2ra-1225/21 — repararea prejudiciului moral si restituirea amenzii

2ra-1225/21 — repararea prejudiciului moral si restituirea amenzii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1225/21

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central (jud. Gh. Purici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Panteleimon Țurcan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Panteleimon

Țurcan împotriva lui Pavel Bedros și Victor Marchitan cu privire la repararea

prejudiciului moral și restituirea amenzii,

împotriva deciziei din 06 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Panteleimon Țurcan, a fost casată hotărârea din 09

decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central în partea pretenției cu privire

la restituirea amenzii și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, iar în rest

hotărârea a fost menținută,

constată:

La 03 iunie 2020 Panteleimon Țurcan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Pavel Bedros și Victor Marchitan cu privire la repararea prejudiciului

moral și restituirea amenzii.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 07 mai 2013, în jurul orelor

21:35, agentul constatator, inspector al Inspectoratului de poliție Soroca, Victor

Marchitan a întocmit în privința sa procesul-verbal cu privire la contravenție

nr.MAI102117457, în baza art. 69 alin. (1) din Codul contravențional.

A menționat că, din conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție

enunțat reiese că, acțiunea s-a desfășurat la ora 21:30, iar peste 5 minute, adică la

orele 21:35, agentul constatator a ajuns la locul destinației și a întocmit în privința

sa procesul-verbal cu privire la contravenție pe faptul că, a înjurat.

A susținut că, în procesul-verbal cu privire la contravenție nu este indicat locul

desfășurării acțiunii și nici martorii, care au auzit cui au fost adresate injuriile.

A afirmat că, nu a luat cunoștință cu procesul-verbal cu privire la contravenție

și nu a semnat acest act, despre existența căruia nici nu cunoștea.

A relevat că, agentul constatator în mod intenționat răspândește cu bună-

știință scorniri mincinoase, ce defăimează personalitatea sa, inventând o învinuire în

1

săvârșirea unei contravenții ,,deosebit” de gravă ori soldată cu urmări grave, contrar

cerințelor art. 70 din Codul contravențional.

A notat că, în procesul-verbal cu privire la contravenție enunțat, agentul

constatator nu a indicat nici o dovadă, care ar confirma săvârșirea contravenției cu

intenție previzibilă, în mod conștient, dorind survenirea acestor urmări.

A declarat că, despre întocmirea abuzivă a procesului-verbal cu privire la

contravenție nu a cunoscut, fiind, astfel, lipsit de drepturile stipulate la art. 381 din

Codul contravențional.

A subliniat că, agentul constatator în mod tacit a expediat decizia de

sancționare spre executare în adresa executorului judecătoresc Pavel Bedros, care își

are sediul în or. Șoldănești.

A invocat că, agentul constatator, prin acțiunile sale ilegale, i-a aplicat amendă

în mărime de 600 de lei, prin ce i-a cauzat o pagubă morală, pe care a estimat-o la

suma de 50000 de lei.

A mai invocat că, la 12 februarie 2020 executorul judecătoresc Pavel Bedros

a emis încheierea privind aplicarea măsurilor de asigurare a executării, ca rezultat

fiindu-i blocat contul bancar și încasată suma de 1600 de lei.

A menționat că, prin acțiunile ilegale ale executorului judecătoresc și

agentului constatator i-au fost lezată demnitatea, a fost umilit și lipsit de drepturile

sale constituționale. Totodată, prin acțiunile sale ilegale, executorul judecătoresc i-a

impus o taxă exagerată pentru întocmirea unui act, în mărime de 1000 de lei, pe cînd

conform art. 37 din Codul de executare, taxele pentru întocmirea unei încheieri este

de zece ori mai mică.

Astfel, consideră că, prin acțiunile sale, executorul judecătoresc Pavel Bedros

i-a cauzat un prejudiciu moral în mărime de 50000 de lei.

A solicitat încasarea de la pârâți a cîte 50000 de lei de la fiecare, cu titlu de

prejudiciu moral și restituirea amenzii în sumă de 1600 de lei.

Prin hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central, a

fost respinsă acțiunea depusă de către Panteleimon Țurcan ca neîntemeiată.

La 28 decembrie 2020 Panteleimon Țurcan a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și

restituirea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

Prin decizia din 06 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Panteleimon Țurcan, a fost casată hotărârea primei instanțe în

partea pretenției cu privire la restituirea amenzii și a fost emisă în această parte o

nouă hotărâre, prin care a fost încasată de la Pavel Bedros în beneficiul lui

Panteleimon Țurcan suma de 1008 lei încasată excesiv. În rest hotărârea primei

instanțe a fost menținută.

Raportând prevederile art. 19 alin. (1) și (2), 1998 alin. (1) și (2), 2036 alin.(1)-

(3) și 2037 alin. (1) din Codul civil, instanța de apel a conchis că, pe parcursul

examinării cauzei nu s-a constatat temeinicia pretențiilor înaintate de către apelantul

Panteleimon Țurcan cu privire la repararea prejudiciului moral în urma atragerii la

răspundere contravențională de către agentul constatator Victor Marchitan și

încasarea forțată a amenzii și a cheltuielilor suportate de către executorul

judecătoresc Pavel Bedros, or, din procesul-verbal cu privire la contravenție întocmit

2

în privința lui Panteleimon Țurcan rezultă că, acesta a fost recunoscut vinovat în

comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) din Codul contravențional, fiind

întocmit în acest sens procesul-verbal cu privire la contravenție, prin care i-a fost

aplicată o amendă în mărime de 600 de lei.

La caz, instanța de apel a menționat că, întocmirea procesului-verbal cu privire

la contravenție constituie o modalitate legală de desfășurare a procesului

contravențional, însăși pornirea procesului contravențional, întocmirea procesului-

verbal cu privire la contravenție, recunoașterea persoanei în calitate de contravenient

sunt doar niște măsuri procesuale ce țin de procesul contravențional, care nu încalcă

drepturile persoanei și nicidecum nu cauzează aducerea a vreunui prejudiciu.

În același context, instanța de apel a reținut că, persoana în a cărei privință a

fost pornit procesul contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri

pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității

competente să constate sau să soluționeze cauza doar în cazul în care prin hotărâre

judecătorească s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității

competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Astfel, cu referire la cele constatate, instanța de apel a relevat că, pentru

apărarea drepturilor sale, Panteleimon Țurcan era în drept să depună, în temeiul

art.448 din Codul contravențional, la organul emitent o contestație, prin care să

solicite anularea procesului-verbal și a deciziei contravenționale din 07 mai 2013 și

doar în cazul emiterii de către instanța de judecată a unei hotărâi definitive privind

anularea actului juridic contestat, acesta urma să înainteze în ordine civilă acțiune

împotriva organelor de drept cu privire la constatarea caracterului ilicit al acțiunilor

sau al inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze

cauza contravențională și repararea prejudiciului material și moral.

În speță, instanța de apel a reținut că, deși apelantul afirmă că, a aflat despre

decizia de sancționare la 12 februarie 2020, nu a contestat în instanța de judecată

decizia agentului constatator Victor Marchitan și pe caz nu au fost adoptate careva

hotărâri privind constatarea caracterului ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor

autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională. Din acest motiv, acestea nici într-un caz nu pot fi calificate drept

acțiuni ilicite, deoarece îndeplinirea cu exactitate a atribuțiilor de serviciu este o

îndatorire directă, motiv din care nu pot fi reținute argumentele invocate de către

apelant precum că, agentul constatator ar fi comis careva abateri de la prevederile

legale.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, prima instanță întemeiat a ajuns

la concluzia de a respinge pretenția înaintată de către Panteleimon Țurcan cu privire

la repararea prejudiciului moral de către agentul constatator Victor Marchitan în

mărime de 50000 de lei ca fiind una neîntemeiată.

Cît privește pretenția înaintată de către Panteleimon Țurcan cu privire la

repararea prejudiciului moral de către executorul judecătoresc Pavel Bedros în

mărime de 50000 de lei, instanța de apel a reținut că, apelantul, în caz de dezacord

cu actele emise de către executorul judecătoresc, urma să parcurgă aceeași cale de

contestare a actelor executorului judecătoresc ca și contestarea deciziei

contravenționale, ulterior în cazul emiterii încheierii de anulare a actelor

3

executorului, acesta urma să se adreseze în instanța de judecată cu solicitarea

constatării ca ilegale a acțiunilor executorului judecătoresc și reparării prejudiciului

moral, or, solicitarea privind repararea prejudiciului moral urma să fie precedată de

o hotărâre definitivă care să confirme caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor

executorului judecătoresc Pavel Bedros.

Ca urmare, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a ajuns la

concluzia de a respinge pretenția apelantului cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat de către executorul judecătoresc Pavel Bedros în sumă de 50000 de lei.

Instanța de apel a mai reținut că, prin cererea de chemare în judecată înaintată

de către Panteleimon Țurcan se solicită și restituirea amenzii în mărime de 1600 de

lei, care, conform materialelor cauzei, este constituită din 600 de lei - amenda

contravențională și 1008 lei - cheltuielile de executare.

Astfel, cu referire la art. 36 alin. (1), 37 alin. (1) și 38 alin. (1) din Codul de

executare, instanța de apel a relevat că, executorul judecătoresc Pavel Bedros,

primind în procedură spre executare procesul-verbal cu privire la contravenție și

decizia de sancționare a lui Panteleimon Țurcan, care prevede achitarea amenzii

contravenționale în mărime de 600 de lei, a emis la 12 noiembrie 2013 încheierea

privind intentarea procedurii de executare, în acest sens fiind anunțat debitorul

despre faptul că, urmează să execute documentul executoriu prin achitarea amenzii

contravenționale în mărime de 600 de lei.

La caz, instanța de apel a menționat că, executorul judecătoresc, din anul

2013, cînd a fost intentată procedura de executare și pînă la încetarea executării

documentului executoriu – 26 iunie 2020, nu a prezentat probe, care ar confirma

emiterea unei încheieri privind încasarea cheltuielilor de executare, cu indicarea care

au fost cheltuielile de executare pe cauza dată în această perioadă. Or, suma de 1008

lei, cu titlu de cheltuieli de executare, a fost încasată de la Panteleimon Țurcan

excesiv, în acest sens nefiind emisă o încheiere de către executorul judecătoresc.

La 29 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Panteleimon Țurcan a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri cu privire la încasarea

în mod solidar de la intimați a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral,

încasarea de la executorul judecătoresc a sumei de 1000 de lei și restituirea amenzii

în mărime de 600 de lei.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece instanța de apel a săvârșit numeroase încălcări.

A menționat că, instanțele judecătorești nu au dat o apreciere corectă probelor

anexate la dosar, din care rezultă că, intimații au încălcat grosolan legislația în

vigoare.

Prin notificarea din 14 iulie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimaților copia recursului, înștiințându-i despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 122), însă ultimii nu și-au valorificat acest drept și nu au depus

referință.

La 08 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Panteleimon Țurcan

a declarat recurs suplimentar, invocând că, instanțele judecătorești nu au dat apreciere

4

acțiunilor ilegale ale agentului constatator și ale executorului judecătoresc și nu au

aplicat corect normele de drept material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

părților copia deciziei contestate la 16 iunie 2021, iar la 22 iunie 2021 recurentul a

recepționat-o, fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia, anexat la materialele

dosarului (f. d. 109).

Astfel, recursul declarat la 29 iunie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Panteleimon Țurcan nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Panteleimon Țurcan, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Panteleimon Țurcan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Panteleimon Țurcan se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6