2ac-340/23 — contestarea eliberarii titlului executoriu

Dosarul nr. 2ac-340/23 2-18165791-01-2ac-19092023 ÎNCHEIERE 11 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele ședinței, judecătorul Viorica Puica judecătorii Aliona Donos Oxana Parfeni examinând cererea recurenților Stanislav Gontar și Vera Gontar cu privire la strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău a cauzei civile intentate la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva administratorului autorizat Ruslan Petric, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Rodica Gurgurov, cu privire la contestarea eliberării titlurilor executorii, constată: La 14 iunie 2018, Stanislav Gontar și Vera Gontar au depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cerere, care pe parcursul examinării cauzei a fost concretizată și completată, împotriva administratorului autorizat Ruslan Petric, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Rodica Gurgurov, prin care au solicitat declararea nulității eliberării documentelor executorii nr. 2i-681/14 din 19 iunie 2016 (vol. I, f.d.

1-3, 97-99, 136-138, vol. II, f.d. 20-21). Prin încheierea din 12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de către Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva administratorului autorizat Petric Ruslan cu privire la contestarea eliberării titlurilor executorii nr. 2i-681/14 din 19 aprilie 2016, în temeiul încheierii instanței de insolvabilitate a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 245-252). La 31 iulie 2023, Stanislav Gontar și Vera Gontar au depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cerere de recurs împotriva încheierii din 12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. III, f.d. 1-3). La 09 august 2023, prezenta cauză a parvenit după competență la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea recursului declarat de către Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva încheierii din 12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 15 august 2023 și 30 august 2023, recurenții Stanislav Gontar și Vera Gontar au depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, invocând că intimatul administratorul autorizat Ruslan Petric anterior a fost angajat al secretariatului Curții de Apel Chișinău. 1 Astfel, având în vedere că intimatul are tangență cu unii foști colegi, care încă sunt funcționari ai Curții de Apel Chișinău, pentru a exclude orice îndoială cu privire la obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor din cadru Curții de Apel Chișinău, este necesara strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, pentru examinarea în ordine de recurs.

La fel, Stanislav Gontar și Vera Gontar au remarcat că, anterior, pe temeiuri similare, unele cauze în care Ruslan Petric avea calitate procesuală au fost strămutate de la Curtea de Apel Chișinău la alte instanțe egale în grad (încheierea din 03 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție emisă în dosarul nr. lcs-55/2015 și încheierea din 21 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție emisă în dosarul nr. lcs-39/2017. Examinând temeiurile invocate de către Stanislav Gontar și Vera Gontar cu privire la necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție constată netemeinicia acestora și necesitatea respingerii cererii de strămutare a cauzei, din motivele ce succed.

Cauza civilă intentată la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva administratorului autorizat Ruslan Petric, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Rodica Gurgurov, cu privire la contestarea eliberării titlurilor executorii, se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, spre examinare în ordine de recurs. În temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, invocat de Stanislav Gontar și Vera Gontar, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă sau există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Completul de judecată reține că Stanislav Gontar și Vera Gontar au solicitat strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad, motivând că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău este știrbită de calitatea participanților la proces, și anume a intimatului Ruslan Petric, care anterior a fost angajat al secretariatului Curții de Apel Chișinău și care până în prezent are tangență cu unii funcționari ai Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Stanislav Gontar și Vera Gontar nu au invocat niciun argument și nu au prezentat probe, ce ar impune aplicarea circumstanțelor de drept prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă, limitându-se doar la indicarea dispozițiilor acestei norme legale. Din materialele dosarului nu rezultă că ar fi fost admise cereri de recuzare înaintate judecătorilor Curții de Apel Chișinău și care ar face imposibilă constituirea unui alt complet de judecată pentru examinarea recursului declarat de către Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva încheierii din 12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În același timp, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție 2 reiterează că, temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă și invocat de către Stanislav Gontar și Vera Gontar, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că argumentele invocate de către Stanislav Gontar și Vera Gontar în cererea de strămutare a cauzei, precum că intimatul Ruslan Petric este fost angajat al secretariatului Curții de Apel Chișinău și până în prezent are tangență cu unii funcționari ai Curții de Apel Chișinău, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă. Motivele invocate de Stanislav Gontar și Vera Gontar în cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad, pentru judecare în ordine de recurs, nu sunt justificate prin probe admisibile și pertinente, care să indice la eventualele bănuieli de nepărtinire ale judecătorilor Curții de Apel Chișinău în legătură cu faptul că intimatul Ruslan Petric este fost angajat al secretariatului Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată consideră că încheierea din 03 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție emisă în dosarul nr. lcs-55/2015 și încheierea din 21 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție emisă în dosarul nr. lcs-39/2017 în privința lui Ruslan Petric nu constituie temei de strămutare a prezentei cauze de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad. Or, din partea motivată a încheierii din 03 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție emisă în dosarul nr. lcs-55/2015 rezultă că, temei de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad a servit faptul imputării lui Ruslan Petric comiterea unor infracțiuni în complicitate cu un colaborator al Curții de Apel Chișinău, și anume Angela Galaș, dar nicidecum că Ruslan Petric este fost angajat al acestei instanțe.

La fel, potrivit încheierii din 21 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție emisă în dosarul nr. lcs-39/2017, temei de strămutare a cauzei a servit faptul că din rechizitoriu era evident că Ruslan Petric avea tangență cu unii funcționari ai Curții de Apel Chișinău, deoarece anterior a activat în această instanță. Astfel, Completul de judecată notează că, prin încheierile din 03 aprilie 2015 și din 21 februarie 2017 ale Curții Supreme de Justiție, strămutarea dosarelor în privința lui Ruslan Petric nu au survenit din motiv că acesta a fost angajat al secretariatului Curții de Apel Chișinău, dar în legătură cu faptul că i se imputa comiterea unor infracțiuni în complicitate cu colaboratorii Curții de Apel Chișinău cu care avea tangență în continuare.

Prin urmare, aceste încheieri nu pot servi drept practică jurisprudențială la soluționarea prezentei chestiuni cu privire la strămutarea cauzei civile la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău. De asemenea, Completul de judecată notează și faptul că, încheierile din 03 aprilie 2015 și din 21 februarie 2017 ale Curții Supreme de Justiție nu pot fi puse la baza justificării strămutării prezentei cauze la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, din motivul intervalului de timp dintre procedurile 3 penale anterioare și prezenta procedură civilă, care este unul mai mare, de 6 și respectiv 8 ani. Or, în cauza McGonnell vs Regatul unit, §§ 52-57, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că, atunci când verifică dacă temerea reclamantului este justificată în mod obiectiv, Curtea poate lua în considerare factori cum ar fi inter alia intervalul de timp dintre cele două participări în cauză.

Mai mult ca atât, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora. Din considerentele menționate, Completul de judecată Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea recurenților Stanislav Gontar și Vera Gontar cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea recurenților Stanislav Gontar și Vera Gontar cu privire la strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău a cauzei civile intentate la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva administratorului autorizat Ruslan Petric, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Rodica Gurgurov, cu privire la contestarea eliberării titlurilor executorii.

Cauza civilă intentată la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva administratorului autorizat Ruslan Petric, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Rodica Gurgurov, cu privire la contestarea eliberării titlurilor executorii, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea recursului declarat de către Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva încheierii din 12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Viorica Puica judecătorii Aliona Donos Oxana Parfeni 4