Curtea

Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18) a documentului

care confirmă împuternicirile ce acordă dreptul inspectorului-judecător Victor

Pruteanu de a reprezenta interesele Inspecției judiciare în instanța de recurs.

Analizând actele cauzei se constată că până la data stabilită de către instanța

de recurs, reprezentantul recurentei Inspecției judiciare, inspectorul-judecător

Victor Pruteanu nu a executat încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme

de Justiție. Prin urmare, pentru a fi considerată executată încheierea din

20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, inspectorul-judecător Victor

Pruteanu avea obligația pozitivă de a depune documentul care confirmă

împuternicirile ce acordă dreptul inspectorului-judecător Victor Pruteanu de a

reprezenta interesele Inspecției judiciare în instanța de recurs în cauza respectivă.

La acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 16 din Codul de

procedură civilă care consfințește caracterul obligatoriu al actelor judecătorești,

stipulând la alin. (1) și (2) că hotărârile, încheierile, ordonanțele și deciziile

judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte

adresări legale ale instanței judecătorești, sânt obligatorii pentru toate autoritățile

publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice

și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor,

delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de

judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.

Normele precitate conferă caracter obligatoriu actelor de dispoziție

judecătorești, inclusiv încheierilor judecătorești, fapt ce presupune că justițiabilul,

la caz reprezentantul recurentei Inspecției judiciare, inspectorul-judecător Victor

Pruteanu, trebuie să-și ajusteze conduita conform indicațiilor reflectate în actul

judecătoresc de dispoziție.

Pe cale de consecință, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că ignorarea de către subiectul

procesual a prescripțiilor legale, inclusiv celor indicate de instanța de judecată

conform art. 241 alin. (3) coroborat cu art. 234 din Codul administrativ, și a

condițiilor de legalitate a cererii de recurs ar lipsi procedura judiciară de eficiență

și ar submina efectele actului de justiție. În acest sens legiuitorul a instituit în

procesul administrativ instituția sancțiunilor procedurale, una dintre care este

perimarea, adică sancționarea pasivității participanților la proces.

Astfel, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de procedură

atrage după sine perimarea, ca sancțiune procedurală pentru neglijența părților sau

a participanților la proces în îndeplinirea obligațiilor sale procedurale, precum și

de intenția acestora de a abandona procesul administrativ. Respectiv, perimarea

fiind o consecință a lipsei de străduință și insistență în desfășurarea procesului

10

administrativ. Or, fiind interesat în soluționarea prezentului litigiu, reprezentantul

recurentei Inspecției judiciare, inspectorul-judecător Victor Pruteanu urma să

întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, inclusiv

prin executarea întocmai a încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de

Justiție și depunerii documentului care confirmă împuternicirile ce acordă dreptul

inspectorului-judecător Victor Pruteanu de a reprezenta interesele Inspecției

judiciare în instanța de recurs.

La caz, cererea de recurs depusă de către Inspecția judiciară, reprezentată de

inspectorul-judecător Victor Pruteanu nu corespunde cerințelor impuse de Codul

administrativ, iar reprezentantul recurentei nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de instanța de recurs.

Prin urmare, cererea de recurs depusă împotriva încheierii din 21 iunie 2021

a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi declarată inadmisibilă, în condițiile în care

aceasta a fost semnată și depusă de către inspectorul-judecător Victor Pruteanu în

interesele Inspecției judiciare, fără a prezenta un act ce ar confirma împuternicirile

acordate de către inspectorul-judecător principal, în acest sens.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs

înaintată de Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-judecător Victor

Pruteanu, este depusă de către o persoană neîmputernicită, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul inadmisibil.

Conform art. 193, art. 195, art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e :

Recursul depus de Inspecția judiciară, reprezentată de inspectorul-judecător

Victor Pruteanu, se declară inadmisibil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

11