3r-212/23 — controlul legalitatii actelor administrative

Dosarul nr. 3r-212/23 (2-22037961-01-3r-09082023)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

D E C I Z I E

20 septembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

examinând recursul declarat de Alina Lipii,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alina Lipii

împotriva Preturii sect. Botanica, mun. Chișinău privind anularea actului

administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva încheierii din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul înaintat de Alina Lipii împotriva hotărârii din 13

februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 21 martie 2022, Alina Lipii a înaintat acțiune în contencios administrativ

împotriva Preturii sect. Botanica, mun. Chișinău privind anularea actului

administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

solicitând anularea Dispoziției Preturii sect. Botanica, mun. Chișinău nr. 05 din 11

ianuarie 2022, aducerea lucrurilor și faptelor în starea inițială din contul

subdiviziunilor Preturii sect. Botanica, mun. Chișinău, și compensarea prejudiciului

material și moral.

La 23 mai 2022, reclamanta Alina Lipii a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, prin care a solicitat obligarea pârâtei Pretura sect. Botanica, mun.

Chișinău să emită schema de amplasare și eliberarea acesteia pe suport de hârtie,

anularea actului administrativ individual defavorabil - Dispoziția Preturii sect.

Botanica mun. Chișinău nr. 05 din 11 ianuarie 2022, aducerea lucrurilor și faptelor

în starea inițială din contul subdiviziunilor Preturii sect. Botanica, mun. Chișinău și

compensarea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 13 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-

a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Alina Lipii împotriva Preturii sect. Botanica, mun. Chișinău privind anularea actului

administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

1

Exprimându-și dezacordul cu soluția primei instanțe, la 07 martie 2023, Alina

Lipii a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii menționate, solicitând

casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul înaintat de Alina Lipii împotriva hotărârii din 13 februarie 2023

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, deoarece apelanta nu a prezentat motivarea

apelului în temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La 31 iulie 2023, Alina Lipii a declarat recurs împotriva încheierii din 24 iulie

2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 57, vol. II).

În motivarea recursului, s-a invocat faptul că recurenta s-a aflat peste hotarele

țării în perioada 17 iunie 2023 – 03 iulie 2023, iar din 04 iulie 2023 până la 27 iulie

2023 a fost în imposibilitate de a efectua acte procedurale din motive de sănătate.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii

instanței de apel, cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru examinarea cererii

de repunere în termen a cererii de apel.

La 19 septembrie 2023, Alina Lipii a depus un recurs suplimentar, invocând

aceleași motive și temeiuri ca și în recursul inițial.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Alina Lipii este neîntemeiat și necesită a fi respins

din următoarele considerente.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 iulie 2023,

aceasta fiind notificată recurentei prin intermediul poștei electronice la 26 iulie 2023

(f.d. 49, vol. II).

Astfel, recursul declarat de Alina Lipii, înregistrat la 31 iulie 2023, este în

termen (f.d. 57, vol. II).

La 09 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia recursului (f.d. 63, 64, vol. II). Referință asupra recursului nu a fost depusă.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în

ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 24 iulie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Alina

2

Lipii împotriva hotărârii din 13 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, din motiv că apelantul nu a depus apelul motivat.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Actele cauzei denotă că, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost pronunțat la data de 13 februarie 2023 în ședința publică (f.d. 30, vol.

II).

La 07 martie 2023, cu respectarea art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

Alina Lipii a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

anularea hotărârii primei instanțe, și rezervându-și dreptul de a prezenta apelul

motivat după recepționarea hotărârii motivate (f.d. 176-177, vol. I).

Conform avizului de recepție contra semnătură, anexat la materialele cauzei, se

atestă că, la 14 iunie 2023, hotărârea motivată a instanței de fond a fost notificată

apelantei Alina Lipii (f.d. 41, vol. II).

Astfel, se consideră că procedura de comunicare legală a hotărârii primei

instanțe a fost respectată.

În astfel de circumstanțe, termenul limită de prezentare a motivării apelului a

început să curgă la data de 15 iunie 2023 și a expirat la data de 14 iulie 2023, iar

apelul motivat a fost înregistrat abia la 28 iulie 2023 (f.d. 50-53, vol. II), după

pronunțarea încheierii recurate.

Instanța de recurs remarcă că art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede

termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului, în texul legii fiind

specificat locul concret unde urmează a fi depusă motivarea – la instanța de apel.

Până la data de 14 iulie 2023, Alina Lipii nu a depus motivarea apelului la

Curtea de Apel Chișinău, în modul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.

236 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ de declarare a apelului inadmisibil.

Este de menționat faptul că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia

încheierii la data pronunțării acesteia. Respectiv, la 24 iulie 2023, dată când a fost

pronunțată încheierea recurată, instanța de apel nu dispunea de cererea de apel

motivat sau oricare alte cereri din partea apelantei.

Instanța de recurs nu poate reține argumentul recurentei, potrivit căruia cererea

de apel motivată nu a fost depusă în termen din motivul aflării peste hotarele țării a

apelantei Alina Lipii în perioada 17 iunie 2023 – 03 iulie 2023, și din motive de

sănătate în perioada 04 iulie 2023 - 27 iulie 2023. Or, recepționând la 14 iunie 2023

hotărârea motivată a instanței de fond și intenționând să plece din țară la 17 iunie

2023, recurenta urmă să dea dovadă de un comportament de bună-credință și să

întreprindă acțiuni întru apărarea drepturilor sale în termenul legal, cum ar fi

delegarea cu împuterniciri a unui avocat, depunerea apelului în perioada aflării în

3

țară, depunerea apelului prin intermediul poștei electronice, comunicarea instanței

de apel despre imposibilitatea depunerii apelului în termen cu solicitarea de a-i oferi

un termen suplimentar, în cazul existenței unui temei justificat, etc.

De asemenea, instanța de recurs apreciază critic înscrisul anexat la cererea de

recurs, și anume Trimiterea-extras a Centrului de Sănătate Țarigrad în care este

indicat: „Imobilizare incompletă de pe data de 04.07.23 – 27.07.23”, or potrivit

buletinului de identitate al recurentei, aceasta își are viza de domiciliu în mun.

Chișinău, iar la materialele cauzei nu se conțin înscrisuri care să demonstreze că

recurenta s-ar afla la evidența medicului de familie din localitatea Țarigrad.

Totodată, înscrisul anexat la cererea de recurs (f.d 59 vol. II), nu constituie un

act care confirmă incapacitatea de muncă a persoanei, ci este un act ce se

completează de instituția medicală la trimiterea pacientului pentru consultație,

investigație, internare, externare și se prezintă medicului de familie (acest lucru fiind

indicat în mod expres pe formularul documentului).

Iar, întru confirmarea incapacității temporare de muncă, se eliberează un

certificat de concediu medical, în conformitate cu Hotărârea Guvernului RM nr.

469 din 24 mai 2005 pentru aprobarea Instrucțiunii privind modul de eliberare a

certificatului de concediu medical, care la pct. 6 prevede că certificatul se eliberează

numai în cazurile în care persoana asigurată, în urma unor boli, traume sau altor

cauze, pierde temporar capacitatea de a exercita funcțiile și obligațiunile de serviciu.

În toate cazurile, eliberarea și prelungirea certificatului se argumentează prin

existența în documentația medicală primară a înscrierilor, care confirmă

incapacitatea temporară de muncă a pacientului: datele examenului clinic,

rezultatele investigațiilor de laborator și instrumentale, consultațiile medicilor

specialiști de profil, efectuate după caz, inclusiv în dinamică (conform standardelor

medicale).

Chiar și așa, în documentul anexat în copie de recurentă este indicat expres că

a avut o imobilizare “incompletă”, respectiv nu este justificată imposibilitatea

acesteia de a depune în termen apelul motivat. Totodată, pe parcursul examinării

prezentului litigiu, recurenta a depus un șir de cereri și demersuri prin intermediul

poștei electronice (f.d. 3, 9, 26, vol. II), nefiind clar din care considerente poșta

electronica nu a putut fi utilizată în scopul depunerii apelului motivat.

Completul de judecată menționează că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel

sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

4

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, recurentul/apelant avea

obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă la îndeplinirea

obligațiilor sale procesuale.

Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor

de protejare a dreptului de acces la instanță și depunerea în modul și termenul

prevăzut de lege a motivării apelului, în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea apelului inadmisibil.

În atare circumstanțe, declararea apelului depus de Alina Lipii ca fiind

inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În susținerea

opiniei enunțate, completul de judecată amintește că art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în

multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a

justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza

Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a 12 Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz

Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul depus de Alina Lipii.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Alina Lipii.

Se menține încheierea din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alina Lipii împotriva Preturii

sect. Botanica, mun. Chișinău privind anularea actului administrativ defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

5