2ra-529/23 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-529/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-529/23

2-21041437-01-2ra-05042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (S. Cușnir)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Mariana Pitic

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Tomacinschi Mihai,

reprezentat de avocatul Țurcan Vasile,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Tomacinschi Mihai către Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire la încasarea

despăgubirilor morale și materiale, cauzate prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 martie 2021, Tomacinschi Mihai a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu

privire la încasarea despăgubirilor morale și materiale, cauzate prin acțiunile ilicite

ale organului de urmărire penală și ale procuraturii.

În motivarea acțiunii a indicat că, în seara zilei de 16.01.2019, Tomacinschi

Mihai întorcându-se la domiciliu, a plasat automobilul în garaj, a încuiat toate porțile

și deoarece era obosit și marcat de dureri, intrând în casă a administrat o pastilă

calmantă, după care fără să vrea a adormit. Iar, peste câteva ore când s-a trezit a

descoperit că cineva a pătruns în casă și garaj, fiindu-i furate din portbagajul de la

torpedoul din salon pistolul, o sumă considerabilă de bani și niște acte. A chemat

poliția, care s-a prezentat și a examinat locul, iar după cercetarea locului infracțiunii,

i-a fost ridicat Permisul de port-armă și grupa operativă de polițiști a plecat.

A menționat că peste vreo 2 săptămâni de la furt, paza casei unui vecin, a găsit

pistolul cu toate gloanțele în magazie, sub gard în stradă. Acesta a sesizat poliția,

care s-a prezentat la fața locului și a ridicat arma, însă în lipsa reclamantului Mihai

Tomacinschi.

La 01 februarie 2019, adică peste 16 zile de la cazul furtului, reclamantul a fost

citat în OUP a Inspectoratului de Poliție Buiucani. S-a prezentat crezând că au fost

identificați infractorii, dar i-a fost adus la cunoștință faptul că împotriva lui a fost

1

pornită o cauză penală cu nr. 2019030151, în baza art. 291 din Codul penal –

păstrarea neglijentă a armei de foc și a munițiilor, fapt care l-a mirat, cu atât mai

mult că, la acel moment, nu era pornită urmărirea penală pe cazul furtului pistolului,

a banilor și a actelor.

A relatat că, la insistența sa, peste câteva zile, pe cazul furtului a fost pornită o

cauza penală cu nr. 2019030194, dar fără să fie informat pe ce articol al Codului

penal, însă mai departe a ajuns la concluzia că pe cauza penală nr. 2019030194 nu

se urmărește scopul descoperirii furtului, mai mult nefiind citat. Cât pe cauza penală

nr. 2019030151, a fost citat în repetate rânduri și foarte și pripit a fost recunoscut în

calitate de bănuit, apoi și de învinuit.

A mai indicat că, în timpul urmăririi penale pe această cauză, avocatul Țurcan

Vasile s-a expus tranșant că acțiunile lui Mihai Tomacinschi nu întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 291 din Codul penal, înaintând o cerere prin care a

solicitat încetarea procesului, însă cererea a fost respinsă, iar dosarul penal în mare

grabă a fost expediat cu rechizitoriul în instanță - Judecătoria Chișinău, sediul

Buiucani.

Prin sentința instanței de fond din 31.07.2019, acest proces a fost încetat pe

motivul că acțiunile lui Mihai Tomacinschi nu întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 291 din Codul penal, ci constituie o contravenție prevăzută de art.

361 alin. (1) din Codul contravențional, acestuia fiindu-i aplicată o amendă în

mărime de 6 unități convenționale, prin sentință fiind decisă și restituirea Permisului

de portarmă după rămânerea definitivă a sentinței. Chiar dacă el nu a fost de acord

cu calificarea și sancțiunea contravențională, nu le-a contestat, achitând amenda.

A menționat că, sentința din 31.07.2019, a fost menținută prin decizia din

05.02.2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, devenind defenitivă și

irevocabilă.

În contextul adoptării sentinței pe cauza penală nr. 2019030151, dar și a

faptului că în procesul penal nr. 2019030194 (furtul), reclamantul are statut de parte

vătămată, dorind să-i fie restituită arma, în mod verbal Mihai Tomacinschi s-a

adresat în instanța de judecată pentru a-i fi eliberat Permisul de port-armă. Însă,

instanța l-a informat amabil că întrucât cauza este una specifică, permisul e rezonabil

să-i fie restituit de organul care l-a ridicat sau de procuror, fapt cu care el a fost de

acord și a depus o cerere în OUP.

A relatat că prin ordonanța din 24.07.2020, semnată de procurorul Procuraturii

Chișinău, oficiul Buiucani – Irina Catan, cererea a fost respinsă, iar prin ordonanța

din 04.08.2020, semnată de vice-procurorul Procuraturii mun. Chișinău, procurorul-

șef al oficiului Buiucani – Sergiu Zamă, a fost respinsă contestația lui Mihai

Tomacinschi și menținută ordonanța din 24.07.2020, prin care a fost respinsă cererea

ultimului cu privire la restituirea Permisului și a armei, în așa fel, fiind ignorată

sentința definitivă și irevocabilă din 31.07.2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani. Ordonanțele enunțate, în ordinea art. 313 din Codul de procedură penală,

au fost atacate în instanța de judecată, iar prin încheierea din 18.08.2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admisă plângerea lui Mihai

Tomacinschi, fiind statuată nulitatea ambelor ordonanțe. Încheierea menționată a

fost menținută prin decizia din 30.11.2020 a Curții de Apel Chișinău, fapt care i-a

permis acestuia ca în lunile ianuarie-februarie 2021 să primească Permisul și arma.

2

A afirmat că, în baza circumstanțelor menționate supra, rezultă cert faptul că

Mihai Tomacinschi ilegal a fost acuzat pe indicii art. 291 din Codul penal - păstrarea

neglijentă a armei de foc și a muniților, fiindu-i ridicat permisul de port-armă,

trecând prin stadiul urmăririi penale și a procesului de judecată – în calitate de

bănuit, învinuit și inculpat, ulterior fiind impus să se adreseze în judecată în ordinea

art. 313 din Codul de procedură penală, pentru a fi recunoscută nulitatea unor

hotărâri ale procurorilor.

A susținut că, procesul penal ilicit i-a cauzat prejudicii materiale și morale care

urmează a fi achitate în baza dispozițiilor mai multor acte normative, de referință

fiind Legea nr. 1545 din 28.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor de judecată. Partea reclamantă apreciază prejudiciul moral cauzat în

mărime de 120 000 de lei, reieșind din statutul social al reclamantului, timp de peste

29 ani a activat impecabil în organele MAI, trecând calea de la sergent la colonel de

poliție și conducător al unor structuri importante ale MAI, prestația lui profesională

fiind apreciată prin multiple distincții ministeriale, guvernamentale și de stat, este

Cavalerul Ordinului Ștefan cel Mare, este veteran al Războiului pentru independența

Republicii Moldova din anul 1992, eveniment care i-a provocat grave răni sufletești,

dar și o gravă rană fizică, pierzând brațul drept de la umăr, devenind invalid de

gradul doi.

A relevat că, procesul penal care a fost pornit împotriva lui Tomacinschi Mihai

și a derulat pe indicii art. 291 din Codul penal, care prevede o sancțiune penală în

formă de amendă de până la 850 unități convenționale sau închisoare până la 3 ani,

evident l-a afectat psihologic foarte grav pe Mihai Tomacinschi, acesta purtând un

caracter de defăimare, în deosebi în condiția când în timpul procesului el era citat în

OUP și în instanțele de judecată, sălile cărora de regulă sunt aglomerate, aceste

circumstanțe în mod cert iau cauzat stări stresante și în deosebi – stări umilitoare și

rușinoase.

Pe lângă alte circumstanțe invocate în cererea de chemare în judecată în

susținerea cerinței cu privire la încasarea prejudiciului moral, avocatul Vasile

Țurcan, în interesele lui Mihai Tomacinschi, a mai indicat și faptul că reclamantul

Mihai Tomacinschi consideră că furtul armei, a banilor și a actelor în seara zilei de

17.01.2019 și, respectiv, procesul penal pornit în temeiul art. 291 din Codul penal,

au fost parte a scenariului de intimidare, defăimare, și de aducere a lui la tăcere.

Astfel, acest dosar a fost pornit pripit, fiind expediat în instanța de judecată, în

condiția în care pe cauza penală cu privire la faptul furtului, prestația OUP a fost

foarte pasivă, urmărirea penală la scurt timp fiind suspendată, stare în care procesul

se află până în prezent. Ca ofițer de poliție în rezervă cu o autoritate notorie, din

surse polițienești demne de încredere, care au preferat să-și păstreze anonimatul, el

a cunoscut care era scopul dosarului penal în speță, și aproximativ ce pedeapsă

penală urma să-i ceară procurorul în instanța de judecată. Iar, faptul că procesul a

fost finalizat cu reabilitarea lui Mihai Tomacinschi se explică prin poziția principială

a judecătorului, dar și prin schimbările social-politice survenite în Republica Molova

în iunie 2019 și ulterior.

A mai menționat că, în anii 2015-2019, era implicat plenar în activitatea politică

și avea șanse ca în alegerile parlamentare de la finele lunii februarie 2019 să

candideze în funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, însă cazul

3

furtului armei și urmărirea penală pornită împotriva lui pe art. 291 din Codul penal,

l-au determinat să se abțină de a candida, prin urmare, circumstanțele menționate i-

au cauzat grave afecțiuni morale.

A solicitat încasarea sumei de 120 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a

sumei de 10 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică suportate în

procesul penal.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Vasile Țurcan,

în interesele lui Mihai Tomacinschi împotriva Ministerului Justiției, intervenient

accesoriu Procuratura Generală cu privire la încasarea despăgubirilor morale și

materiale, cauzate prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale

procuraturii.

S-a încasat din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

în beneficiul lui Mihai Tomacinschi, prejudiciul moral în mărime de 25 000 de lei,

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii, și

suma de 10 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în cadrul

procesului penal. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

A fost casată integral hotărârea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

A fost emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată înaintată

Tomacinschi Mihai către Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire la încasarea

despăgubirilor morale și materiale, cauzate prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind greșite argumentele

instanței de fond precum că sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 1545 din

25 februarie 1998, or, procesul penal în privința lui Tomacinschi Mihai nu a fost

finalizat cu o sentință de achitare, fapt care ar demonstra caracterul ilicit al tuturor

acțiunilor întreprinse de organul de urmărire penală și procuratură pe parcursul

acestui proces, din contra a fost soldat cu descoperirea unei contravenții și

constatarea vinovăției persoanei culpabile.

De asemenea, instanța ierarhic inferioară a reținut că, reclamantul a fost supus

unui control legal de către organele de resort ghidat de legea procesuală penală în

scopurile enunțate în special în art.1, 19, 279 Cod de procedură penală, ingerință

admisă atât de legislația națională, cât și de cadrul normativ internațional, or, în

spiritul legii enunțate reclamantul Tomacinschi Mihai nu se poate opune acestei

ingerințe atunci când interesul suprem al persoanei societății și/sau a statului în

sensul protejării împotriva comiterii infracțiunilor îl cere.

Astfel, fiind supus controlului de profil, în rezultatul acțiunilor întreprinse de

către organele de urmărire penală, instanța de judecată a constatat că reclamantul

Tomacinschi Mihai nu este pasibil tragerii la răspundere penală, dar este pasibil de

tragere la răspundere contravențională, fapt care exclude temeinicia pretenției

reclamantului că, acesta ar fi fost tras la răspundere penală în sensul art. 50 din Codul

penal, iar în acest sens acțiunile organului de urmărire penală sub nici o condiție nu

4

pot fi tratate drept ilicite atît în sensul Legii nr.1545 din 25.02.1998, cât și în spiritul

Legii procesual penale.

La fel, s-a notat că, reclamantul nu a dovedit prin probe admisibile faptul

vătămării drepturilor personale nepatrimoniale privind integritatea morală,

prezumție valabilă până la proba contrarie, totodată nefiind justificată și mărimea

compensației solicitate.

La 06 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Tomacinschi Mihai,

reprezentat de avocatul Țurcan Vasile, a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând casarea deciziei contestate, cu menținerea hotărârii din 17 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 22-28, vol. II).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând indicate în cererea de chemare în judecată.

Suplimentar a invocat că, nu i-a fost aplicat art. 55 din Codul penal, dar instanța

a constatat că acțiunile acestuia din start nu se încadrau în componența de

infracțiune, incrimantă de organul de urmărire penală.

Altfel spus, recurentul, a fost supus întregului spectru de acțiuni de urmărire

penală, în timpul în care acțiunile acestuia nu întruneau gradul de prejudiciabilitate

prevăzut de Codul penal, pentru a cataloga aceste acțiuni drept infracțiuni.

A reiterat că, nu a fost de acord nici cu atragerea la răspunderea

contravențională, întrucât arma de foc i-a fost sustrasă prin pătrunderea în domiciliu

de către persoane necunoscute (infracțiune care nu a fost nici astăzi descoperită),

însă dorind să pună capăt în final acestor procese interminabile, recurentul a achitat

amenda stabilită de către instanță. În același timp însă, este necesar de făcut o

diferența clară între trăirile negative și emoțiile pe care le generează atragerea la

răspundere penală, de cele generate de răspunderea contravențională.

În opinia recurentului, nu poate fi comparată sancțiunea prevăzută de art. 291

din Codul penal (pînă la 3 ani închisoare) de art. 361 din Codul Contravențional (de

la 6 la 30 unități convenținale).

A concluzionat că instanța de apel, a interpretat în mod eronat normele

materiale, circumstanță care a dus la emiterea unei hotărâri neîntemeiate.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei la 12 octombrie 2022.

La 04 ianuarie 2023, copia deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată prin intermediul poștei electronice în adresa participanților

la proces (f.d. 194).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Tomacinschi Mihai, reprezentat de avocatul Țurcan Vasile, prin

intermediul oficiului poștal la 06 martie 2023 (zi de luni), se consideră depus în

termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 10 aprilie 2023, a expediat în adresa intimaților

copia recursului declarat de Tomacinschi Mihai, reprezentat de avocatul Țurcan

Vasile, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

5

prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexate la materialele dosarului (f.d.

207).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Tomacinschi Mihai, reprezentat de avocatul Țurcan Vasile a fost depus până la

data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

6

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Tomacinschi Mihai,

reprezentat de avocatul Țurcan Vasile, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tomacinschi Mihai, reprezentat

de avocatul Țurcan Vasile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Mariana Pitic

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

7