2ac-314/22 — privind anularea actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-314/2023

2-22033935-01-2cc-19122022

Î N C H E I E R E

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Cahul,

sediul Central și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Interarsi-Trans” împotriva Biroului Vamal

Sud și Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile,

c o n s t a t ă :

La 02 februarie 2022, S.R.L. ,,Interarsi Trans” a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Biroului Vamal Sud și

Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile.

Prin încheierea din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a

dispus transmiterea cauzei spre examinare, după competență Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani.

La 11 martie 2022, cauza a fost redistribuită aleatoriu prin intermediul

Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, Violeta Chisilița.

În ședința de judecată din 18 octombrie 2022, reprezentantul pârâtului Biroul

Vamal Sud, Denis Mîțăblîndă, a solicitat ridicarea conflictului negativ de competență,

suspendarea din oficiu a examinării cauzei și transmiterea dosarului Curții Supreme

de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2022 a Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

suspendat examinarea cauzei de contencios administrativ, inițiată la cererea de

chemare în judecată depusă de S.R.L. ,,Interarsi-Trans” împotriva Biroului Vamal

Sud și Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile.

S-a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului

negativ de competență apărut.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

competența Judecătoriei Cahul, sediul Central la judecarea cauzei de contencios

administrativ, reieșind din următoarele considerente.

1

În corespundere cu art. 200 alin. (3), (4) din Codul administrativ, conflictul de

competentă dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Conform art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Din prevederile art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art.11 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, actele

administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun

destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele

legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului

solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un

avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana

către care actul administrativ se îndreaptă.

Reieșind din prevederile art.12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Conform art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Totodată, conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art.191 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor

prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în

contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun

controlului de constituționalitate.

La caz, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, 02 februarie 2022 S.R.L.

,,Interarsi-Trans” a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ împotriva Biroului Vamal Sud și Serviciului Vamal cu privire la

anularea deciziei de regularizare nr.218 emisă de Biroul Vamal Sud la 15 decembrie

2022 și Anexa la aceasta, precum și a răspunsului Serviciului Vamal nr.28/11-650 din

2

17 octombrie 2021 de soluționare a cererii prealabile și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

observă că solicitarea reclamantului este îndreptată împotriva Biroului Vamal Sud și a

Serviciului Vamal.

În conformitate cu art. 196 din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul

autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea

nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe

autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de

judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă.

Conform art.5 alin.(2) din Legea nr.302 din 21 decembrie 2017 cu privire la

Serviciul vamal, din Serviciul Vamal fac parte: a) aparatul central; b) birourile

vamale, aflate în subordinea aparatului central; c) posturile vamale, ca subdiviziuni

teritoriale, aflate în subordinea birourilor vamale. (3) Serviciul Vamal este persoană

juridică de drept public, care dispune de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii

Moldova, de cont trezorerial și este finanțat de la bugetul de stat.

Potrivit art.9 alin.(1)-(4) din Codul vamal, activitatea vamală este desfășurată de

organele vamale. Organele vamale sunt organe de drept care constituie un sistem unic

al Serviciului Vamal, format din aparatul central al Serviciului Vamal și

subdiviziunile teritoriale, alcătuite din birouri vamale și posturi vamale. Statutul,

funcțiile și competența Serviciului Vamal sunt determinate de prezentul cod și de

Guvern. Unitățile subordonate (birourile vamale și posturile vamale) sunt create,

reorganizate și lichidate de către Serviciul Vamal.

În conformitate cu prevederile art.7 din Codul administrativ, autoritate publică se

consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau

printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul

realizării unui interes public.

La rândul său, potrivit art.8 din Codul administrativ, regimul de putere publică

reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor

autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică

obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Din interpretarea coroborată a normelor expuse supra, rezultă indubitabil

calitatea de autoritate publică în sensul legii a Serviciului Vamal, cu obligații și

drepturi depline în exercitarea atribuțiilor sale în regim de putere publică în scopul

realizării interesului public ce vizează satisfacerea necesităților sociale rezultate din

implementarea politicii vamale, și asigurarea securității economice a statului, în limita

competențelor sale.

Activitatea birourilor vamale, care sunt organe vamale în sensul art.9 alin.(2) din

Codul vamal, de asemenea se desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea

legii, în conformitate cu principiile legalității, imparțialității, nediscriminării,

profesionalismului, independenței, integrității, transparenței, obiectivității, eficienței,

loialității și responsabilității și toate rigorile impuse procedurii administrative, având

în competența sa inclusiv atribuții de examinare a petițiilor, cererilor, plângerilor,

proceselor contravenționale etc., la nivelul unităților administrativ-teritoriale. În

exercitarea acestora, birourile vamale colaborează cu societatea civilă, asigurând

3

accesul la informațiile oficiale, cu excepția celor cu accesibilitate limitată, publicarea

pe pagina sa web oficială a informațiilor cu caracter public și transparența procesului

decizional, în modul stabilit de legislație.

Deși prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor

acte normative a fost modificat art.5 din Legea nr.302 din 21 decembrie 2017 cu

privire la Serviciul vamal, excluzându-se la alin.(2), litera b), textul „cu personalitate

juridică”, birourile vamale reprezintă în continuare organe de drept care își desfășoară

activitatea ca subdiviziuni teritoriale, inclusiv cea administrativă, iau decizii ce produc

efecte juridice și răspund conform legii pentru acestea.

Birourile vamale exercită activitate administrativă la nivel de unități

administrativ-teritoriale, ce este supusă controlului judecătoresc de către instanțele

judecătorești din aceleași unități administrativ-teritoriale, adică în limita razei

teritoriale în care organul vamal a desfășurat procedura administrativă propriu-zisă, în

sensul art.6 Cod administrativ.

Mai mult decât atât, prin Ordinul nr.199-0 din 30 iunie 2021 al directorului

Serviciului vamal, a fost delegat conducerii birourilor vamale dreptul la semnătură a

actelor juridice, precum și întru asigurarea executării sarcinilor și atribuțiilor stabilite

în Regulamentele privind organizarea și funcționarea birourilor vamale.

Conform pct.3 din Anexa la Ordinul nr.199-0 din 30 iunie 2021 al directorului

Serviciului vamal, conducerea birourilor vamale a fost împuternicită să semneze

actele necesare procedurii judiciare, inclusiv: procurile de reprezentare la instanțele de

judecată și în fața altor instituții din domeniul public/privat și organe de drept;

referințele, pledoariile, cererile, demersurile, cererile de apel și cele de recurs,

contestațiile, cererile de intentare a procedurii de insolvabilitate, cererile de validare a

creanțelor, cererile de chemare în judecată.

Distinct de aceste specificări, în speță se constată că procedura administrativă a

fost executată și emis actul administrativ contestat de către Biroul Vamal Sud, fapt ce

confirmă că acesta activează în regim de autoritate publică.

Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este instanța în a cărei rază

teritorială își are sediul Biroul Vamal.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de

competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Cahul, sediul Central, la

examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Or, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,

cu excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu prevederile art. art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se constată competența Judecătoriei Cahul, sediul Central, pentru examinarea

cauzei de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Interarsi-Trans” împotriva Biroului Vamal Sud și

Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile.

4

Cauza în contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Interarsi-Trans” împotriva Biroului

Vamal Sud și Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile, se remite Judecătoriei Cahul, sediul Central, pentru

examinare în fond conform competenței.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

5