2ac-127/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-127/20

ÎNCHEIERE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea reprezentantului reclamantei Svetlana Balmuș, avocatului

Natalia Moloșag, cu privire la strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea

de Apel Chișinău a cauzei de contencios administrativ intentate la contestația

depusă de Svetlana Balmuș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol și

Inspecției judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, persoane terțe

inspectorii judiciari Ioana Chironeț, Valentin Verejan, Iurie Perevoznic, Valentin

Roșca, Tatiana Craiu și Natalia Paustovscaia cu privire la contestarea actelor

administrative,

constată:

La 16 septembrie 2020, Svetlana Balmuș și reprezentantul acesteia, avocatul

Natalia Moloșag au depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, președintelui interimar

al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol și Inspecției judiciare de

pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, persoane terțe inspectorii judiciari

Ioana Chironeț, Valentin Verejan, Iurie Perevoznic, Valentin Roșca, Tatiana

Craiu și Natalia Paustovscaia, prin care a solicitat:

-constatarea prezenței elementelor discriminatori și defăimătoare în Actul

final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la

Curtea de Apel Chișinău din data de 03-10 septembrie 2019, care-i aduc

atingere onoarei, demnității și reputației profesionale;

-constatarea în activitatea Inspecției judiciare efectuată în cadrul Curții de

Apel Chișinău și reflectată în Actul final de control din data de 03-10

septembrie 2019 a încălcării principiului legalității, cercetării din oficiu,

egalității în tratament, bunei credințe, imparțialității, eficienței,

proporționalității și securității raporturilor juridice;

-obligarea Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției judiciare să

modifice, prin excluderea din partea constatatoare a paginilor 39-49 a

Actului final de control a expunerilor discriminatorii, defăimătoare, care

aduc atingere onoarei, demnității și reputației profesionale a Svetlanei

Balmuș;

-modificarea hotărârii CSM nr. 112/10 din 26 mai 2020 cu privire la Actul

final de control pe marginea verificării activității organizatorice efectuate la

1

Curtea de Apel Chișinău în partea ce aduce atingere onoarei, demnității și

reputației profesionale a Svetlanei Balmuș;

-obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să recunoască public

activitatea defectuoasă a Inspecției judiciare în procesul efectuării și

întocmirii Actului final de control din 03-10 septembrie 2019 din cadrul

Curții de Apel Chișinău și prezentarea scuzelor Svetlanei Balmuș;

-anularea în tot a răspunsului nr. 1963 m/i din 14 august 2020, ca fiind act

administrativ defavorabil ilegal, emis cu încălcarea competenței și

procedurii administrative.

La 07 octombrie 2020, reprezentantul Svetlanei Balmuș, avocatul Natalia

Moloșag, a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice,

cerere ce nu corespunde cerințelor față de documentul electronic, prin care

solicită strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel

Chișinău.

Argumentele cererii, în esență, se rezumă la faptul că reclamanta Svetlana

Balmuș mai mult de 4 ani a deținut funcția de judecător al Curții de Apel

Chișinău, iar obiectul prezentei acțiuni îl constituie rezultatele controlului

activității acesteia ca judecător al Colegiului penal al Curții de apel Chișinău.

Mai mult ca atât, prezenta acțiune vizează nemijlocit și presupusele acțiuni

de imixtiune ale fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, în

activitatea Inspecției judiciare în cadrul efectuării acestui control.

În opinia avocatului Natalia Moloșag, acest fapt are un caracter important,

deoarece prezenta speță se examinează în procedura contenciosului administrativ,

iar fostul președinte al Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, în temeiul Codului

administrativ și Legii privind organizarea judecătorească a format complete de

judecători specializate pentru judecarea acestei categorii de dosare.

Astfel, membrii completului de judecată desemnați să judece prezenta cauză

s-au aflat în relații de colegialitate și raporturi de muncă cu fostul președinte al

Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca.

Dealtfel, reclamanta Svetlana Balmuș la fel s-a aflat în raporturi de

colegialitate cu membrii completului de judecată desemnat să judece prezenta

cauză.

În atare circumstanțe, avocatul Natalia Moloșag a conchis că examinarea

cauzei Svetlanei Balmuș de către foștii colegi, care au fost în subordinea ex-

președintelui Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, afectează garanțiile unui proces

echitabil.

Examinând temeiurile invocate de avocatul Natalia Moloșag privind

existența presupuselor circumstanțe ce ar afecta imparțialitatea judecătorilor

Curții de Apel Chișinău și ar genera necesitatea strămutării cauzei la o altă

instanță egală în grad, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată netemeinicia acestora și

necesitatea respingerii cererii de strămutare a cauzei, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul de procedură civilă, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.

În corespundere cu art. 191 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea de

2

apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ

împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului

Superior al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite

în competența sa prin Codul electoral.

Articolul 198 din Codul administrativ enumeră exhaustiv la alin. (3)

temeiurile strămutării unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la

alta. Așa, conform acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o

încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios

administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate

adopta o hotărâre:

a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători

ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;

b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o

perioadă îndelungată.

Colegiul consideră neîntemeiat și lipsit de suport argumentul că nepărtinirea

judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de calitatea reclamantei,

care a fost în relații de colegialitate cu aceștia. Or, prin prisma normei imperative

de la art. 198 alin. (3) lit. a) din Codul administrativ, dosarul poate fi strămutat la

o altă instanță egală în grad dacă este imposibilă formarea unui complet de

judecată care să examineze cauza, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai

multor judecători.

În acest sens, Colegiul consideră oportun de a învedera că potrivit art. 2.5

din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar

pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care

unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să

judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se

numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o

prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște

personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut

calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care

judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul

procesului.

Pentru a se pronunța asupra netemeiniciei cererii de strămutare, Colegiul

opinează imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a

Curții Europene a Drepturilor Omului.

Așa, este de remarcat că, în jurisprudența sa constată, Curtea face distincție

între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală

sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică

determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982 și

Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În

această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști c. Moldovei, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive

3

legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor

care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce

este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea

Ferrantelli and Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat

părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă

în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente

garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor

formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din

lucrările dosarului că niciunul din judecătorii ce fac parte din membrii

completului Curții de Apel Chișinău căruia i-a fost repartizată prezenta cauză

spre examinare nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. Mai mult ca

atât, aceștia au oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială în privința

imparțialității lor.

Una din garanțiile de imparțialitate este publicitatea atât a procesului de

constituire a completelor de judecată, care este plasată pe pagina web a Curții de

Apel Chișinău, cât și a desfășurării procesului de judecată, cu respectarea

drepturilor unui proces echitabil, inter alia dreptul de a recuza judecători sau

după caz de a se abține de la judecată.

În speță, însă, participanții la proces nu au recuzat vreun judecător care

participă la examinarea prezentei cauze, precum și nu s-a admis vreo declarație

de abținere de la judecată.

Prin urmare, Colegiul constată că autorul declarației de imparțialitate a

judecătorilor Curții de Apel Chișinău la judecarea prezentei cauzei, avocatul

Natalia Moloșag, nu a justificat obiectiv punctul său de vedere referitor la

pretinsa imparțialitate.

În această ordine de idei, motivele formulate și invocate de către avocatul

Natalia Moloșag întru susținerea cererii de strămutare a cauzei nu pot fi încadrate

în niciun temei prevăzut la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, fapt ce

impune necesitatea respingerii cererii, ca fiind neîntemeiată.

Cu titlu subsecvent, Colegiul remarcă alt motiv de netemeinicie a cererii cu

privire la strămutarea cauzei, care rezultă din prevederile imperative ale art. 191

alin. (3) din Codul administrativ.

În acest sens urmează a fi reiterat că revendicările formulate în prezenta

acțiune sunt înaintate primordial împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

și rezidă din activitatea administrativă a acestuia. Așa, prin prisma art. 191

alin. (3) din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău deține competență

exclusivă, care nu poate fi transmisă altor instanțe, la soluționarea în primă

instanță a cauzelor în contencios administrativ înaintate împotriva acțiunilor

Consiliului Superior al Magistraturii.

La acest aspect sunt imperioase și prevederile art. 197 din Codul

administrativ, care garantează că nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării

procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu

excepțiile expres stabilite de lege.

Respectiv, Colegiul învederează că nu este în drept de a substitui voința

4

imperativă a legislatorului, materializată în conținutul normelor de procedură

administrativă, în vederea satisfacerii unei cereri lipsite de temeinicie, din

motivul înțelegerii greșite de către solicitant a prevederilor legale.

Din considerentele expuse supra și întru respectarea unui procesul echitabil

înfăptuit de către un tribunal învestit de lege, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia respingerii cererii reprezentantului reclamantei Svetlana

Balmuș, avocatului Natalia Moloșag, cu privire la strămutarea cauzei la altă

instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău.

Conform 191 alin. (3), 197, 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se respinge cererea reprezentantului reclamantei Svetlana Balmuș,

avocatului Natalia Moloșag, cu privire la strămutarea la altă instanță egală în grad

cu Curtea de Apel Chișinău a cauzei de contencios administrativ intentate la

contestația depusă de Svetlana Balmuș împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii,

Anatol Pahopol și Inspecției judiciare de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii, persoane terțe inspectorii judiciari Ioana Chironeț, Valentin

Verejan, Iurie Perevoznic, Valentin Roșca, Tatiana Craiu și Natalia Paustovscaia

cu privire la contestarea actelor administrative,

Cauza de contencios administrativ intentată la contestația depusă de

Svetlana Balmuș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, președintelui

interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Anatol Pahopol și Inspecției

judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, persoane terțe

inspectorii judiciari Ioana Chironeț, Valentin Verejan, Iurie Perevoznic, Valentin

Roșca, Tatiana Craiu și Natalia Paustovscaia cu privire la contestarea actelor

administrative se restituie Curții de Apel Chișinău, care este competentă să

examineze în prima instanță prezenta acțiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5