3ra-494/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-494/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-494/2023

2-22091342-01-3ra-20042023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

09 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de către Nicolai Arnaut,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Nicolai Arnaut împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 iunie 2022, Nicolai Arnaut a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de

chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate prin care a solicitat

anularea actului de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate nr. 240/08

din 31 mai 2022.

În motivarea acțiunii a indicat că, nu este de acord cu actul de constatare,

considerându-l ilegal și pasibil anularii, întrucât, conform actului de constatare nr.

240/08 din 31 mai 2022 întocmit de Autoritatea Națională de Integritate, Nicolai

Arnaut, consilier în consiliul local Comrat, ar fi admis un conflict de interese în

contextul participării la examinarea cererii Uniunii Cooperativelor de Consum din

Găgăuzia GAGAUZCOOP, al cărui conducător este, cu încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese.

Astfel, comunică reclamantul că, conform art. 2 din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și intereselor personale (în redacția legii de până la operarea

modificărilor prin Legea pentru modificarea unor acte normative, nr. 130 din 07

octombrie 2021, în vigoare din 29 octombrie 2021), conflict de interese - situația în care

subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea influența

exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit

legii.

La caz, ab initio, urmează a fi remarcat actele administrative care au stat obiect de

control, se referă la acte administrative care implică incidența cadrului legal în

1

domeniul de reglementare al modului și condițiilor de exercitare a opțiunii de vot în

autoritățile publice locale în coroborare cu normele incidente privind regimul funciar

al proprietății publice fiind de altfel acte administrative din care lipsește vreun careva

interes personal a lui Nicolai Arnaut și care ar putea influența exercitarea imparțială și

obiectivă a obligațiilor ce îi revin conform legii. Or, nu a semnat cererea din 17

decembrie 2021 privind executarea hotărârii judecătorești, aflându-se în acea perioadă

în concediu anual, iar despre ordinea de zi al ședinței consiliului din 24 decembrie 2021

a aflat în ziua ședinței, neparticipând la votare la examinarea chestiunii privind

transmiterea terenului GAGAUZCOOP.

Prin hotărârea din 07 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Nicolai Arnaut împotriva

Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 240/08 din

31 mai 2022, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că Nicolai Arnaut, consilier în

consiliul local Comrat, cu derogare de la normele de drept, a admis încălcarea regimului

conflictului de interese, ca urmare a participării la examinarea cererii Uniunii

Cooperativelor de Consum din Găgăuzia GAGAUZCOOP și la adoptarea deciziei

nr.16/5.4 din 24 decembrie 2021 cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de

interese.

Astfel, a respins ca neîntemeiat argumentul reclamantului privind lipsa

conflictului de interese, deoarece după cum urmează din actul de constatare în cadrul

controlului s-a constatat că, Nicolai Arnaut, fiind consilier în consiliul local Comrat,

este și administrator al Uniunii Cooperativelor de Consum din Găgăuzia

GAGAUZCOOP.

Prin decizia nr. 15/5.4 din 24 decembrie 2021 a Consiliului mun. Comrat s-a decis

încheierea contractului de superficie între Primăria mun. Comrat, Uniunea

Cooperativelor de Consum din Găgăuzia GAGAUZCOOP și SRL „ Transcom-AG

( f.d.33 dosar administrativ). Iar conform răspunsului nr. 02/1-29-218 din 24 ianuarie

2022 a Primarului mun. Comrat, Nicolai Arnaut a participat pe data de 24 decembrie

2021 în cadrul ședinței Consiliului municipal Comrat, unde s-a examinat cererea

privind încheierea contractului de superficie între Uniunea Cooperativelor de Consum

din Găgăuzia GAGAUZCOOP și la adoptarea decizia nr. 16/5.4 din 24 decembrie

2021” (fila 19-20 din dosarul administrativ).

Având în vedere dispozițiile prevăzute la art. 12 alin. (7) și art. 14 alin. (2)-(4) din

Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în

cazul apariției unui conflict de interese real subiectul declarării, în persoana

consilierului în Consiliul local Comrat, Nicolai Arnaut, putea soluționa conflictul de

interes real în care se afla prin abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la

emiterea/adoptarea actului administrativ, de la încheierea actului juridic, de la

participarea la luarea unei decizii sau luarea deciziei/votare, informând toate părțile

vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea

procesului de luare a deciziilor.

Mai mult, în cadrul controlului subiectul conform informației disponibile din

Registrul declarațiilor privind conflictele de interese al Autorității Naționale de

Integritate, nu au fost identificate înscrisuri despre careva declarații adresate Autorității

2

Naționale de Integritate de către consilierul în local Comrat, Nicolai Arnaut, prin care

acesta ar fi solicitat soluționarea cărorva conflicte de interese reale în care s-a aflat până

la participarea și examinarea cererii Uniunii Cooperativelor de Consum din Găgăuzia

GAGAUZCOOP și la votarea proiectului de decizie cu adoptarea deciziei nr. 16/5.4

din 24 decembrie 2021. Mai mult, nici înscrisurile perfectate în contextul ședințelor

Consiliului local Comrat nu atestă că subiectul declarării ar fi declarat despre aflarea sa

în situație de conflict de interese nu conțin dovezi care să probeze că acesta s-ar fi

abținut de la luarea deciziilor în cadrul ședințelor din 24 decembrie 2021.

În baza probatoriului acumulat, inspectorul a constatat că, consilierul în Consiliul

local Comrat, Nicolai Arnaut, nu a informat/nu a declarat si respectiv nu a soluționat

conflictele de interese reale în care se afla. Astfel, prezumția inexistenței conflictului

între interesele profesionale și cele personale la încheierea actelor juridice respective

este neîntemeiată. Mai mult, inspectorul ține să precizeze că legea trebuie aplicată și nu

invers, iar în situația de conflict de interese, examinarea situației o poate face doar

organul cu drept de soluționare, la caz. Or, interesul personal al subiectului în forma

apărută putea și pare să fi influențat exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și

responsabilităților ce-i reveneau subiectului controlului potrivit legii și statutului

societății, fapt ce se califică direct în una din situațiile prevăzute la art. 12 alin. (4) din

Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor.

Prin urmare, instanța de judecată a concluzionat că, inspectorul de integritate

corect a menționat că, în legătură cu identificarea și tratarea conflictelor de interese,

care se îndeplinesc în condițiile legii speciale, în redacția în vigoare la momentul

săvârșirii, în cazul apariției unui conflict de interese real subiectul declarării era obligat

să nu încheie acte juridice, până la soluționarea conflictului dc interese și să recurgă la

abținerea de la exercitarea atribuțiilor sale în măsura în care acestea sunt amenințate de

conflictul de interese, până la soluționarea acestuia; declararea în scris, în termen de 3

zile, organului abilitat cu dreptul de-i soluționa conflictele sale de interese reale. Or,

această conduită se desprinde din dispozițiile prevăzute la art. 12 alin. (7) și art. 14 alin.

(2)-(4) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie

2016.

Instanța de fond a apreciat ca fiind declarativ argumentul reclamantului privind

neparticiparea la vot pentru adoptarea deciziei Consiliului municipal Comrat nr.16/5.4

din 24 decembrie 2021. Or, prin răspunsul Primăriei mun. Comrat nr. 01/1-29-218 din

24 ianuarie 2022 înregistrat în secretariatul Autorității Naționale de Integritate cu nr.

586 din 27 ianuarie 2022 (fila 19-20 din dosarul administrativ), extrasul din procesul-

verbal nr. 16 din 24 decembrie 2021 (fila 21 și fila 57 din dosarul administrativ) și

înregistrările video a ședinței Consiliului mun. Comrat, inspectorul de integritate, se

atestă că, Nicolai Arnaut a participat la examinarea cererii Uniunii Cooperativelor de

Consum din Găgăuzia GAGAUZCOOP și la votarea proiectului de decizie cu

adoptarea decizia nr. 16/5.4 din 24 decembrie 2021. Prin urmare, circumstanțele

elucidate permit a conchide că, Nicolai Arnaut, consilier local a participat la examinarea

cererii Uniunii Cooperativelor de Consum din Găgăuzia GAGAUZCOOP și la votarea

proiectului de decizie cu adoptarea deciziei nr. 16/5.4 din 24 decembrie 2021, în care

primul deține calitatea de administrator al Uniunii Cooperativelor de Consum din

Găgăuzia GAGAUZCOOP.

3

La acest capitol, instanța de judecată a mai reținut că, interesul personal al

subiectului declarării este evident, odată ce a participat la examinarea cererii Uniunii

Cooperativelor de Consum din Găgăuzia GAGAUZCOOP și la votarea proiectului de

decizie cu adoptarea deciziei nr. 16/5.4 din 24 decembrie 2021, astfel că participarea la

luarea deciziilor în cauză a influențat exercitarea imparțială și obiectivă a

responsabilităților ce îi revin conform legii în exercitarea mandatului.

Astfel, în condițiile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 436/2006, Nicolai Arnaut

urma să nu participe la adoptarea deciziei Consiliului municipal Comrat nr.16/5.4 din

24 decembrie 2021, conduită care a fost ignorată de ultimul.

Instanța de apel prin prisma art. art. 6 lit. a), b), c), 7 alin. (2), 14, 19, 20 alin. (3),

34 alin. (1) – alin. (4), 35 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate, a respins ca neîntemeiat argumentul

reclamantului privind anularea actului contestat din considerentul emiterii privind lipsa

competenței inspectorului de integritate la semnarea actului de constatare, deoarece

anume inspectorului de integritate în persoană, îi aparține competența de semnare a

actului de constatare. Mai mult, legiuitorul național, adoptând cadrul legal pertinent, nu

a prevăzut expres competența inspectorului de integritate de a semna actul de

constatare, însă, din analiza competențelor exclusive ale inspectorului de integritate

privind efectuarea controlului averilor și privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, privind

depunerea în termen a declarațiilor de avere și interese personale de către subiecții

declarării, întocmirea actelor de constatare în condițiile legii, reiese că inspectorul de

integritate este competent să semneze actul de constatare. De altfel, se observă că,

competența stricto senso privind semnarea actului de constatare nu este atribuită nici

unui alt funcționar din cadrul Autorității Naționale de Integritate, inclusiv președintelui

sau vicepreședintelui.

Corespunzător, fiind excluse careva atribuții ale președintelui și vicepreședintelui

Autorității privind controlul averilor și al intereselor personale, privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, nefiind stabilită competența strictă a altui funcționar al Autorității Naționale

de Integritate în semnarea actului de constatare, fiind prevăzut cert că, inspectorul de

integritate întocmește actul de constatare și constată abaterile privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, instanța de judecată a conchis că anume inspectorului de integritate și nu

altui funcționar, îi aparține competența în semnarea actului de constatare. Or, din sensul

semantic al sintagmei ,,întocmește actul de constatare și constată”, nu reiese doar

competența de perfectare a proiectului actului de constatare, ci și însăși semnarea

actului de constatare.

La fel, instanța de judecată a respins argumentul reclamantului privind lipsa

motivării și necorespunderea cerințelor de legalitate, deoarece în motivarea hotărârii

contestate se conțin motive de fapt și de drept care ar justifica concluziile stipulate de

către inspectorul de integritate în actul contestat, conform prevederilor art.118 și 119

din Codul administrativ.

În consecință, instanța de judecată a concluzionat că actul de constatare nr. 240/08

din 31 mai 2022 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Nicolai

4

Arnaut este unul legal și întemeiat. Or, de către autoritatea publică pârâtă a fost

respectată procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un

organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței, instanța

nu a constatat admiterea a careva abateri la emiterea actului administrativ individual

defavorabil emis în privința reclamantului Nicolai Arnaut de către Autoritatea

Națională de Integritate, legalitatea acestuia nefiind pusă la îndoială de către instanța

de judecată, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul procesului de judecată

organizat cu respectarea principiilor contradictorialității și al egalității de tratament,

ceea ce denotă că temei de admitere a acțiunii reclamantului nu există.

La 01 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Arnaut a depus

recurs nemotivat împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.65, 66, 67).

La 25 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului depus de

Nicolai Arnaut, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire și extrasul din poșta electronică anexate la

materialele dosarului (f. d. 72,73).

Prin referința depusă la 31 mai 2023, Autoritatea Națională de Integritate a

solicitat respingerea ca fiind neîntemeiată cererea de recurs depusă de Nicolai Arnaut

cu menținerea hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolai Arnaut constată

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 07 noiembrie 2022.

Din conținutul avizului de recepție a corespondenței DS8007708148AS (f.d.68),

completul de judecată constată că la 16 noiembrie 2022, Nicolai Arnaut a recepționat

copia dispozitivului hotărârii din 07 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 01 decembrie 2022, Nicolai Arnaut a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin

intermediul oficiului poștal, recurs nemotivat împotriva hotărârii din 07 noiembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 66, 67).

Tot din materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

atestă că la 30 martie 2023, conform avizului de recepție a corespondenței

5

DS8004502577AS lui Nicolai Arnaut i-a fost notificată hotărârea motivată din 07

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 69).

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În corespundere cu art. 97 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare

prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau

prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

În conformitate cu art. 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat

prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Sub acest aspect completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,

recepționarea hotărârii motivate din 07 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău de

către Nicolai Arnaut, înlătură orice viciu de necomunicare a acestui act recurentului.

Prin urmare, prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de

a depune motivarea recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei

notificării hotărârii motivate – 31 martie 2023 și a expirat la data de 29 aprilie 2023,

însă luând în considerație prin prisma art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

29 aprilie 2023 a fost zi de sâmbătă, iar data de 01 mai 2023 zi declarată zi liberă,

respectiv, ultima zi de depunere a motivării recursului a fost 02 mai 2023 (zi de marți).

Distinct acestor circumstanțe recurentul Nicolai Arnaut nu a depus cerere de recurs

motivată în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii instanței de apel la 30 martie

2023.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării hotărârii motivate

recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său

procedural și a depune motivarea recursului în interiorul termenului instituit la art.245

alin. (2) din Codul administrativ.

Prin urmare, completul de judecată remarcă că, rolul instanței de judecată este de

a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea actului judecătoresc, iar Nicolai Arnaut,

fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și

jurisprudența CtEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului

prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului motivat în conformitate cu art. 245

alin. (2) din Codul administrativ, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu

de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

6

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei

căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În

acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare

privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Nicolai Arnaut ca fiind

inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a

Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Nicolai Arnaut.

În conformitate cu art. 230, art. 245, art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Nicolai Arnaut, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

7