2ac-88/24 — anularea actelor administrative defavorabile

Dosarul nr.2ac-88/24

2-22041831-01-2cc-14032024

Î N C H E I E R E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în următoarea componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Chișinău,

sediul Centru și Judecătoria Cahul, sediul Central, la judecarea cauzei de contencios

administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dragan Nicolae

împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Vamal și

Biroului Vamal Sud cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile,

c o n s t a t ă:

La 23 februarie 2022, Dragan Nicolae a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura de contencios administrativ, împotriva Ministerului Finanțelor, Serviciului

Vamal și Biroului Vamal Sud, solicitând anularea deciziei nr.231 din 21 decembrie

2021 a Biroului Vamal Sud, prin care a fost declanșată procedura de executare silită în

privința plătitorului Dragan Nicolae prin aplicarea modalităților de executare silită a

obligației vamale potrivit art.1302 din Codul vamal, precum și a răspunsului nr.28/11-

1985 din 10 februarie 2022 al Serviciului Vamal, prin care a fost respinsă cererea lui

Dragan Nicolae privind anularea deciziei nr.231 din 21 decembrie 2021 a Biroului

Vamal Sud.

Prin încheierea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în

temeiul art.198 din Codul administrativ, prezenta cauză de contencios administrativ a

fost transmisă spre examinare conform competenței jurisdicționale, la Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.15).

Judecătoria Cahul, sediul Central, cu trimitere la art.5 alin.(2) din Legea nr.302 din

21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul vamal, a motivat soluția prin faptul că, Biroul

Vamal Sud este subdiviziune a Serviciului Vamal al Republicii Moldova și nu este

persoană juridică.

Prin încheierea din 26 februarie 2024 a Judecătoria Chișinău, sediul Centru s-a

declarat conflict negativ de competență, s-a suspendat din oficiu procesul și s-a

prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de

competență apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Centru și Judecătoria Cahul, sediul

Central la examinarea litigiului (f.d.79).

Judecătoria Chișinău, sediul Centru a motivat soluția prin faptul că, potrivit

Ordinului nr.199-O din 30 iunie 2021 al directorului Serviciului vamal, a fost delegat

conducerii birourilor vamale dreptul la semnătură a actelor juridice, precum și, întru

asigurarea executării sarcinilor și atribuțiilor stabilite în Regulamentele privind

1

organizarea și funcționarea birourilor vamale, ceea ce denotă că Biroul Vamal Sud

activează în regim de autoritate publică.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că la judecarea prezentei cauze, competența jurisdicțională îi revine

Judecătoriei Cahul, sediul Central, din următoarele motive.

Conform art.200 alin.(1), (3) și (4) din Codul administrativ, instanța de judecată în

fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2)

suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze

conflictul de competență. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția

diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de

apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se

soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de

recurs.

Potrivit art.58 alin.(2) din Codul administrativ, conflictele de competență pot fi: a)

pozitive – când două sau mai multe autorități publice se declară competente să

desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – când nicio autoritate

publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă.

Totodată, reieșind din prevederile art.191 alin.(1) din Codul administrativ, cu

excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate

acțiunile în contencios administrativ.

În conformitate cu art.196 alin.(1) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul

autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu

prevede altfel.

Din acțiunea depusă de Dragan Nicolae rezultă că acesta contestă: decizia nr.231

din 21 decembrie 2021 a Biroului Vamal Sud, prin care a fost declanșată procedura de

executare silită în privința plătitorului Dragan Nicolae prin aplicarea modalităților de

executare silită a obligației vamale potrivit art.1302 din Codul vamal, precum și decizia

de refuz (răspunsul) nr.28/11-1985 din 10 februarie 2022 a Serviciului Vamal, prin care

a fost respinsă cererea lui Dragan Nicolae privind anularea deciziei nr.231 din 21

decembrie 2021 a Biroului Vamal Sud.

Potrivit art.5 alin.(1) și (2) din Legea nr.302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul

Vamal (cu modificările operate prin Legea nr.257 din 16.12.2020, în vigoare

01.07.2021), Serviciul Vamal este o structură organizațională separată în sistemul

administrativ al Ministerului Finanțelor. Din Serviciul Vamal fac parte: a) aparatul

central; b) birourile vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea aparatului

central; c) posturile vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea birourilor

vamale.

În același timp, aliniatul (3) și (4) al articolului 5 din aceeași Lege, statuează că,

Serviciul Vamal este persoană juridică de drept public, care dispune de ștampilă cu

Stema de Stat a Republicii Moldova, de cont trezorerial și este finanțat de la bugetul de

stat. Regulamentul privind organizarea și funcționarea Serviciului Vamal și efectivul-

limită al acestuia se aprobă de către Guvern, la propunerea ministrului finanțelor.

Structura de ansamblu a Serviciului Vamal se aprobă de către ministrul finanțelor, iar

structura organizatorică a subdiviziunilor teritoriale ale Serviciului Vamal se aprobă de

către directorul acestuia.

2

Conform art.9 alin.(1)-(5) din Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000, (în redacția

Legii nr.257 din 16.12.2020, în vigoare din 01.07.2021, (aplicabile la data înaintării

acțiunii, 23 februarie 2022), activitatea vamală este desfășurată de organele vamale.

Organele vamale sunt organe de drept care constituie un sistem unic al Serviciului

Vamal, format din aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile teritoriale,

alcătuite din birouri vamale și posturi vamale. Statutul, funcțiile și competența

Serviciului Vamal sunt determinate de prezentul cod și de Guvern. Unitățile

subordonate (birourile vamale și posturile vamale) sunt create, reorganizate și lichidate

de către Serviciul Vamal. Nici o autoritate publică, cu excepția Parlamentului și a

Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la competența organelor vamale,

să le modifice atribuțiile, să le impună alte funcții sau să intervină în activitatea lor.

Totodată, conform art.2 alin.(1) din Codul vamal nr.95 din 24.08.2021 (în vigoare

din 01.01.2024, cu unele excepții prevăzute la art.426 alin.(1)), organizarea și

funcționarea Serviciului Vamal se realizează în conformitate cu prevederile Legii

nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal.

Conform art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative,

a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice

în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică

nemijlocit legea.

Reieșind din prevederile art.7 din Codul administrativ, autoritate publică se

consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-

un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui

interes public.

În același timp, regimul de putere publică este reglementat de at.8 din Codul

administrativ, care statuează că, reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege

în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se

impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Din normele legale citate supra rezultă indubitabil calitatea de autoritate publică,

în sensul legii, a Serviciului Vamal, cu obligații și drepturi depline în exercitarea

atribuțiilor sale în regim de putere publică în scopul realizării interesului public ce

vizează satisfacerea necesităților sociale rezultate din implementarea politicii vamale, și

asigurarea securității economice a statului, în limita competențelor sale.

Activitatea birourilor vamale, care sunt organe vamale în sensul Legii nr.302 din

21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal și a Codului vamal, de asemenea se

desfășoară exclusiv în baza legii și pentru executarea legii, în conformitate cu

principiile legalității, imparțialității, nediscriminării, profesionalismului, independenței,

integrității, transparenței, obiectivității, eficienței, loialității și responsabilității și toate

rigorile impuse procedurii administrative, având în competența sa inclusiv atribuții de

examinare a petițiilor, cererilor, plângerilor, proceselor contravenționale etc., la nivelul

unităților administrativ-teritoriale. În exercitarea acestora, birourile vamale colaborează

cu societatea civilă, asigurând accesul la informațiile oficiale, cu excepția celor cu

accesibilitate limitată, publicarea pe pagina sa web oficială a informațiilor cu caracter

public și transparența procesului decizional, în modul stabilit de legislație.

Deși, prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte

normative a fost modificat art.5 din Legea nr.302 din 21 decembrie 2017 cu privire la

Serviciul vamal, excluzându-se la alin. (2), litera b), textul „cu personalitate juridică”,

3

birourile vamale reprezintă în continuare organe de drept care își desfășoară activitatea

ca subdiviziuni teritoriale, inclusiv cea administrativă, iau decizii ce produc efecte

juridice și răspund conform legii pentru acestea.

Birourile vamale exercită activitate administrativă la nivel de unități administrativ

teritoriale, ce este supusă controlului judecătoresc de către instanțele judecătorești din

aceleași unități administrativ-teritoriale, adică în limita razei teritoriale în care organul

vamal a desfășurat procedura administrativă propriu-zisă, în sensul art.6 din Codul

administrativ.

Mai mult, prin Ordinul nr.199-O din 30 iunie 2021 al directorului Serviciului

Vamal „Cu privire la delegarea competențelor și dreptul de semnătură în adresa

birourilor vamale” (pct.2 și 3), a fost delegat conducerii birourilor vamale dreptul la

semnătură a actelor juridice, conform domeniilor de competențe descrise în Anexa la

prezentul ordin, precum și întru asigurarea executării sarcinilor și atribuțiilor stabilite în

Regulamentele privind organizarea și funcționarea birourilor vamale, aprobate conform

pct. 4 și 5 din prezentul ordin. (f.d.58).

Conform pct.3 competențe de semnare a actelor juridice în domeniul juridic din

Anexa la Ordinul nr.199-O din 30 iunie 2021 al directorului Serviciului Vamal

conducerea birourilor vamale a fost împuternicită să semneze actele necesare procedurii

judiciare, inclusiv: procurile de reprezentare la instanțele de judecată și în fața altor

instituții din domeniul public/privat și organe de drept; referințele, pledoariile, cererile,

demersurile, cererile de apel și cele de recurs, contestațiile, cererile de intentare a

procedurii de insolvabilitate, cererile de validare a creanțelor, cererile de chemare în

judecată (f.d.59).

Distinct de cele enunțate, la caz se constată că, procedura administrativă a fost

executată și emise actele administrative contestate de către Biroul Vamal Sud, fapt ce

confirmă că acesta activează în regim de autoritate publică, precum și de către Serviciul

Vamal.

Drept urmare, competentă de a examina cauza dată este instanța judecătorească în

a cărei rază teritorială își are sediul pârâtul Biroul Vamal Sud, adică Judecătoria Cahul,

întrucât potrivit datelor din dosar, sediul biroului vamal respectiv se află în: or. Cahul,

șos. Prieteniei, 1.

Din considerentul că, un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței

Judecătoriei Cahul, sediul Central, la examinarea prezentei cauze de contencios

administrativ. Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit

de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege

cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu art.191 alin.(1), art.200 alin.(3) și (4), și art.230 din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Cahul, sediul Central, la judecarea cauzei de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dragan

Nicolae împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Vamal și

4

Biroului Vamal Sud cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Dragan Nicolae împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova,

Serviciului Vamal și Biroului Vamal Sud cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile, se transmite pentru judecare la Judecătoria Cahul, sediul

Central.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5