3ra-1023/23 — anularea hotaririi si obligarea reluarii procesului de verificare

3ra-1023/23 — anularea hotaririi si obligarea reluarii procesului de verificare (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1023/23

2-23145799-01-3ra-19102023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, I. Dutca, Ec. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Dvorjanscaia Irina, reprezentată de

avocatul Banaru Vadim,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Dvorjanscaia Irina împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Glodeni nr. 19 privind anularea pct.2 al hotărârii nr.36/1 din 11 octombrie 2023

a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Glodeni nr. 19 și obligarea a

relua procesul de verificare a dosarului administrativ în vederea înregistrării la funcția de

consilier raional desemnat de Partidul Politic „ȘANSĂ”,

împotriva hotărârii din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Dvorjanscaia Irina,

c o n s t a t ă :

La data de 12 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Dvorjanscaia Irina

a depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Glodeni nr. 19 (în continuare CECER Glodeni nr. 19),

și concretizându-și pretențiile, a solicitat constatarea nulității și anularea hotărârii nr.36/1

din 11 octombrie 2023 a CECER Glodeni nr. 19 și obligarea CECER Glodeni nr. 19 să

reia procesul de verificare a dosarului administrativ în vederea înregistrării reclamantei la

funcția de consilier raional desemnat de Partidul Politic „ȘANSĂ”.

În motivarea contestației a invocat că, la data de 05 octombrie 2023 Biroul Permanent

Teritorial al Partidului Politic „ȘANSĂ” a depus la CECER Glodeni nr. 19 cererea privind

modificarea listei candidaților la funcția de consilier raional desemnați de Partidul Politic

„ȘANSĂ”, solicitându-se ca reclamanta să fie inclusă pe poziția 1 în lista de candidați

pentru funcția de consilier raional Glodeni în cadrul alegerilor locale generale din 05

noiembrie 2023.

1

Reclamanta a notat că la data de 11 octombrie 2023 CECER Glodeni nr. 19 a aprobat

hotărârea nr. 36/1 prin care a modificat hotărârea nr. 36 CECER Glodeni nr. 19 din 05

octombrie 2023, fiind respinsă includerea Irinei Dvorjanscaia în lista de candidați pentru

funcția de consilier raional Glodeni, menționând că la data de 4 octombrie 2023 instituțiile

vizate în pct.1.2 din Dispoziția nr.86 din 4 octombrie 2023, au prezentat listele persoanelor

care nu pot fi înregistrate în calitate de concurenți electorali în temeiul dispoziției

menționate supra.

Reclamanta a comunicat că nu a fost invitată la ședința CECER Glodeni nr. 19 pentru

a participa la examinarea subiectului care o vizează și a aflat despre decizie doar după ce

aceasta a fost aprobată, fiindu-i afectat dreptul de a fi înregistrat în calitate de concurent

electoral. Astfel, acest act administrativ a fost aprobat cu o gravă încălcare a procedurii

legale.

De asemenea, reclamanta a invocat că refuzul de a fi înregistrată a fost motivată de

o interdicție de a participa în alegeri, introduse, prin derogare de la Codul electoral, printr-

o măsură excepțională prin dispoziția CSE nr. 86 din 04 octombrie 2023. Or, autoritatea

pârâtă nu putea lua în calcul prevederile menționate în dispoziția CSE care vin în

contradicție directă cu toate normele legale existente cu privire la asigurarea unor alegeri

libere și dreptul de a fi ales, garantat de art. 38 de Constituție și prevederile Codului

electoral. Mai mult, autoritatea pârâtă, într-un proces administrativ este obligată să se

conducă de principiul legalității, imparțialității, bunei credințe, proporționalității.

Reclamanta a subliniat că CECER Glodeni nr. 19 urma să se conducă exclusiv de

normele constituționale și ale Codului electoral, care sunt acte ierarhic superioare unei

dispoziții ale unui organ executiv chiar dacă acestuia îi sunt acordate atribuții de a lua

unele măsuri de ordin excepțional.

Cu referire la statutul dispoziției CSE și a interdicțiilor aplicate reclamanta a

menționat că, la data de 24 februarie 2022, Parlamentul a adoptat hotărârea nr. 41 privind

declararea stării de urgență. Motivul stării de urgență a fost declarat conflictul militar din

țara vecină și pericolul securității regionale. Parlamentul a acordat competențe CSE

reieșind din prevederile Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și

de război, în vederea soluționării problemelor stringente care reies exclusiv din situația

care a generat instituirea stării de urgență.

Reclamanta a indicat că nici în raportul CSE, nici în declarațiile prim-ministrului din

plen nu au fost oferite date și informații prin care s-ar constata anumite amenințări la

securitatea națională generate de procesele ordinare de judecată de restabilire la muncă.

Normele legale prin care s-a instituit stare de urgență și hotărârea Parlamentului

corespunzătoare nu au specificat necesitatea măsurilor în domeniul electoral, dar contrar,

Parlamentul a permis desfășurarea alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023. Prin

urmare, interdicțiile de a participa în alegeri nu au nicio legătură cu motivele care au

instituit starea de urgență.

Din aceste considerente reclamanta invocă că, dispoziția CSE nu are forță juridică și

nu poate substitui prevederile legii organice, or doar Parlamentul ca unica autoritate

legislativă a statului poate modifica legislația. Totodată, Curtea Constituțională în

2

hotărârea nr. 17/2020 a remarcat că nu doar Parlamentul urmează să aplice cu precauție

instituția stării de urgență, dar în primul rând CSE este obligat să aplice acele competențe

delegate cu precauție maximă și doar în strictă conformitate cu motivele care au generat

starea de urgență, doar în cazuri excepționale, când alte măsuri ordinare nu sunt posibile

și nu în detrimentul respectării drepturilor fundamentale ale omului.

Reclamanta a specificat că prin impunerea unor interdicții care nu sunt prevăzute de

lege, CSE și-a depășit competența, iar autoritatea pârâtă a ignorat principiile legalității și

a unei examinări minuțioase a acestui proces administrativ, călăuzindu-se exclusiv doar

de prevederi subordonate legii. CECER Glodeni nr. 19 nu a aplicat în acest proces nici

prevederile Constituției, nici prevederile Codului electoral, în vigoare la data adoptării

actului contestat.

Totodată, reclamanta a menționat că prin prevederile aplicate în privința acesteia,

prin care i s-a refuzat dreptul de a candida se anulează un drept fundamental, fiind ignorat

testul de proporționalitate statuat expres în art.54 din Constituția Republicii Moldova.

Deși orice ingerință și restricție a drepturilor omului trebuie să fie prevăzută de lege, să

urmărească un scop legitim și să fie necesară într-o societate democratică, ingerința la care

a fost supusă reclamanta nu este prevăzută de lege.

Reclamanta a invocat că, prin acțiunile abuzive ale CECER Glodeni nr. 19 este

limitată într-un drept fundamental, și anume dreptul de a fi ales garantat de art. 38 din

Constituție și contravine standardelor și recomandărilor unanim recunoscute, aprobate de

Comisia de la Veneția în Codul bunelor practici în materie electorală din 2002.

În final, reclamanta a indicat că autoritatea pârâtă a adoptat un act administrativ

contrar prevederilor constituționale și legale, iar la examinarea procedurii administrative

nu a fost invitată și audiată, fiind-ui încălcate toate drepturile procedurale de a se apăra,

ca prin adoptarea actului administrativ să-i fie restricționat un drept constituțional

fundamental la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea înaintată de Irina Dvorjanscaia împotriva CECER Glodeni nr. 19

privind anularea pct.2 a hotărârii nr.36/1 din 11 octombrie 2023 a CECER Glodeni nr. 19

și obligarea de a relua procesul de verificare a dosarului administrativ în vederea

înregistrării reclamantei la funcția de consilier raional desemnat de Partidul Politic

„ȘANSĂ”.

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Chișinău a reținut că acțiunea în

contencios administrativ este înaintată în termenul legal din momentul adoptării hotărârii

nr. 36/1 din 11 octombrie 2023, de către CECER Glodeni nr. 19, fapt ce se confirmă prin

acțiunea depusă în instanța de judecată la data de 12 octombrie 2023, prin intermediul

poștei electronice. Totodată, acțiunea înaintată de către Irina Dvorjanscaia reprezintă o

acțiune în obligare, în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul

administrativ. Or, elementul central al obiectului acțiunii în obligare rezidă în faptul că,

reclamanta urmărește pe cale judiciară anularea parțială a hotărârii și obligarea autorității

publice de a reexamina verificarea dosarului administrativ în vederea înregistrării

reclamantei la funcția de consilier raional desemnat de Partidul Politic „ȘANSĂ”, în

3

strictă conformitate cu prevederile Constituției și Codului electoral, dacă revendicarea

pretenției reclamantei de emitere a actului este întemeiată.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că Dvorjanscaia Irina este în drept să înainteze

acțiunea în contencios administrativ, iar acțiunea în obligare utilizată de reclamantă pentru

revendicarea apărării drepturilor nu este condiționată, la caz, de respectarea procedurii

prealabile, iar alte careva motive de inadmisibilitate a acțiunii, în baza art. 207 din Codul

administrativ, la caz nu sunt.

Cu referire la temeinicia acțiunii în contenciosul administrativ, prima instanță a

conchis că, nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e)

alin. (1) art. 224 din Codul administrativ.

Curtea de Apel Chișinău a stabilit că, la data de 30 septembrie 2023, Biroul Politic

Partidului Politic „ȘANSĂ” a depus la CECER Glodeni nr. 19 cererea privind

înregistrarea listei de candidați la alegerile locale din 05 noiembrie 2023 pentru funcția de

consilier în cadrul Consiliul raional Glodeni. Iar, prin hotărârea nr 36 CECER Glodeni nr.

19 din 05 octombrie 2023 a fost înregistrată lista conform anexei.

Prima instanță a reținut că la data de 05 octombrie 2023, Biroul Permanent Teritorial

al Partidului Politic „ȘANSĂ” a depus la CECER Glodeni nr. 19 cerere privind

modificarea listei candidaților la funcția de consilier raional, solicitând ca Irina

Dvorjanscaia să fie inclusă pe poziția 1 în lista de candidați pentru funcția de consilier

raional Glodeni în cadrul alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023. La data de 04

octombrie 2023, Comisia Electorală Centrală a expediat în adresa CECER Glodeni nr. 19

demersul nr. CEC 8/3134 cu lista persoanelor care nu pot fi înregistrate în calitate de

concurenți electorali în temeiul Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova nr.86 din 04 octombrie 2023, iar în această listă, sub nr.46 este inclusă

Irina Dvorjanscaia.

Prima instanță a indicat că prin scrisoarea din 07 octombrie 2023 reprezentantul

partidului politic a fost notificat despre necesitatea prezentării în termen de până la data

de 09 octombrie 2023, ora 12:00 a tuturor probelor ce ar demonstra în mod echivoc că

Dvorjanscaia Irina a încercat să se disocieze în mod public, anterior declarării

neconstituționalității de acțiunile partidului politic, de acțiunile acestuia, declarat

neconstituțional. Respectiv, la data de 10 octombrie 2023, Dvorjanscaia Irina a depus în

adresa CECER Glodeni nr. 19 o scrisoare prin intermediul căreia declară că nu este de

acord cu introducerea dumneaei în lista de interdicții și declară pe proprie răspundere că

nu a sfidat Legea și Constituția Republicii Moldova și nu are careva impedimente de a

candida, considerând că nu cade sub incidența restricțiilor menționate supra, solicitând,

totodată, înregistrarea pe lista de candidați a Partidului Politic „ȘANSĂ”.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că prin Dispoziția nr. 12 s-a convocat ședința

CECER Glodeni nr. 19 la care urma să fie pusă în discuție modificarea hotărârii nr. 36 din

05 octombrie 2023, iar aceasta a fost afișată pe panoul informativ al Consiliului raional

Glodeni. Prin pct.2 a hotărârii nr. 36/1 din 11octombrie 2023 a CECER Glodeni nr. 19 s-

a respins includerea Irinei Dvorjanscaia pe lista de candidați la funcția de consilier în

4

Consiliul raional Glodeni desemnați de către Partidul Politic „Șansă”, invocându-se că

aceasta cade sub incidența restricțiilor stabilite de art.16 alin.(2) lit. f) din Codul electoral.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că având la bază faptele expuse, la caz este

prezentă existența cumulativă a condițiilor pentru respingerea acțiunii, reținând ca fiind

relevante soluționării cauzei prevederile art. 16 alin. (1), art. 225, art. 137 alin.(1) - (4) din

Codul administrativ, art.67 Cod electoral, art. 68 alin. (1) lit. f), alin. (11), alin. (5)-(51),

art. 16 alin. (2) lit. f) subpct. 1)-4), alin. (21)-(24) din Codul electoral, modificat prin Legea

nr. 280/2023 din 04 octombrie 2023 din Codul electoral și a pct.1.1 și pct. 2 din Dispoziția

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.86 din 04 octombrie 2023.

Astfel, prima instanță a constatat că, la adoptarea pct. 2 din actul administrativ

contestat, autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar, reieșind din

circumstanțele de fapt constatate și conform prevederilor normative care se circumscriu

procedurii de înregistrare în calitate de concurent electoral, reținând constatările Curții

Constituționale din Hotărârea nr.10 din 19 iunie 2023 privind controlul constituționalității

Partidului Politic „Șor”. Respectiv, CECER Glodeni nr. 19 întemeiat a constatat că,

Dvorjanscaia Irina cade sub incidența persoanelor bănuite, învinuite sau inculpate de

săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument la declararea

neconstituțională a partidului politic, iar acest fapt a constituit argument la declararea

neconstituțională a partidului politic.

Prin urmare, la caz sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 16 alin. (2) lit. f) subpct.

1)-4), din Codul electoral, modificat prin Legea nr. 280/2023 din 04 octombrie 2023, care

prevede că, nu pot fi alese: persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții

Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, corespund cel

puțin unui dintre următoarele criterii ce au prezentat relevanță în contextul pronunțării

hotărârii respective: 1) sunt bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate de săvârșirea

unor infracțiuni care au fost menționate de către Curtea Constituțională ca argument în

contextul declarării neconstituționalității partidului politic; 2) au fost excluse dintr-un

scrutin anterior ca urmare a încălcării legislației electorale, iar acest fapt a fost reținut

drept argument la declararea neconstituționalității partidului politic; 4) au realizat alte

fapte care, fără a se încadra expres în acțiunile prevăzute la pct. 1)-3), au fost menționate

ca argumente reținute în hotărârea Curții Constituționale de declarare a

neconstituționalității partidului politic.

Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiat argumentul invocat de reclamantă

precum că nu a fost invitată pentru a participa la examinarea subiectului care o vizează și

a aflat despre decizie doar după ce a fost aprobată, or, CECER Glodeni nr. 19 urma ca

normele legale să le aplice prompt și de aceea autoritatea a înștiințat partea de a prezenta

probe ce ar demonstra în mod echivoc că aceasta a încercat să se disocieze în mod public,

anterior declarării neconstituționalității de acțiunile partidului politic, de acțiunile

acestuia, declarat neconstituțional. Iar, la data de 10 octombrie 2023, Irina Dvorjanscaia

a depus în adresa CECER Glodeni nr. 19 o scrisoare prin intermediul căreia a declarat că

nu este de acord cu introducerea în lista respectivă, declarând pe proprie răspundere că nu

5

a sfidat Legea și Constituția Republicii Moldova și nu are careva impedimente de a

candida, considerând că nu cade sub incidența restricțiilor menționate supra.

La fel, prima instanță a menționat că, Dvorjanscaia Irina a fost informată telefonic

de către membrul CECER Glodeni nr. 19 despre necesitatea prezentării la ședința

Consiliului electoral preconizată pentru data de 11 octombrie 2023, ora 17:00, însă a

refuzat invitația pe motiv că nu se află în localitate. Potrivit argumentelor invocate de

autoritatea pârâtă se atestă că, a fost informat și reprezentantul Partidului Politic

„ȘANSĂ” despre necesitatea asigurării prezenței la ședința CECER Glodeni nr. 19. Mai

mult, dispoziția nr. 12 de convocare a ședinței CECER Glodeni la care urma să fie pusă

în discuție modificarea hotărârii nr. 36 din 05 octombrie 2023 a fost afișată pe panoul

informativ al Consiliului raional Glodeni, pentru a asigura transparența și accesul public

la ședințele CECER Glodeni nr. 19, astfel încât putea fi consultată și de către reclamanta

Dvorjanscaia Irina.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că, atât la autoritatea pârâtă, cât și în instanța de

judecată, reclamanta nu a prezentat careva probe ce ar confirma imposibilitatea prezentării

unor probe în sensul art.68 al.(11) Cod electoral.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a respins argumentul reclamantei precum că

i-a fost încălcat dreptul de a fi audiată, or autoritatea are obligația de a informa partea

pentru a se prezenta și a se expune asupra problemei discutate, dar este deja la discreția

autorității chestiunea posibilității examinării problemei în lipsa acesteia, ținând cont de

circumstanțele expuse. Mai mult, în ședința de judecată la examinarea prezentei cauze din

partea reclamantei nu au fost prezentate careva contraprobe ce ar demonstra netemeinicia

includerii sale în lista de interdicție, prin urmare este întemeiată decizia autorității de a

examina în lipsa reprezentantului partidului și a reclamantei cererea Biroului Permanent

Teritorial al Partidului Politic „ȘANSĂ” privind includerea Irinei Dvorjanscaia pe poziția

1 în lista de candidați pentru funcția de consilier raional Glodeni în cadrul alegerilor locale

generale din 05 noiembrie 2023.

Prima instanță a conchis că hotărârea nr. 36/1 a CECER Glodeni nr. 19 din 11

octombrie 2023, în partea contestată este motivată în conformitate cu norma legală expusă

în hotărâre, or, sunt indicate argumentele care sunt bazate pe o cercetare amplă a

materialelor cauzei și a probelor acumulate în raport cu poziția părților în procedura

administrativă.

Referitor la argumentul invocat de reclamantă precum că, prin hotărârea contestată i

se încalcă un drept fundamental – dreptul de a fi ales, Cuirtea de Apel Chișinău a reținut

ca fiind relevante Hotărârea Parlamentului nr.41 din 24 februarie 2022 (prelungită

ulterior) și Hotărârea Parlamentului privind prelungirea stării de urgență nr. 274 din 21

septembrie 2023, care reprezintă acte normative cu forță juridică egală cu a unei legii,

fiind acte de reglementare primară. Iar, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, realizându-și competențele legale, întru executarea acestora a dispus că, prin

derogare de la prevederile capitolul VII din Codul electoral al Republicii Moldova nr.

325/2022, în contextul războiului hibrid, în scopul asigurării proceselor democratice în

cadrul scrutinului electoral și excluderii pericolului la adresa securității statului și a

6

democrației, emanat de la persoane ale căror acțiuni au dus la declararea

neconstituționalității unui partid politic, în cadrul alegerilor locale generale din 5

noiembrie 2023, emite dispoziția.

Reieșind din considerentul că atât Constituția Republicii Moldova, cât și CEDO

autorizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți în condițiile legii

și ale principiilor generale ale dreptului internațional chiar și în situații ordinare, cu atât

mai mult această intervenție a statului este admisă în perioadele unor stări de urgență, de

asediu sau de război, când se pune problema existenței unor pericole pentru securitatea

națională sau ordinea constituțională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept,

menținerea sau restabilirea stării de legalitate. Or, ponderea interesului social colectiv

obține o preponderență suplimentară asupra intereselor particulare ale unor indivizi, chiar

dacă acestea derivă din prevederile unor acte normative.

Astfel, pornind de la atribuțiile excepționale pe care le au autoritățile statului pe

parcursul unei stări de urgență, cu referire la actele normative/administrative emise de

către aceste autorități în perioada stării de urgență, în contextul contestării lor urmează a

fi aduse argumente suplimentare care ar proba caracterul nejustificat și disproporționat al

lezării unor drepturi ale reclamantei în contextul stării de urgență declarate în țară și nu

într-un context social normal, fapt pe care reclamanta Irina Dvorjanscaia în speță nu l-a

realizat.

Curtea de Apel Chișinău a remarcat că în jurisprudența sa, CtEDO a reținut că

articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție consacră un principiu fundamental într-un

regim politic cu adevărat democratic și are o importanță fundamentală în sistemul

Convenției. Or, chiar și drepturile garantate de articolul 3 nu sunt absolute. Există loc de

„limitări implicite”, iar statele contractante trebuie să dispună de o marjă largă de apreciere

în această materie (Labita v. Italia [MC], 6 aprilie 2000, § 201; Vito Sante Santoro v.

Italia, 1 iulie 2004, § 54). La fel, potrivit jurisprudenței CtEDO, dreptul de a candida la

alegerile legislative poate fi supus unor cerințe mai stricte decât dreptul de vot. Așadar,

dacă în cazul dreptului de a candida pot fi stabilite cerințe mai stricte decât în cazul

dreptului de vot, atunci standardele care trebuie aplicate pentru a stabili conformitatea cu

articolul 3 din Protocolul nr. 1, per a contrario, trebuie considerate mai puțin stricte.

Astfel, prima instanță a conchis că argumentele invocate de către reclamantă în

susținerea pretențiilor sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, or, prin prisma normelor

ce reglementează raportul juridic litigios, raportat la materialele cauzei rezultă că, pct.2

din hotărârea nr. 36/1 CECER Glodeni nr. 19 din 11 octombrie 2023 este legal, iar

argumentele invocate nu sunt de natură de a anula actul administrativ contestat.

Totodată Curtea de Apel Chișinău a considerat întemeiat argumentul CECER

Glodeni nr. 19 precum că scopul urmărit este restabilirea egalității drepturilor

concurenților electorali, balanța cărora a fost destabilizată prin acțiunile ilegale ale

reclamantei Dvorjanscaia Irina. Or, mijlocul dat de atingere a acestui scop este unul expres

prevăzut de lege.

La data de 18 octombrie 2023, ora 13:40, prin intermediul poștei electronice,

Dvorjanscaia Irina, reprezentată de avocatul Banaru Vadim, a depus cerere de recurs

7

nemotivat, iar la 20 octombrie 2023, ora 15:45, a depus recurs motivat împotriva hotărârii

din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de

recurs, casarea integrală a hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea a

contestației depuse de reclamantă.

În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată

a indicat că instanța de fond a refuzat să examineze proporționalitatea acestor restricții

într-o societate democratică, a ignorat criticile legate de abuzurile și depășirea gravă a

competenței din partea Comisiei pentru Situații Excepționale, a refuzat să dea apreciere

încălcărilor dreptului fundamental la alegeri și dreptul de a fi ales, iar prin acceptarea unor

argumente formale care au fost indicate în dispoziția CSE și în hotărârea CECER Glodeni

nr. 19, a încălcat grav principiul prezumției de nevinovăție.

Recurenta invocând omisiunea instanței de fond de a răspunde argumentelor invocate

în cererea de chemare în judecată, susține că este îndreptățită să susțină că decizia nu este

suficient motivată și că poziția sa în cauza de contencios administrativ nu a fost examinată

în mod echitabil, ceea ce presupune încălcarea art. 6 CEDO.

La fel, recurenta a remarcat că cu o zi înainte de adoptarea hotărârii supuse

controlului jurisdicțional în prezenta speță, aceiași instanță în aceeași componență a

completului de judecată, în baza exact a acelorași circumstanțe și argumente (a emis o

hotărâre diametral opusă (dosar nr. 3-163/23), motivele admiterii acțiunii fiind

nemotivarea actului administrativ, privarea de dreptul de a fi audiat în cadrul procedurii

administrative și încălcarea principiului proporționalității.

Recurenta a invocat că prezenta cerere se încadrează în temeiurile de admisibilitate

a recursului prevăzute la art. 2451 alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ. Or, Codul

electoral a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2023, iar aceste alegeri locale generale sunt

primul scrutin în baza noii legislații și nu există o jurisprudență consolidată a Curții

Supreme de Justiție. Mai mult, instanța de fond, în doua cazuri similare , în același complet

de judecată, în aceleași circumstanțe a adoptat hotărâri diametral opuse.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând

cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau

a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 17 octombrie 2023, și

conform extrasului din poșta electronică la adresa, dispozitivul hotărârii a fost notificat

reprezentantului recurentei la 17 octombrie 2023, ora 11:52, iar copia deciziei motivate i-

a fost notificată la data de 19 octombrie 2023, ora 13:49.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

8

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Dvorjanscaia Irina, reprezentată

de avocatul Banaru Vadim, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,

completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil

în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă

a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,

normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și

cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată

9

în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Dvorjanscaia Irina, reprezentată de avocatul Banaru Vadim, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se

referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și

nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge argumentul

recurentei Dvorjanscaia Irina, reprezentată de avocatul Banaru Vadim precum că prin

admiterea prezentului recursul, urmează să se consolideze jurisprudența Curții Supreme

de Justiție, din motiv că Codul electoral a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2023, iar aceste

alegeri locale generale sunt primul scrutin în baza noii legislații și nu există o jurisprudență

consolidată a Curții Supreme de Justiție.

În acest sens, se va nota că intrarea în vigoare a modificărilor Codului electoral la

data de 01 ianuarie 2023, nu denotă faptul că există diferențe de interpretare și aplicare

ale acestei legi. Or, mecanismul de consolidare a jurisprudenței Curții Supreme de Justiție

a fost conceput pentru a asigura consecvența practicii instanțelor interne și a remedia

diferențele de interpretare și aplicare a legilor.

Astfel, CtEDO în hotărârea Iordan Iordanov v. Bulgaria din 2 octombrie 2009, par.

47, Curtea a reiterat că divergențele jurisprudențiale sunt inerente oricărui sistem judiciar

care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond din cadrul unei jurisdicții teritoriale.

Totuși rolul instanței supreme este tocmai de a soluționa aceste contradicții.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că deși

recurenta a invocat existența unei cauze în care aceiași instanță, în aceeași componență a

completului de judecată, în baza exact a acelorași circumstanțe și argumente (a emis o

hotărâre diametral opusă (dosar nr. 3-163/23), în esență aceste două cauze prezintă

circumstanțe de fapt diferite. Prin urmare, problema supusă judecării a fost apreciată

diferit ținând cont de circumstanțele diametral opuse ale cauzelor judecate, iar hotărârea

pronunțată în prezentul litigiu nu este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme

de Justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus

de Dvorjanscaia Irina, reprezentată de avocatul Banaru Vadim, conține obiecții de fapt și

de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de

către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a

10

acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului

cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări

eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar

echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Dvorjanscaia Irina,

reprezentată de avocatul Banaru Vadim.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și

art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

11

d i s p u n e:

Recursul depus de Dvorjanscaia Irina, reprezentată de avocatul Banaru Vadim se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

12