2ra-310/22 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea cauzei in termen rezonabil, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-310/2022

2-21025967-01-2ra-07032022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru)

Î N C H E I E R E

27 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Patîcinschi Tudor,

reprezentat de avocatul Victor Polivenco,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Patîcinschi Tudor împotriva Ministerului Justiției al R. Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 februarie 2021, Patîcinschi Tudor a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al R. Moldova privind constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, solicitând constatarea

încălcării dreptului la examinarea cererii de admitere a creanței din 21 decembrie

2018 în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral în sumă de 119 600 de lei

și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că la 24 august 2013, a avut loc un accident

rutier în care a fost implicat automobilul de model Mercedes, cu nr. de

înmatriculare xxxx, condus de Patîcinschi Tudor și automobilul de model xxxx, cu

nr. de înmatriculare xxxx, condus de Ciulcov Alexandr. În baza procesului-verbal

cu privire la contravenție din 04 septembrie 2013 Ciulcov Alexandr a fost

recunoscut vinovat în comiterea accidentului rutier.

Prin hotărârea din 26 august 2014 a Judecătoriei Bălți, a fost respinsă

contestația lui Ciulcov Alexandr și menținut în vigoare procesul-verbal cu privire

la contravenție din 04 septembrie 2013.

A menționat reclamantul că la data producerii accidentului, Ciulcov Alexandr

avea încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube

produse de autovehicule cu CA „Euroasig Grup” SA.

Prin hotărârea din 28 februarie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost

constatată insolvabilitatea debitorului, CA „Euroasig Grup” SA și s-a intentat

1

procesul de insolvabilitate față de acesta.

La 21 decembrie 2018, a expediat prin intermediul poștei Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, cerere prin care a solicitat admiterea creanței, iar conform avizului

de recepție cererea a fost recepționată de către instanța de judecată.

Reclamantul a relatat că, deoarece instanța de judecată nu a citat creditorul

pentru examinarea cererii de admitere a creanței, la data de 29 martie 2019 a

expediat o cerere prin care instanța de judecată a fost informată despre depunerea

cererii de admitere a creanței, fiind anexată și dovada depunerii, cu solicitarea de a

informa creditorul și reprezentantul acestuia despre faptul dacă cererea a fost

primită spre examinare și care este data pentru care a fost fixată ședința de

judecată. Nu a primit răspuns la solicitările din cererea menționată.

Astfel, la 04 iunie 2019 a depus repetat la Judecătoria Chișinău, sediul

Central, cerere de admitere a creanței în cuantum de 119 600 de lei, însă nici după

depunerea acestei cereri nu a fost citat pentru a se prezenta la ședința de judecată.

Ulterior, la 26 februarie 2020, a depus la Judecătoria Chișinău sediul Central,

cerere prin care a solicitat comunicarea datei ședinței de judecată, răspuns nu a

primit.

A relatat reclamantul că prin încheierea din 08 iulie 2020, a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, a fost repusă în termen cererea de admitere a creanței

depusă de Patîcinschi Tudor, fiind stabilită ședința specială de validare a creanței

creditorului Patîcinschi Tudor pentru data de 21 iulie 2020. La 23 septembrie 2020,

a fost validată creanța în cuantum de 119 600 de lei cu titlu de despăgubiri în urma

accidentului rutier.

A invocat reclamantul că instanța de judecată a încălcat termenul rezonabil de

examinare a cererii de admitere a creanței, depusă la 21 decembrie 2018 la

Judecătoria Chișinău, sediul Central, fără a efectua citarea legală a creditorului.

Prin hotărârea din 30 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către

Patîcinschi Tudor împotriva Ministerului Justiției al R. Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

La 04 mai 2021, Patîcinschi Tudor, reprezentat de avocatul Polivenco Victor,

a depus apel împotriva hotărârii din 30 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea

unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Patîcinschi Tudor, reprezentat de avocatul Polivenco

Victor și s-a menținut hotărârea din 30 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, nu sunt temeiuri de a

fi invocată tergiversarea examinării cererii de admitere a creanței, având în vedere

că aceasta a fost depusă în cadrul unui proces judiciar complex de insolvabilitate,

în care au avut loc și alte acțiuni procesuale, cum ar fi audierea raportului

lichidatorului în două ședințe, iar restul ședințelor de judecată au fost amânate din

motive neimputabile instanței de judecată. A mai specificat că Patîcinschi Tudor și

reprezentantul său, nu au folosit toate pârghiile oferite de legea procesual civilă în

sensul apărării eficiente a drepturilor și satisfacerii pretențiilor privind examinarea

cererii în termen rezonabil. Or, în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (11) din

Codul de procedură civilă, în situația în care la judecarea unei cauze concrete,

2

există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanții la proces pot

adresa instanței care examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea

procedurii de judecare a cauzei.

A mai indicat Curtea de Apel Chișinău că, în prezenta cauză nu a stabilit

faptul că a fost încălcat termenul rezonabil de judecare a cauzei. Astfel, prima

instanță corect a respins cerința reclamantului cu privire la compensarea

prejudiciului moral în mărime de 119 600 de lei, pretenția dată fiind accesorie și

susceptibilă de admitere doar în cazul în care este admisă pretenția de bază.

La 10 februarie 2022, Patîcinschi Tudor, reprezentat de avocatul Victor

Polivenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 16 noiembrie

2021 prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a examinat perioada

de timp 21 decembrie 2018 - 08 iulie 2020 ca termen în care instanța de

insolvabilitate nu a întreprins măsuri procesuale pentru a examina cererea de

repunere în termen a cererii de validare a creanței. Potrivit deciziei recurate se

atestă că instanța de apel a cercetat modul în care a fost examinată cererea de

validare a creanței de după 18 mai 2020, când a fost emisă încheierea de numire a

ședinței din data de 08 iulie 2020 pentru examinarea cererii de repunere în termen

a cererii de validare a creanței.

Menționează recurentul că respectarea termenului rezonabil de examinare a

cauzei în perioada 21 decembrie 2018 - 18 mai 2020 nu a fost cercetat de către

instanța de apel, deși prin acțiune Patîcinschi Tudor invocă că anume prin

neexaminarea cererii depuse către instanța de insolvabilitate în această perioadă a

generat încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei.

Consideră că instanța de apel eronat a reținut că examinarea cereri de validare

a creanței depusă de Patîcinschi Tudor a fost tergiversată datorită caracterului

complex al procesului de insolvabilitate pornit în privința debitorului CA

„Euroasig” SA acesta având 38 de volume, ceea ce denotă despre complexitatea

acestuia.

A mai invocat recurentul că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod

eronat legea.

La 07 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de către Patîcinschi Tudor, reprezentat de avocatul

Victor Polivenco, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d. 142).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 16

noiembrie 2021, care a fost expediată participanților la proces la data de 11

ianuarie 2022, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Patîcinschi Tudor, reprezentat de

avocatul Victor Polivenco s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 10

3

februarie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

4

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Patîcinschi

Tudor, reprezentat de avocatul Victor Polivenco, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Patîcinschi Tudor,

reprezentat de avocatul Victor Polivenco.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5