2ra-238/23 — cu privire la repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-238/23 2-22001286-01-2ra-09022023 Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central – I. Dragulean Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu ÎNCHEIERE 19 iulie 2023 mun.

Chișinău Curea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tudor Fetco, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Fetco împotriva lui Ilia Doțen, cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de către Tudor Fetco și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a constatat: La 03 ianuarie 2022, Tudor Fetco a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilia Doțen, prin care a solicitat recuperarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție, în mărime de 100 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Tudor Fetco a indicat că, la data de 23 octombrie 2020, orele 07:45, s-a prezentat la serviciu, a parcat automobilul lângă stația PECO, din vecinătatea Inspectoratului de Poliție Edineț, și pe pilonul electric de la stația PECO, a observat o foaie de tip A-4, cu imaginea sa și cu înscrisuri ce conțineau cuvinte înjositoare. Poza dată a fost preluată din pozele de la celebrarea cu familia sa a sărbătorii „Ziua Poliției”, din anul 2019. Reclamantul a notat că Ilia Doțen, la momentul săvârșirii contravenției, avea funcția de expert criminalist în cadrul Inspectoratului de Poliție Edineț și în anul 2019 a făcut poze de „Ziua Poliției”. A luat poza de pe pilonul electric și a intrat în incinta Inspectoratului de Poliție Edineț.

Ulterior, s-a adresat la responsabilul de la stația PECO „Vivami-petrol” pentru a vedea imaginea video. Din imaginile video preluate, a văzut cum colegul său Ilia Doțen, în seara zilei de 22 octombrie 2020, s-a apropiat de pilonul electric 1 de la stația PECO și a lipit foaia A-4 cu imaginea sa ce conținea înscrisuri cu cuvinte denigratoare. La data de 10 noiembrie 2021, agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Edineț, a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI05 361233 și decizia de sancționare contravențională, prin care lui Ilia Doțen i-a fost aplicată sancțiune contravențională sub formă de amendă, în mărime de 18 unități convenționale, echivalentul a 900 lei.

Reclamantul Tudor Fetco a menționat că, din cauza lui Ilia Doțen a avut de suferit daune morale, prin acțiunile ilegale și neîntemeiate ale pârâtului, i-au fost cauzate stări de nervozitate, care în consecință au dus la suferințe psihice, deprimări, fapt ce impune solicitarea încasării prejudiciului moral. A fost afectat de pliantul denigrator lipit în oraș de către propriul său coleg, fără un anumit motiv și fără a-i spune pretențiile ce le are în față. Cetățenii mun. Edineț, o perioadă de timp puteau citi un pliant înjositor asupra unui polițist. Acțiunile lui Ilia Doțen, care activa într- o instituție publică, au adus suferințe morale grave. Aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la determinarea „prețului” suferinței fizice și psihice care sunt inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicației acestuia pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate.

Trebuie să se aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional și familial din ceia ce ar însemna o viață normală, liniștită și fericită pentru acesta în momentul respectiv, dar și în viitor în societatea respectivă. Astfel, ținând cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, reclamantul consideră necesară acordarea drept compensație morală în suma de 100 000 lei, care reprezentă o compensare suficientă, echitabilă și nici de cum diminuată a prejudiciului moral cauzat. De asemenea, având în vedere că a suportat cheltuieli de asistență juridică, conform bonului de plată seria DAA nr.13759736 din 27 decembrie 2021, în sumă de 5 000 lei, consideră că urmează a fi recuperate din contul pârâtului.

Reclamantul Tudor Fetco a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și încasarea din contul lui Ilia Doțen în beneficiul său a prejudiciului moral, în sumă de 100 000 lei și cheltuielile privind acordarea asistenței juridice în sumă de 5000 lei. Prin hotărârea din 19 aprilie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Fetco. S-a încasat de la Ilia Doțen în beneficiul lui Tudor Fetco suma de 2 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție, suma de 3 000 lei, cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice, și suma de 100 lei în beneficiul statului, cu titlu de taxă de stat. În rest, pretențiile lui Tudor Fetco s-au respins ca fiind neîntemeiate.

(f.d. 99, 106- 115) Hotărârea instanței de fond a fost contestate cu apel, în termen, de către Tudor Fetco, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu (f.d. 103-104). Curtea de Apel Bălți, prin decizia din data de 17 noiembrie 2022, a respins apelul declarat de către Tudor Fetco și a menținut hotărârea din 19 aprilie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central (f.d. 152, 153-158). Instanța de apel a reținut că Ilia Doțen a acționat ilicit față de Tudor Fetco, fapt confirmat prin procesul-verbal cu privire la contravenție seria nr. VAI05 361233, întocmit la 10 noiembrie 2021, cauzându-i prin acțiunile sale un prejudiciu moral, 2 acesta fiind pasibil de răspunderea de daune menționate în art. 2036 și art. 2037 din Codul civil.

Instanța de apel a menținut corecte concluziile primei instanțe cu privire la încasarea sumei de 2 000 lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral, reiterând că instanța de fond a luat în considerare principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, ținând cont de gravitatea abaterilor comise de către Ilia Doțen, fiind în raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, cu gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora. Totodată, instanța de apel a concretizat faptul că mărimea despăgubirilor morale se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate.

Tudor Fetco, înaintând cerere de chemare în judecată urma să justifice mărimea compensației solicitate. Prima instanță corect a apreciat probele și a stabilit compensația pentru prejudiciul moral suferit de apelant. Referitor la cererea lui Tudor Fetco cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a precizat că prima instanță corect a constatat de a compensa parțial reclamantului din contul pârâtului cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice, în mărime de 3 000 lei, apreciindu-le reale, necesare și rezonabile. Or, la stabilirea cuantumului asistenței juridice acordate, instanța a ținut cont de complexitatea cauzei, de întrebările juridice analizate, nu au fost utilizate cunoștințe tehnice speciale, la fel, a luat în considerație instanța aportul avocatului la soluționarea cauzei, care a participat la ședințele de judecată, timpul și munca depusă de către avocat, precum și rezultatul obținut.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs Tudor Fetco, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d. 164-170). În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu suma încasată, cu titlu de despăgubiri morale, suma 100 000 lei, fiind o sumă echitabilă suferințelor psihice suportate de recurent. Suma indicată îl va responsabiliza pe Ilia Doțen și va fi o „lecție”. Referitor la suma încasată de către instanță, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice, recurentul indică că în legătură cu ofensele aduse și suferințele morale profunde, a suportat cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice de către un avocat, care urmează să fie încasate de la intimat.

Recurentul consideră că circumstanțele cauzei nu au fost constatate just de către instanța de apel, fiind dată o apreciere incorectă a situației de fapt și de drept a cauzei. Instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile legale, care au fost invocate în cerere. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 17 noiembrie 2022, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal și prin poșta electronică la 16 ianuarie 2023. Recursul depus de către Tudor Fetco, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, la data de 17 ianuarie 2023, este în termen.

3 Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Tudor Fetco, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Completul de judecată atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Tudor Fetco, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Tudor Fetco, reprezentat de avocatul 4 Ghenadie Odobescu, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de către Tudor Fetco, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, este inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Tudor Fetco, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din data de 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 5