2ac-219/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-219/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ac-219/2023
2-22114542-01-2cc-09062023
Î N C H E I E R E
02 august 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Aliona Miron
Ion Malanciuc
examinând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Cahul, sediul
Central și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Mihail Briceag împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil,
c o n s t a t ă :
La 15 iulie 2022, Mihail Briceag a depus la Judecătoria Cahul, sediul Central,
cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la anularea
deciziei de regularizare nr. 181 din 25 mai 2022 emisă de Biroul Vamal Sud,
constatarea încălcării dreptului de a primi răspuns la cererea prealabilă de către
Serviciul Vamal în termen, încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 19 iulie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central prezenta
cauză de contencios administrativ a fost transmisă Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
pentru examinare conform competenței.
La 15 martie 2023, Biroul Vamal Sud al Serviciului Vamal a depus cerere privind
strămutarea cauzei după competență, Judecătoriei Cahul motivând actele administrative
contestate la caz sunt emise de Biroul Vamal Sud. Totodată, a făcut referire la
încheierea Curții Supreme de Justiție, care la 25 ianuarie 2023, pronunțându-se asupra
competenței de examinare a unui caz similar, a stabilit competența judecătoriei în a
cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea
administrativă contestată.
Prin încheierea din 20 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost
suspendat procesul și transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea
conflictului negativ de competență apărut între Judecătoria Cahul, sediul Central și
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.
Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată competența Judecătoriei Cahul, sediul Central de a judeca prezenta cauză de
contencios administrativ, din următoarele considerente.
1
Conform art. 200 alin. (3), (4) din Codul administrativ, conflictul de competență
dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte
de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.
Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,
printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.
Din materialele cauzei rezultă că prin acțiunea de contencios administrativ depusă
de către Mihail Briceag împotriva Biroului Vamal Sud al Serviciului Vamal a solicitat
anularea deciziei de regularizare nr. 181 din 25 mai 2022 emisă de Biroul Vamal Sud,
constatarea încălcării dreptului de a primi răspuns la cererea prealabilă de către
Serviciul Vamal în termen, încasarea cheltuielilor de judecată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că solicitările
reclamantului sunt îndreptate împotriva Biroului Vamal Sud.
Potrivit art. 196 din Codul administrativ acțiunea în contencios administrativ se
depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică
care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel.
Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice,
acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază
teritorială își are sediul autoritatea publică pîrîtă.
Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21
decembrie 2017, din Serviciul Vamal fac parte: a) aparatul central; b) birourile vamale,
ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea aparatului central; c) posturile vamale,
ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea birourilor vamale.
Alinatul 3 al articolului 5 din aceiași lege stipulează că, Serviciul Vamal este
persoană juridică de drept public, care dispune de ștampilă cu Stema de Stat a
Republicii Moldova, de cont trezorerial și este finanțat de la bugetul de stat.
Potrivit art. 9 din Codul vamal, activitatea vamală este desfășurată de organele
vamale. Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic al
Serviciului Vamal, format din aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile
teritoriale, alcătuite din birouri vamale și posturi vamale. Statutul, funcțiile și
competența Serviciului Vamal sînt determinate de prezentul cod și de Guvern. Unitățile
subordonate (birourile vamale și posturile vamale) sînt create, reorganizate și lichidate
de către Serviciul Vamal. Nici o autoritate publică, cu excepția Parlamentului și a
Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la competența organelor vamale,
să le modifice atribuțiile, să le impună alte funcții sau să intervină în activitatea lor.
Conform art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice
structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act
normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes
public.
Regimul de putere publică este reglementat, la rândul său, de art. 8 al aceluiași act
normativ și reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării
sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță
juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.
Din normele legale citate supra rezultă indubitabil calitatea de autoritate publică
în sensul legii a Serviciului Vamal, cu obligații și drepturi depline în exercitarea
atribuțiilor sale în regim de putere publică în scopul realizării interesului public ce
2
vizează satisfacerea necesităților sociale rezultate din implementarea politicii vamale,
și asigurarea securității economice a statului, în limita competențelor sale.
Activitatea birourilor vamale, care sunt organe vamale în sensul art. 9 alin. (2) din
Codul vamal, de asemenea se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea
legii, în conformitate cu principiile legalității, imparțialității, nediscriminării,
profesionalismului, independenței, integrității, transparenței, obiectivității, eficienței,
loialității și responsabilității și toate rigorile impuse procedurii administrative, având în
competența sa inclusiv atribuții de examinare a petițiilor, cererilor, plângerilor,
proceselor contravenționale etc., la nivelul unităților administrativ-teritoriale. În
exercitarea acestora, birourile vamale colaborează cu societatea civilă, asigurând
accesul la informațiile oficiale, cu excepția celor cu accesibilitate limitată, publicarea
pe pagina sa web oficială a informațiilor cu caracter public și transparența procesului
decizional, în modul stabilit de legislație.
Deși, prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte
normative a fost modificat art. 5 din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017 cu privire la
Serviciul vamal, excluzându-se la alin. (2), litera b), textul „cu personalitate juridică”,
birourile vamale reprezintă în continuare organe de drept care își desfășoară activitatea
ca subdiviziuni teritoriale, inclusiv cea administrativă, iau decizii ce produc efecte
juridice și răspund conform legii pentru acestea. Birourile vamale exercită activitate
administrativă la nivel de unități administrativ-teritoriale, ce este supusă controlului
judecătoresc de către instanțele judecătorești din aceleași unități administrativ-
teritoriale, adică în limita razei teritoriale în care organul vamal a desfășurat procedura
administrativă propriu-zisă, în sensul art. 6 din Codul administrativ.
Mai mult, prin Ordinul nr. 199-0 din 30 iunie 2021 al directorului Serviciului
Vamal „Cu privire la delegarea competențelor și dreptul de semnătură în adresa
birourilor vamale”, a fost delegat conducerii birourilor vamale dreptul la semnătură a
actelor juridice, conform domeniilor de competențe descrise în Anexa la prezentul
ordin, precum și întru asigurarea executării sarcinilor și atribuțiilor stabilite în
Regulamentele privind organizarea și funcționarea birourilor vamale, aprobate conform
pct. 4 și 5 din prezentul ordin.
Conform pct. 3 competențe de semnare a actelor juridice în domeniul juridic din
Anexa la Ordinul nr. 199-0 din 30 iunie 2021 al directorului Serviciului Vamal „Cu
privire la delegarea competențelor și dreptul de semnătură în adresa birourilor vamale”,
conducerea birourilor vamale a fost împuternicită să semneze actele necesare procedurii
judiciare, inclusiv: procurile de reprezentare la instanțele de judecată și în fața altor
instituții din domeniul public/privat și organe de drept; referințele, pledoariile, cererile,
demersurile, cererile de apel și cele de recurs, contestațiile, cererile de intentare a
procedurii de insolvabilitate, cererile de validare a creanțelor, cererile de chemare în
judecată.
Distinct de cele enunțate, la caz se constată că procedura administrativă a fost
executată și emis actul administrativ contestat de către Biroului Vamal Sud, fapt ce
confirmă că acesta activează în regim de autoritate publică.
Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este instanța în a cărei rază
teritorială își are sediul Biroul Vamal. Respectiv, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea
3
competenței Judecătoriei Cahul, sediul Central, la examinarea prezentei cauze de
contencios administrativ.
Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul
judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu
excepțiile expres stabilite de lege.
În conformitate cu prevederile art. art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul
administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența Judecătoriei Cahul, sediul Central, pentru examinarea
cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Mihail Briceag împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil.
Cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Mihail Briceag împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil cu privire la acordarea facilității vamale, restituirea
sumelor și încasarea cheltuielilor de judecată, se remite Judecătoriei Cahul, sediul
Central, pentru examinare conform competenței.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Aliona Miron
Ion Malanciuc
4