2ra-451/23 — stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor de judecată

2ra-451/23 — stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-451/23

2-22049297-01-2ra-22032023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Dubceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

12 iulie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului declarat de Dmitri Maneacov,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria

Starahcotelnîi împotriva lui Dmitri Maneacov, intervenient accesoriu Direcția

Generală Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

a c o n s t a t a t:

La 07 aprilie 2022, Victoria Starahcotelnîi, reprezentată de avocatul Iulian

Pleșca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Maneacov Dmitri,

intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Familiei

Bălți, privind stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de

întreținere.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că, în

primăvara anului 2016 a fost cerută în căsătorie de către Dmitri Maneacov. La 31

mai 2017, părinții săi, din mijloacele lor financiare, i-au procurat un apartament în

mun. Bălți. La 09 iunie 2017, împreună cu Dmitri Maneacov, au sărbătorit

evenimentul formării familiei, deși oficial nu s-au căsătorit, deoarece pârâtul nu

dorea oficializarea relației din motive personale, și anume dorința de a dobândi

cetățenia Federației Ruse, iar ulterior să se căsătorească în Rusia.

Din relația de familie au un copil minor comun, fiica XXXXXX, născută la

XXXXXX.

De altfel, reclamanta a susținut că viața în comun cu pârâtul a fost permanent

complicată. Or, acesta permanent iniția conflicte din cauza problemelor interioare

ale sale ce țin de personalitatea sa, autoaprecierea, din cauza geloziei. Reclamanta a

subliniat că una din cauzele certurilor erau visele irealizabile ale pârâtului de a juca

fotbal în cluburi sportive de performanță, ignorând din această cauză toate

1

dificultățile vieții de familie. Nașterea fiicei nu i-a schimbat atitudinea față de familia

sa. Această situație a adus-o la stări de depresie, înrăutățirea stării sănătății.

Subsecvent, reclamanta a menționat că, de la sfârșitul lunii martie 2022, nu mai

sunt în relații de familie. Pârâtul și-a luat hainele personale și a plecat la părinții săi,

iar ea locuiește cu fiica în apartamentul procurat de părinții ei.

Complementar, Victoria Starahcotelnîi a precizat că toate încercările de a

influența asupra comportamentului pârâtului nu s-au soldat cu rezultat. A refuzat

soluționarea litigiilor pe cale amiabilă și chiar de a participa benevol la întreținerea

fiicei minore. Fiica minoră este întreținută doar de către ea.

În context, reclamanta a relevat faptul că circumstanțele că pârâtul nu este

angajat oficial în câmpul muncii în Republica Moldova, coroborate cu cheltuielile

sale lunare pe distracții și plăceri proprii, demonstrează că el dispune de mijloace

bănești suficiente pentru întreținerea copilului minor comun.

Totodată, în vederea atingerii scopului suprem, apărarea drepturilor și

intereselor legitime ale fiicei minore, asigurarea unei bune educații, dezvoltări fizice

și psihice perfecte, protejarea acesteia, crearea unui climat favorabil dezvoltării,

asigurarea unui trai decent, care să-i ofere o copilărie și o viață fericită, a înaintat

pretenție de stabilire a domiciliului fiicei minore împreună cu ea. Or, mereu tinde să

găsească acel echilibru și armonie a relațiilor familiale, necesar păstrării unui climat

cald și favorabil în casă. Depune tot efortul la educația fiicei, la îngrijirea și

întreținerea ei, intră în esența problemelor/dificultăților pe care le întâlnește.

Așadar, având în vedere cele enunțate, reclamanta a solicitat stabilirea

domiciliului fiicei minore XXXXXX, născută la XXXXXX, împreună cu ea,

încasarea de la Dmitri Maneacov, în beneficiul său, a pensiei de întreținere pentru

întreținerea fiicei, în cuantum de 2 500 de lei, și cheltuielile legate de examinarea

cauzei civile compuse din plata taxei de stat, în sumă de 100 de lei, și plata pentru

asistența juridică acordată de avocat 7 500 de lei, iar în total suma de 7 600 de lei.

Prin hotărârea din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Starahcotelnîi. S-a

determinat domiciliul copilului minor cu mama. S-a încasat de la Dmitri Maneacov

în beneficiul Victoriei Starahcotelnîi pensia de întreținere a copilului minor în sumă

bănească fixă, în mărime de 1 800 de lei, lunar, din toate veniturile lui Dmitri

Maneacov, începând cu data de 07 aprilie 2022, și până la atingerea de către copil a

vârstei majoratului.

S-a încasat de la Dmitri Maneacov în beneficiul Victoriei Starahcotelnîi

cheltuielile de judecată, în mărime de 100 de lei, taxa de stat achitată la depunerea

cererii de chemare în judecată și de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei,

proporțional părții admise a cerințelor.

S-a încasat de la Dmitri Maneacov în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

648 de lei (f.d.31, 38-43).

La 06 iulie 2022, Dmitri Maneacov, reprezentat de avocatul Aliona Timoșenco

a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea încasării pensiei de

întreținere a copilul minor și emiterea unei noi hotărâri privind stabilirea mărimii

pensiei de întreținere a copilului minor în sumă bănească fixă în cuantum de 1 050

2

de lei cu încasarea cheltuielilor de judecată proporțional părții admise a cerințelor

(f.d.36-37).

La 05 septembrie 2022, Dmitri Maneacov, reprezentat de avocatul Aliona

Timoșenco a depus cerere de apel motivat împotriva hotărârii din 27 iunie 2022 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat

admiterea acestora (f.d.49-51).

Victoria Starahcotelnîi, reprezentată de avocatul Iulian Pleșca a depus cerere

de apel incident, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii din 27 iunie 2022 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală

a cererii sale de chemare în judecată (f.d.70-72).

Prin decizia din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

depus de Dmitri Maneacov și apelul incident declarat de Victoria Starahcotelnîi, cu

menținerea hotărârii din 27 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.d.82-

88).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți, a conchis asupra temeiniciei

soluției instanței de fond, rezultată din aprecierea corectă a materialului probator și

interpretarea justă a normelor de drept material.

Astfel, invocând dispozițiile art.74 alin.(1), art.76 alin.(1) din Codul familiei,

art. 18 alin. (1) din Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile

copilului, art. 18 alin. (1), art.27 alin.(2) din Convenția internațională din

20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica

Moldova din 25 februarie 1993, și reieșind din datele Biroului Național de Statistică

cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil în vârsta de 1-6 ani din

orașe mari, instanța de apel a conchis că suma dispusă spre încasare de către instanța

de fond, în mărime de 1 800 de lei lunar, este o sumă care ar asigura o întreținere

decentă a unui copil.

Cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar a fost

stabilită reieșind din prevederile art.76 alin.(1) din Codul Familiei, iar faptul că

apelantul este sau nu angajat în câmpul muncii nu are relevanță la examinarea

prezentei cauze, întrucât pensia de întreținere se solicită pentru asigurarea unui

minim de existență a copilului minor, astfel, acesta urmează să depună toată diligența

pentru asigurarea unui trai decent propriului copil.

Subsecvent, instanța de apel a respins argumentele apelului-incident, deoarece

contrar art.118 alin.(1) din Codul de procedură civilă, nu au fost prezentate probe ce

ar demonstra că Dmitri Maneacov are venituri ce i-ar putea permite să achite o pensie

de întreținere mai mare.

De asemenea, făcând trimitere la dispozițiile pct. 15-17 din Recomandarea

privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de

judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia Consiliului

Uniunii avocaților din Republica Moldova nr.2 din 30 martie 2012, precum și

prevederile art.96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Bălți a

conchis că, suma încasată pentru asistența juridică nu poate fi majorată or, nu sa

prezentat lista detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent

acestora, litigiul fiind soluționat în două ședințe. Astfel, suma de 4 000 de lei în

calitate de cheltuieli de asistență poate fi considerată sumă rezonabilă ca mărime.

3

La 10 martie 2023, Dmitri Maneacov, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare

Curții de Apel Bălți (f.d.97-100).

În motivarea recursului, recurentul a susținut că cererea de recurs a fost depusă

în termen, deoarece a luat cunoștință de decizia motivată a Curții de Apel Bălți la

data de 12 ianuarie 2023, când a recepționat-o de la oficiul poștal.

Subsecvent, recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța ierarhic inferioară, prin constatările și concluziile sale expuse în

actul judecătoresc contestat ar fi încălcat principiul contradictorialității stipulat la

art.26 din Codul de procedură civilă, dar și dispozițiile art.118 alin. (1) din același

cod.

Susține că, instanța de apel a acceptat ca întemeiată pretenția intimatei privind

încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, considerând cuantumul stabilit de

1 800 de lei, o sumă care ar asigura o întreținere decentă a unui copil, însă nu a făcut

în acest sens trimitere la o probă, fapt ce denotă caracterul arbitrar al concluziei

enunțate. Or, instanța de apel urma să motiveze temeiul respingerii argumentelor

expuse în apelul său, unde a invocat necorespunderea sumei pensiei alimentare

încasate cu datele Biroului Național de Statistică.

De altfel, recurentul a relevat că instanța ierarhic inferioară în motivarea

deciziei pronunțate, a făcut trimitere la prevederile art. 76 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, care însă a fost abrogat prin Legea cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative nr. 66 din 13 aprilie 2017. Mai mult, articolul

respectiv conținea prevederi privind persoanele care pot fi reprezentanți în judecată,

ce nu sunt pertinente cazului.

Astfel, Dmitri Maneacov a opinat că erorile comise de instanța de apel nu pot

fi corectate în instanța de recurs, din care motiv decizia din 17 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Bălți urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

Totodată, recurentul a catalogat ca fiind neîntemeiate concluziile instanței de

apel ce țin de încasarea de la el a taxei de stat.

Prin referința depusă la 05 aprilie 2023, Victoria Starahcotelnîi a solicitat

respingerea recursului înaintat de Dmitri Maneacov.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

17 noiembrie 2022 și notificată lui Dmitri Maneacov la 12 ianuarie 2023 (f.d.90).

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Dmitri Maneacov la data de

10 martie 2023, se consideră în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Dmitri Maneacov, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

4

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Dmitri Maneacov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul

exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în

recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

5

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a considera inadmisibil recursul declarat de Dmitri

Maneacov.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dmitri Maneacov împotriva

deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

6