2ac-340/23 — contestarea eliberarii titlului executoriu

Dosarul nr. 2ac-340/23

2-18165791-01-2ac-19092023

ÎNCHEIERE

11 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Viorica Puica

judecătorii Aliona Donos

Oxana Parfeni

examinând cererea recurenților Stanislav Gontar și Vera Gontar cu privire la

strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău a cauzei

civile intentate la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva

administratorului autorizat Ruslan Petric, intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Rodica Gurgurov, cu privire la contestarea eliberării titlurilor

executorii,

constată:

La 14 iunie 2018, Stanislav Gontar și Vera Gontar au depus la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, cerere, care pe parcursul examinării cauzei a fost

concretizată și completată, împotriva administratorului autorizat Ruslan Petric,

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Rodica Gurgurov, prin care au

solicitat declararea nulității eliberării documentelor executorii nr. 2i-681/14 din

19 iunie 2016 (vol. I, f.d. 1-3, 97-99, 136-138, vol. II, f.d. 20-21).

Prin încheierea din 12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de către Stanislav Gontar și Vera

Gontar împotriva administratorului autorizat Petric Ruslan cu privire la

contestarea eliberării titlurilor executorii nr. 2i-681/14 din 19 aprilie 2016, în

temeiul încheierii instanței de insolvabilitate a Curții de Apel Chișinău (vol. II,

f.d. 245-252).

La 31 iulie 2023, Stanislav Gontar și Vera Gontar au depus la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, cerere de recurs împotriva încheierii din 12 iulie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. III, f.d. 1-3).

La 09 august 2023, prezenta cauză a parvenit după competență la Curtea de

Apel Chișinău, pentru examinarea recursului declarat de către Stanislav Gontar și

Vera Gontar împotriva încheierii din 12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

La 15 august 2023 și 30 august 2023, recurenții Stanislav Gontar și Vera

Gontar au depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în

grad cu Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul

de procedură civilă, invocând că intimatul administratorul autorizat Ruslan Petric

anterior a fost angajat al secretariatului Curții de Apel Chișinău.

1

Astfel, având în vedere că intimatul are tangență cu unii foști colegi, care

încă sunt funcționari ai Curții de Apel Chișinău, pentru a exclude orice îndoială

cu privire la obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor din cadru Curții de Apel

Chișinău, este necesara strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, pentru

examinarea în ordine de recurs.

La fel, Stanislav Gontar și Vera Gontar au remarcat că, anterior, pe temeiuri

similare, unele cauze în care Ruslan Petric avea calitate procesuală au fost

strămutate de la Curtea de Apel Chișinău la alte instanțe egale în grad (încheierea

din 03 aprilie 2015 a Curții Supreme de Justiție emisă în dosarul nr. lcs-55/2015

și încheierea din 21 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție emisă în dosarul

nr. lcs-39/2017.

Examinând temeiurile invocate de către Stanislav Gontar și Vera Gontar cu

privire la necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad cu Curtea

de Apel Chișinău, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție constată

netemeinicia acestora și necesitatea respingerii cererii de strămutare a cauzei, din

motivele ce succed.

Cauza civilă intentată la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar

împotriva administratorului autorizat Ruslan Petric, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Rodica Gurgurov, cu privire la contestarea eliberării

titlurilor executorii, se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, spre examinare în

ordine de recurs.

În temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, invocat

de Stanislav Gontar și Vera Gontar, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă

din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori

din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă sau

există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele

cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se

efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune

niciunei căi de atac.

Completul de judecată reține că Stanislav Gontar și Vera Gontar au solicitat

strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată

egală în grad, motivând că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău este

știrbită de calitatea participanților la proces, și anume a intimatului Ruslan Petric,

care anterior a fost angajat al secretariatului Curții de Apel Chișinău și care până

în prezent are tangență cu unii funcționari ai Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Stanislav

Gontar și Vera Gontar nu au invocat niciun argument și nu au prezentat probe, ce

ar impune aplicarea circumstanțelor de drept prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. d)

din Codul de procedură civilă, limitându-se doar la indicarea dispozițiilor acestei

norme legale.

Din materialele dosarului nu rezultă că ar fi fost admise cereri de recuzare

înaintate judecătorilor Curții de Apel Chișinău și care ar face imposibilă

constituirea unui alt complet de judecată pentru examinarea recursului declarat de

către Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva încheierii din 12 iulie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În același timp, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

2

reiterează că, temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f)

din Codul de procedură civilă și invocat de către Stanislav Gontar și Vera Gontar,

constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea

unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi

considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la

instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea

participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la

proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că

argumentele invocate de către Stanislav Gontar și Vera Gontar în cererea de

strămutare a cauzei, precum că intimatul Ruslan Petric este fost angajat al

secretariatului Curții de Apel Chișinău și până în prezent are tangență cu unii

funcționari ai Curții de Apel Chișinău, nu cad sub incidența prevederilor art. 43

alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Motivele invocate de Stanislav Gontar și Vera Gontar în cererea de

strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată

egală în grad, pentru judecare în ordine de recurs, nu sunt justificate prin probe

admisibile și pertinente, care să indice la eventualele bănuieli de nepărtinire ale

judecătorilor Curții de Apel Chișinău în legătură cu faptul că intimatul Ruslan

Petric este fost angajat al secretariatului Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată consideră că încheierea din 03 aprilie 2015 a Curții

Supreme de Justiție emisă în dosarul nr. lcs-55/2015 și încheierea din 21

februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție emisă în dosarul nr. lcs-39/2017 în

privința lui Ruslan Petric nu constituie temei de strămutare a prezentei cauze de

la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad.

Or, din partea motivată a încheierii din 03 aprilie 2015 a Curții Supreme de

Justiție emisă în dosarul nr. lcs-55/2015 rezultă că, temei de strămutare a cauzei

de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad a servit

faptul imputării lui Ruslan Petric comiterea unor infracțiuni în complicitate cu un

colaborator al Curții de Apel Chișinău, și anume Angela Galaș, dar nicidecum că

Ruslan Petric este fost angajat al acestei instanțe.

La fel, potrivit încheierii din 21 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție

emisă în dosarul nr. lcs-39/2017, temei de strămutare a cauzei a servit faptul că

din rechizitoriu era evident că Ruslan Petric avea tangență cu unii funcționari ai

Curții de Apel Chișinău, deoarece anterior a activat în această instanță.

Astfel, Completul de judecată notează că, prin încheierile din 03 aprilie 2015

și din 21 februarie 2017 ale Curții Supreme de Justiție, strămutarea dosarelor în

privința lui Ruslan Petric nu au survenit din motiv că acesta a fost angajat al

secretariatului Curții de Apel Chișinău, dar în legătură cu faptul că i se imputa

comiterea unor infracțiuni în complicitate cu colaboratorii Curții de Apel

Chișinău cu care avea tangență în continuare. Prin urmare, aceste încheieri nu pot

servi drept practică jurisprudențială la soluționarea prezentei chestiuni cu privire

la strămutarea cauzei civile la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel

Chișinău.

De asemenea, Completul de judecată notează și faptul că, încheierile din 03

aprilie 2015 și din 21 februarie 2017 ale Curții Supreme de Justiție nu pot fi puse

la baza justificării strămutării prezentei cauze la o altă instanță egală în grad cu

Curtea de Apel Chișinău, din motivul intervalului de timp dintre procedurile

3

penale anterioare și prezenta procedură civilă, care este unul mai mare, de 6 și

respectiv 8 ani.

Or, în cauza McGonnell vs Regatul unit, §§ 52-57, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a reiterat că, atunci când verifică dacă temerea reclamantului

este justificată în mod obiectiv, Curtea poate lua în considerare factori cum ar fi

inter alia intervalul de timp dintre cele două participări în cauză.

Mai mult ca atât, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire

la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie

imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și

demnității acestora.

Din considerentele menționate, Completul de judecată Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea recurenților Stanislav Gontar și

Vera Gontar cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu

Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 270 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea recurenților Stanislav Gontar și Vera Gontar cu privire

la strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău a cauzei

civile intentate la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva

administratorului autorizat Ruslan Petric, intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Rodica Gurgurov, cu privire la contestarea eliberării titlurilor

executorii.

Cauza civilă intentată la cererea depusă de Stanislav Gontar și Vera Gontar

împotriva administratorului autorizat Ruslan Petric, intervenient accesoriu

executorul judecătoresc Rodica Gurgurov, cu privire la contestarea eliberării

titlurilor executorii, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea

recursului declarat de către Stanislav Gontar și Vera Gontar împotriva încheierii

din 12 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Viorica Puica

judecătorii Aliona Donos

Oxana Parfeni

4