3r-105/23 — contestarea actelor administrative

Dosar nr. 3r-105/2023 2-14156018-01-3r-25042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) D E C I Z I E 21 iunie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Aliona Miron Ion Malanciuc examinând recursul depus de avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Grecu împotriva Consiliului municipal Chișinău, Consiliului orășenesc Cricova și primarului orașului Cricova, persoane terțe Întreprinderea Municipală Regia Locativ Comunală or.

Cricova, Direcția urbanism, construcții și locuințe din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative, împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 11 august 2014, Vasile Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Cricova și primarului or. Cricova, Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Întreprinderea Municipală Regia Locativ Comunală or. Cricova, Direcția urbanism, construcții și locuințe din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova, concretizată definitiv prin cererea din 22 mai 2020 (f.d.162-183, vol. IV), prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului or.

Cricova mun. Chișinău nr. 4/10 din 3 iulie 2014 „Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu privind schimbarea destinației încăperii xxx din subsolul blocului locativ din str. Xxxxx” și a deciziei Consiliului or. Cricova mun. Chișinău nr. 6/25 din 4 septembrie 2014 „Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu cu privire la anularea deciziei Consiliului or. Cricova nr. 4/10 din 03 iulie 2014 „Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu privind schimbarea destinației încăperii xxx din subsolul blocului locativ din str. Xxxxx”; obligarea Consiliului or. Cricova să-i atribuie în proprietate privată odaia xxx din str. Xxxxx, prin prisma art. 332 alin. (1) din Codul civil, adică prin uzucapiune imobiliară; obligarea Consiliului și Primăriei or.

Cricova să emită autorizația de 1 schimbare a destinației pentru imobilul constituit din odaia xxx din str. Xxxxx mun. Chișinău, pe numele lui Vasile Grecu, conform pct. 4 și 28 din Regulamentul privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000; obligarea Consiliului mun. Chișinău să elibereze pe numele său autorizația de schimbare a destinației încăperii xxx din str. Xxxxx, din încăpere nelocativă în încăpere locativă, adică schimbarea destinației nelocative a încăperii xxx din str. Xxxxx, în încăpere cu destinație locativă- locuibilă; obligarea Consiliului mun. Chișinău să atribuie încăperii xxx din str. Xxxxx, destinație locativ-locuibilă; încasarea în mod solidar din bugetul Primăriei or.

Cricova mun. Chișinău în beneficiul său a sumei de 300 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral; încasarea din bugetul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul său a sumei de 30 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin refuzul tacit de a adopta o decizie a Consiliului mun. Chișinău privind adoptarea actelor solicitate. La 02 septembrie 2016, Vasile Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea eliberării autorizației de schimbare a destinației încăperii xxx din str. Xxxxx mun. xxxx din încăpere nelocativă în încheiere locativă, schimbarea destinației încăperii din încăpere nelocativă în încăpere locativă, obligarea atribuirii încăperii destinației locativă-locuibilă și repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei (f.d.2-13, vol. I). Prin hotărârea din 09 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea (f.d.134-139, vol.I). Prin decizia din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Vasile Grecu și menținută fără modificări hotărârea din 04 aprilie 2017 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d.167-174, vol. I). Prin decizia din 29 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Vasile Grecu și casată decizia din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată(f.d.226-236, vol. I). Prin decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Vasile Grecu, casată hotărârea din 09 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, cu restituirea pricinii la rejudecare, în alt complet de judecată (f.d.5-15, vol. II). Prin încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost transmisă pentru soluționarea chestiunii cu privire la conexare pe motiv de conexitate a cererii de chemare în judecată înaintată de Vasile Grecu împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea eliberării autorizației de schimbare a destinației încăperii și repararea prejudiciului moral, cu cererea de chemare în judecată a lui Vasile Grecu împotriva Consiliului or. Cricova, Primăriei or. Cricova și Primarului or. Cricova cu privire la anularea ca fiind ilegale a deciziei Consiliului or. Cricova nr. 4/10 din 3 iulie 2014 „Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu privind schimbarea destinației încăperii xxx din subsolul blocului locativ din str. Xxxxx” și a deciziei Consiliului or.

Cricova nr. 6/25 din 4 septembrie 2014 „Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu privind anularea deciziei Consiliului or. Cricova nr. 4/10 „Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu privind schimbarea destinației încăperii xxx din subsolul blocului locativ din str. Xxxxx”, obligarea Consiliului or. 2 Cricova să adopte actele solicitate de petiționar, obligarea pârâților să emită autorizația de schimbare a destinației pentru imobilul constituit din încăperea xxx din subsolul blocului locativ din str. Xxxxx, precum și repararea prejudiciului moral, dosar nr. 41- 3-12057-11082014, aflată în procedura de examinare în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.124-123, vol. II).

Prin încheierea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost strămutată cererea de chemare în judecată înaintată de Vasile Grecu împotriva Consiliului or. Cricova cu privire la anularea actului administrativ spre examinare în Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Prin încheierea din 20 mai 2021 au fost atrași în proces în calitate de persoane terțe Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Proprietății Publice. Prin încheierea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, menținută prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost declarate inadmisibile cerințele înaintate de Vasile Grecu împotriva Consiliului or. Cricova, Primarului or.

Cricova și Consiliului mun. Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului moral (f.d.148-149, vol. V, f.d.60-67, vol. VI). Prin hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f.d.140, 170-212, vol. V). La 06 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Vasile Grecu a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 06 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice și, în aceeași zi, prin intermediul cancelariei instanței de judecată, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu împotriva hotărârii din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.69-72, vol. VI). Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Vasile Grecu și anulată încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (f.d.142-148, vol. VI).

Prin încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Vasile Grecu împotriva hotărârii din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. La 06 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu a contestat cu recurs încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii recurate, cu restituirea cauzei în instanța de apel, în același complet de judecată la etapa de primire a cererii de apel. La 21 iunie 2023, prin intermediul cancelariei instanței, a prezentat cererea de recurs semnată olograf.

În motivarea recursului a invocat că încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este arbitrară și contravine materialelor cauzei și normelor procedurale. 3 Recurentul a menționat că la materialele cauzei lipsește dovada de primire din partea apelantului a hotărârii motivate din 7 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, or, la data de 05 mai 2022 sau la 13 mai 2022, feciorul apelantului a primit plicul poștal în care se conținea hotărârea motivată a primei instanțe, după care i-a transmis-o ulterior tatălui. Totodată, avizul de recepție anexat la materialele dosarului nu este semnat de către Vasile Grecu, astfel fiind neîntemeiată concluzia instanței de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului a invocat că la 19 ianuarie 2023, Vasile Grecu prin intermediul oficiului poștal a recepționat încheierea instanței de apel din 13 decembrie 2022. Respectiv, la calcularea termenului de 15 zile pentru declararea recursului nu se i-a în considerare prima zi, 19 ianuarie 2023, la fel cum nu se i-a în considerare nici ultima zi de 03 februarie 2023, deoarece termenul s-a împlinit la 04 februarie 2023 zi de sâmbătă nelucrătoare și 05 februarie 2023 zi de duminică nelucrătoare. De asemenea, a invocat că Vasile Grecu i-a remis avocatului încheierea contestată la 22 ianuarie 2023 prin intermediul aplicației Viber. Astfel, termenul pentru declararea recursului a început să curgă la 23 ianuarie 2023, ultima zi fiind 07 februarie 2023. Prin urmare, consideră că recursul a fost depus în termen.

La 25 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia recursului, informându-i despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință la recurs. În conformitate cu art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. În conformitate cu art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților. Studiind materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. 4 Totodată, în sensul art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, prevederile art. 233 din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și prin urmare față de cererea de recurs. Așa, prin prisma dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. d) din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ coroborate cu prevederile art. 241 alin. (3) și art. 242 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit.

Concomitent, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Subsecvent, potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. Conform art. 97 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. 5 Potrivit art. 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Materialele cauzei atestă că, la 13 decembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de Vasile Grecu împotriva hotărârii din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.154-157, vol. VI). Potrivit avizului de recepție nr.DS8008029465AS se confirmă faptul că, la 19 ianuarie 2023, contrasemnătură Vasile Grecu a recepționat încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.160, vol. VI), fapt confirmat și în textul recursului. Astfel, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău și-a îndeplinit obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc, utilizând mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce a asigurat notificarea copiei încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău recurentului Vasile Grecu.

La 06 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu a contestat cu recurs încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Coroborând normele legale precitate se constată că, începutul curgerii termenului de depunere a recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării încheierii recurate. La caz, de la data de 20 ianuarie 2023, a început a curge termenul de 15 de zile pentru depunerea recursului prevăzut de art. 242 din Codul administrativ și a expirat la 03 februarie 2023, zi de vineri, inclusiv. La aspectul dat, completul de judecată consideră că, de la momentul notificării încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la art. 242 din Codul administrativ.

Însă, necătând acestui fapt, avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu a depus recursul împotriva încheierii instanței de apel, abia la 06 februarie 2023, cu încălcarea evidentă a termenului de depunere a recursului. Reieșind din cele enunțate, completul de judecată respinge ca neîntemeiate argumentele invocate în recurs referitor la calcularea termenului de 15 zile pentru declararea recursului, precum că nu se i-a în considerare ultima zi de 03 februarie 2023, deoarece termenul s-a împlinit la 04 februarie 2023 zi de sâmbătă nelucrătoare și 05 februarie 2023 zi de duminică nelucrătoare. Or, avocatul greșit interpretează regula calculării termenelor de procedură stabilită la art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă care statuează că dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

La caz, ultima zi a termenului de depunere a recursului a fost 03 februarie 2023, ora 00:00, zi de vineri, zi lucrătoare. Totodată, completul de judecată menționează că avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu, în cererea de recurs nu a solicitat repunerea în termen a cererii de recurs în corespundere cu prevederile art. 237 alin. (1), art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, nici nu a anexat probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului conform prevederilor art. 65 alin. (2) din Codul administrativ. 6 Mai mult, din conținutul cererii de recurs nu rezultă careva motive plauzibile ce au determinat omiterea termenului legal de depunere a recursului împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În această privință, completul de judecată notează că în conformitate cu prevederile art. 195 Cod administrativ raportate la art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părți. Nu poate constitui temei de admitere a recursului și anulare a încheierii contestate argumentul invocat în recurs cu referire la faptul că Vasile Grecu i-a remis avocatului încheierea contestată la 22 ianuarie 2023 prin intermediul aplicației Viber.

Astfel, termenul pentru declararea recursului de către avocat a început să curgă la 23 ianuarie 2023, ultima zi fiind 07 februarie 2023. Aici, completul de judecată menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Prin urmare, completul de judecată remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea actului judecătoresc, iar Vasile Grecu, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului în conformitate cu art.242 din Codul administrativ.

Or, instanța de recurs atestă cu certitudine că încheierea recurată i-a fost comunicată lui Vasile Grecu la 19 ianuarie 2023. La caz, culpa că, avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu a depus tardiv cererea de recurs se datorează recurentului care nu a întreprins suficiente măsuri, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-și proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ, manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale. La acest capitol se rețin prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care statuează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 242 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Contrar acestor prevederi, Vasile Grecu și avocatul acestuia Marin Sardari, fiind cel interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de recurs, nu a depus diligența necesară ca să îndeplinească obligațiile sale cu bună-credință, în vederea interesării la 7 intervale de timp rezonabile de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul legal, care este unul imperativ, de depunere a recursului împotriva încheierii contestate conform rigorilor.

Din cele menționate, se impune declararea recursului depus de avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu, ca inadmisibil, în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ în coroborare cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal, atrage în consecință decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului În atare circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara recursul depus de avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu ca inadmisibil.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit. a) și alin.(2) în coroborare cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se declară inadmisibil recursul depus de avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Grecu împotriva Consiliului municipal Chișinău, Consiliului orășenesc Cricova și primarului orașului Cricova, persoane terțe Întreprinderea Municipală Regia Locativ Comunală or. Cricova, Direcția urbanism, construcții și locuințe din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Aliona Miron 8 Ion Malanciuc 9