2r-234/23 — constatarea incalcarii dreptului asupra marcii, incsarea prejudiciului material si cererea reconventionala privind declararea nultatii inregistrarii marcii

2r-234/23 — constatarea incalcarii dreptului asupra marcii, incsarea prejudiciului material si cererea reconventionala privind declararea nultatii inregistrarii marcii (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2r-234/2023

2-17134710-01-2r-31052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, A. Bostan, G. Dașchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, V. Sîrbu, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

23 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

judecători Aliona Donos

Ion Malanciuc

examinând recursurile declarate de către Întreprinderea Individuală „Nicolaev

V.G.”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Terlița

Alexei împotriva Întreprinderii Individuale „Nicolaev V.G.”, intervenienți accesorii

Serviciul Vamal și Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală, cu privire la

constatarea încălcării dreptului exclusiv asupra mărcii, încasarea prejudiciului

material și a cheltuielilor de judecată, și

cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Nicolaev

V.G.” împotriva lui Terlița Alexei, intervenienți accesorii Serviciul Vamal și

Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală, cu privire la declararea nulității

înregistrării mărcii și decăderea din dreptul asupra mărcii,

împotriva încheierii din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a încheierii

din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 septembrie 2009, ÎI „Nicolaev V.G.” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Terlița Alexei, intervenienți accesorii Serviciul Vamal și

Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală, cu privire la declararea nulității

înregistrării mărcii TEZIS cu nr.17432 după Terlița Alexei și decăderea din dreptul

asupra mărcii.

La 07 octombrie 2009, Terlița Alexei s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva ÎI „Nicolaev V.G.”, intervenienți accesorii Serviciul Vamal și

Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală, cu privire la constatarea încălcării

dreptului exclusiv asupra mărcii, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor

de judecată.

Prin încheierea din 25 martie 2010 a Curții de Apel Chișinău, cererile de

chemare în judecată depuse de ÎI „Nicolaev V.G.” și de Terlița Alexei, au fost

conexate într-un singur proces civil.

1

Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Nicolaev V.G.” a fost respinsă ca

neîntemeiată.

S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Terlița Alexei.

S-a constatat încălcarea de către ÎI „Nicolaev V.G.” a dreptului exclusiv a lui

Terlița Alexei asupra mărcii nr.17342 TEZIS, înregistrată la 25 noiembrie 2008.

S-a încasat de la ÎI „Nicolaev V.G.” în beneficiul lui Terlița Alexei sumele de

12 375 de dolari SUA, cu titlu de despăgubiri pentru neglijarea dreptului asupra

mărcii, și de 39436,20 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a încasat de la ÎI „Nicolaev V.G.” în beneficiul statului suma de 6591,64 de

lei, cu titlu de taxă de stat.

La 26 martie 2021, ÎI „Nicolaev V.G.”, prin intermediul avocatului Criclivîi

Sergiu, a declarat apel împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii depuse de Terlița Alexei și, respectiv, admitere a acțiunii depuse

de ÎI „Nicolaev V.G.”.

Prin încheierea din 02 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel și s-a comunicat apelantei ÎI „Nicolaev V.G.” despre necesitatea

prezentării cererii de apel motivate întocmită în conformitate cu exigențele Legii și

a taxei de stat în mărime de 4943,73 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de

10 zile din momentul recepționării prezentei încheieri.

Prin încheierea din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

apel depusă de ÎI „Nicolaev V.G.”, prin intermediul avocatului Criclivîi Sergiu, a

fost restituită, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

La 26 noiembrie 2021, ÎI „Nicolaev V.G.” a depus cerere de recurs împotriva

încheierii din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

recursul declarat de ÎI „Nicolaev V.G.” și s-a menținut încheierea din 09 septembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de

ÎI „Nicolaev V.G.”.

La 22 noiembrie 2021, ÎI „Nicolaev V.G.” a depus cerere de apel motivată,

împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

încheierilor protocolare din 13.12.2019, 25.02.2020, trei încheieri din 10.07.2020,

30.11.2020, 14.01.2021 și încheierilor judecătorești din 04.12.2020, 28.12.2020 și

19.01.2021, prin care solicită totodată și prelungirea termenului de procedură cu

intentarea procedurii de apel.

Prin încheierea din 28 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea cu privire la prelungirea termenului de procedură și s-a restituit ca fiind

depusă în afara termenului legal cererea de apel depusă de ÎI „Nicolaev V.G.”

împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 15 aprilie 2022, ÎI „Nicolaev V.G.”, a declarat recurs împotriva încheierii

din 28 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a

încheierii recurate și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău spre rejudecare a

cererii privind prelungirea termenului de procedură și examinarea cererii de apel.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul

declarat de ÎI „Nicolaev V.G.” și s-a menținut încheierea din 28 februarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău.

2

La 31 mai 2022, ÎI „Nicolaev V.G.” a depus cerere privind repunerea în termen

a apelului declarat împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, admiterea cererii privind prelungirea cu 7 zile a termenului de

procedură pentru lichidarea neajunsurilor și intentarea procedurii de apel.

Prin încheierea din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

depusă de ÎI „Nicolaev V.G.” cu privire la repunerea în termen a apelului împotriva

hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și prelungirea

termenului de procedură pe un termen de 07 zile.

La 14 iulie 2022, ÎI „Nicolaev V.G”, a declarat recurs împotriva încheierii din

06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, a cererii ÎI „Nicolaev V.G.” cu privire la repunerea în termen a

apelului împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, și prelungirea termenului de procedură pe un termen de 07 zile.

Prin încheierea din 05 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respins recursul declarat de ÎI „Nicolaev V.G.” și menținută încheierea din 06 iulie

2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 11 noiembrie 2022, administratorul ÎI „Nicolaev V.G.”, Vasilii Nicolaev a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții Supreme

de Justiție, prin care a solicitat casarea integrală a acesteia și a încheierii din 06 iulie

2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri de trimitere a cauzei

la rejudecare în instanța de apel.

Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de administratorul ÎI „Nicolaev

V.G.”, Vasilii Nicolaev împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții Supreme

de Justiție.

La 27 decembrie 2022, administratorul ÎI „Nicolaev V.G.”, Vasilii Nicolaev a

depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 09 septembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii primei instanțe și punerea spre

examinare a cererii de apel înaintată de ÎI „Nicolaev V.G.”, împotriva hotărârii din

25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca inadmisibilă cerere de revizuire depusă de administratorul ÎI „Nicolaev V.G.”,

Vasilii Nicolaev, împotriva încheierii din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

La 02 martie 2023, administratorul ÎI „Nicolaev V.G.”, Vasilii Nicolaev repetat

a depus la Curtea de Apel Chișinău o cerere, prin care a solicitat repunerea în termen

a apelului ÎI „Nicolaev V.G.” împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, intentarea procedurii de apel la cererea de apel

a ÎI „Nicolaev V.G.” împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru.

Prin încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea depusă de ÎI „Nicolaev V.G.” cu privire la repunerea în termen a apelului

împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 07 aprilie 2023, ÎI „Nicolaev V.G”, a declarat recurs împotriva încheierii

din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău a cererii ÎI „Nicolaev V.G.” cu privire la repunerea în

3

termen a apelului împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Prin încheierea din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată cererea depusă de ÎI „Nicolaev V.G.” cu privire la emiterea unei

hotărâri suplimentare la încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 19 mai 2023, ÎI „Nicolaev V.G”, a declarat recurs împotriva încheierii din

04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de recurs constată că potrivit materialelor cauzei copia încheierii din

23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată prin intermediul poștei

electronice în adresa recurentului la 27 martie 2023 (f.d. 225, 225 verso, vol. VI).

Astfel, recursul declarat la 07 aprilie 2023, este în termen.

De asemenea, instanța de recurs constată că potrivit materialelor cauzei copia

încheierii din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată prin intermediul

poștei electronice în adresa recurentului la 19 mai 2023 (f.d. 12, 12 verso, vol. VII).

Astfel, recursul declarat la 19 mai 2023, este în termen.

La 31 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursurilor, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 24,

vol. VII). Însă până în prezent intimații nu și-au valorificat acest drept.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recursuri,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează

a fi respinse, cu menținerea încheierilor instanței de apel, din următoarele motive.

Judecând cauza în ordine de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție a constatat că instanța de apel a aplicat și interpretat corect normele de

drept material și procedural.

Din conținutul recursului declarat de ÎI „Nicolaev V.G.” la data de 07

aprilie 2023, rezultă că, recurentul nu este de acord cu încheierea din 23 martie 2023

a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea ÎI „Nicolaev V.G.” cu

privire la repunerea în termen a apelului împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că,

în cererea de repunere în termen depusă la 02 martie 2023, sunt reiterate argumentele

invocate de ÎI „Nicolaev V.G” în cererea depusă la 31 mai 2022, cărora s-a dat deja

apreciere printr-un act judecătoresc irevocabil, iar conform art. 123 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească

irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în

instanță specializată sînt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a

4

fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la

care participă aceleași persoane.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia

instanței de apel despre respingerea cererii depusă de ÎI „Nicolaev V.G.”, cu privire

la repunerea în termen a apelului împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind întemeiată și corectă.

În conformitate cu prevederile art. 115 din Codul de procedură civilă, la cererea

participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi termenul de

procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același

temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit,

fiind aplicabil art.116.

Conform art. 116 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot

fi repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților

la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu

împiedică soluționarea repunerii în termen.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs relevă că, apelul nemotivat a

fost declarat de ÎI „Nicolaev V.G”, cu respectarea termenului legal de contestare,

însă, a fost restituit, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea de a nu da curs cererii de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

menționa că, de fapt, ÎI „Nicolaev V.G”, a solicitat repunerea în termenul de

procedură pentru lichidarea neajunsurilor, pentru o cerere de apel, care a fost deja

restituită printr-un act de dispoziție irevocabil. Or, din interpretarea prevederilor art.

115 din Codul de procedură civilă, rezultă că asupra termenelor de procedură

stabilite de instanța de judecată pentru lichidarea neajunsurilor, dispozițiile art. 116

din Codul de procedură civilă nu se aplică, acestea fiind aplicabile doar asupra

termenelor de procedură instituite de legiuitor.

Astfel, Curtea Supremă de Justiție, prin deciziile sale irevocabile, a data deja o

apreciere argumentelor recurentului ÎI „Nicolaev V.G” privind omiterea termenului

de declarare a apelului.

În context, Completul de judecată reține că, conform art. 123 alin. (2) din Codul

de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-

o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță

specializată sânt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi

dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care

participă aceleași persoane.

Instanța de recurs ține să menționeze că, principiul autorității lucrului judecat

împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect,

aceeași cauză și purtat între aceleași părți, chiar și cu poziția procesuală inversată, ci

și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile

recunoscute unei părți printr-o hotărâre definită să nu fie contrazise printr-o altă

hotărâre posterioară, pronunțată într-un alt proces.

În lumina principiului autorității lucrului judecat, instanța de recurs reține, că o

hotărâre judecătorească, prin care s-au stabilit faptele enunțate, cât și constatările

5

reținute în mod irevocabil, se bucură de prezumția absolută de adevăr și nu pot fi

contrazise printr-o altă hotărâre.

Mai mult, CEDO a stabilit că instanțele sunt obligate să țină cont de constatările

de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a situației

soluționate definitiv prin alte hotărâri, constituit o încălcare a art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Dezlegarea asupra unei probleme

de drept date printr-o hotărâre irevocabilă este de natură să clarifice din acel moment

acea problemă, creând speranța legitimă, că ea nu va mai fi negată de o altă instanță

de judecată într-o procedură ulterioară.

Astfel, alegațiile recurentului nu și-au regăsit confirmare în sensul admiterii

cererii privind repunerea în termen a cererii de apel și prelungirea termenului de

procedură. Or, de către instanță a fost constatată o altă stare de fapt existentă, decât

cea pretinsă de ÎI „Nicolaev V.G”.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că,

apelantul/recurentul urma să întreprindă toate măsurile necesare, de a-și asigura

drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat cu desăvârșire de către ultimul.

Or, omisiunile comise de către apelant/recurent, nu pot fi imputate persoanelor terțe,

sau instanței de judecată, partea urmând să suporte consecințele, la caz care constau

în respingerea cererii privind repunerea în termen a apelului.

Drept urmare, Completul reține ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel

privind respingerea cererii depuse de ÎI „Nicolaev V.G.” cu privire la repunerea în

termen a apelului împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, având în vedere că legislația în acest sens reglementează expres și cert

termenele, precum și condițiile de acceptare a cererilor de apel, iar prin impunerea

unor termene limite în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se

urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Cu referire la recursul declarat de ÎI „Nicolaev V.G.”, la data de 19 mai

2023, împotriva încheierii din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, se constată că

recurentul nu este de acord cu încheierea instanței de apel prin carte a fost respinsă

cererea înaintată de ÎI „Nicolaev V.G.” privind emiterea hotărârii suplimentare la

încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Pentru a se pronunța astfel

instanța de apel a reținut că, solicitările apelantului, conform cererii de emitere a

hotărârii suplimentare, nu se încadrează în prevederile art. 250 alin. (1) Cod de

procedură civilă.

Conform art. 250 din Codul de procedură civilă, (1) instanța care a pronunțat

hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o hotărâre

suplimentară dacă: a) nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de către părți

sau de către intervenientul principal; b) rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a

indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile pe care pârâtul

trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între părți a

cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor,

experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile

de judecată a căror compensare li se cuvine. (2) Problema pronunțării unei hotărâri

suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărârii. Instanța emite,

după examinare în ședință de judecată, hotărârea suplimentară, care poate fi atacată

în ordinea stabilită de prezentul cod. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea problemei. (3)

Cererea de adoptare a unei hotărâri suplimentare nu se impune cu taxă de stat. (4)

6

Încheierea judecătorească de respingere a cererii de emitere a unei hotărâri

suplimentare se supune recursului.

În context rezultă că hotărârea suplimentară reprezintă acel act dispozițional

judecătoresc, care se emite după pronunțarea hotărârii judecătorești de bază, prin

care a fost soluționat fondul cauzei în vederea asigurării caracterului deplinătății ei.

Prin hotărârea suplimentară nu poate fi modificată esența soluției date prin hotărârea

de bază.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că toate solicitările,

decît cea cu privire la restituirea taxei de stat, din cererea de „emitere a hotărârii

suplimentare”, nu reprezintă altceva decât un dezacord cu încheierea din 23 martie

2023 a Curții de Apel Chișinău și anume cu motivele invocate de către instanța de

judecată în susținerea soluției de respingere a cererii apelantului de repunere în

termenul de declarare a apelului.

Instanța de recurs menționează ÎI „Nicolaev V.G.” a solicitat prin cererea de

emitere a hotărârii suplimentare restituirea taxei de stat în sumă de 4 944 de lei

achitată de către aceasta la data de 12 noiembrie 2021 (f.d. 242, vol. V), ca urmare

a conformării încheierii din 02 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-

a dat curs cererii de apel declarate de ÎI „Nicolaev V.G.” împotriva hotărârii din 25

februarie 2021 a judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a acordat termen de 10 zile

din momentul recepționării încheierii pentru înlăturarea neajunsurilor. (f.d. 209-

211, vol. V).

Ulterior, prin încheierea din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a

restituit cererea de apel declarată de avocatul Criclivîi Sergiu, în interesele ÎI

„Nicolaev V.G.”, din motivul neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel

din încheierea din 02 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 220-223, vol. V).

Drept urmare, prin încheierea din 28 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

s-a respins cererea privind prelungirea termenului de procedură și s-a restituit, ca

fiind depus în afara termenului legal, apelul declarat de ÎI „Nicolaev V.G”, împotriva

hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, (f.d. 56-60,

vol. VI).

Aici, completul relatează că, prin încheierile din 09 septembrie 2021 și din 28

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus restituirea apelului declarat de

ÎI „Nicolaev V.G”, împotriva hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, iar prin încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a

fost soluționată doar cererea ÎI „Nicolaev V.G” de repunere în termenul de declarare

a apelului, fără a fi dispusă restituirea cererii de apel, deoarece, apelul a fost restituit

anterior prin încheierile din 09 septembrie 2021 și 28 februarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiției, menționează că soluția

emisă prin încheierea din 04 mai 2023 a Curții de apel Chișinău este corectă,

deoarece apelantul/recurentul urma să formuleze o cerere privind emiterea unei

încheieri suplimentare la încheierea din 28 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins cererea de prelungire a termenului de procedură și s-a restituit

cererea de apel, dar nicidecum la încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a fost soluționată cererea repetată de repunere în termenul de

declarare a apelului.

7

Astfel, ÎI „Nicolaev V.G”, formulând cererea privind „emiterea hotărârii

suplimentare”, la încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu a ținut

cont de faptul că art. 250 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă stabilește

expres că: (1) Instanța care a pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea

participanților la proces, o hotărâre suplimentară dacă: […] c) nu a rezolvat

problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe

asupra cererilor martorilor, experților, specialiștilor, interpreților sau

reprezentanților cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Aici, instanța de recurs reiterează că instanța de apel nu se putea pronunța prin

hotărâre suplimentară asupra unei cerințe care nu a fost formulată anterior.

Din considerentele menționate, având în vedere că instanța de apel la emiterea

încheierilor contestate s-a conformat prevederilor legale corelate cu circumstanțele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge recursurile

declarate și va menține încheierile contestate.

În conformitate cu prevederile art. art. 424 alin. (2), 427 lit. a), 428 din Codul

de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se resping recursurile declarate de către Întreprinderea Individuală „Nicolaev

V.G.”.

Se menține încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

încheierea din 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Terlița Alexei împotriva Întreprinderii

Individuale „Nicolaev V.G.”, intervenienți accesorii Serviciul Vamal și Agenția de

Stat pentru Protecția Intelectuală, cu privire la constatarea încălcării dreptului

exclusiv asupra mărcii, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

și la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Nicolaev

V.G.” împotriva lui Terlița Alexei, intervenienți accesorii Serviciul Vamal și

Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală, cu privire la declararea nulității

înregistrării mărcii și decăderea din dreptul asupra mărcii,

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Oxana Parfeni

judecători Aliona Donos

Ion Malanciuc

8