3r-105/23 — contestarea actelor administrative

3r-105/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosar nr. 3r-105/2023

2-14156018-01-3r-25042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

21 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Vasile Grecu împotriva Consiliului municipal Chișinău, Consiliului

orășenesc Cricova și primarului orașului Cricova, persoane terțe Întreprinderea

Municipală Regia Locativ Comunală or. Cricova, Direcția urbanism, construcții și

locuințe din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică și Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova cu privire

la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative,

împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 august 2014, Vasile Grecu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului or. Cricova și primarului or. Cricova, Consiliului municipal Chișinău,

persoane terțe Întreprinderea Municipală Regia Locativ Comunală or. Cricova, Direcția

urbanism, construcții și locuințe din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii,

Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Proprietății Publice a Republicii

Moldova, concretizată definitiv prin cererea din 22 mai 2020 (f.d.162-183, vol. IV),

prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului or. Cricova mun. Chișinău nr. 4/10 din

3 iulie 2014 „Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu privind schimbarea

destinației încăperii xxx din subsolul blocului locativ din str. Xxxxx” și a deciziei

Consiliului or. Cricova mun. Chișinău nr. 6/25 din 4 septembrie 2014 „Cu privire la

cererea prealabilă a lui Vasile Grecu cu privire la anularea deciziei Consiliului or.

Cricova nr. 4/10 din 03 iulie 2014 „Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu

privind schimbarea destinației încăperii xxx din subsolul blocului locativ din str.

Xxxxx”; obligarea Consiliului or. Cricova să-i atribuie în proprietate privată odaia xxx

din str. Xxxxx, prin prisma art. 332 alin. (1) din Codul civil, adică prin uzucapiune

imobiliară; obligarea Consiliului și Primăriei or. Cricova să emită autorizația de

1

schimbare a destinației pentru imobilul constituit din odaia xxx din str. Xxxxx mun.

Chișinău, pe numele lui Vasile Grecu, conform pct. 4 și 28 din Regulamentul privind

autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000; obligarea Consiliului mun.

Chișinău să elibereze pe numele său autorizația de schimbare a destinației încăperii xxx

din str. Xxxxx, din încăpere nelocativă în încăpere locativă, adică schimbarea

destinației nelocative a încăperii xxx din str. Xxxxx, în încăpere cu destinație locativă-

locuibilă; obligarea Consiliului mun. Chișinău să atribuie încăperii xxx din str. Xxxxx,

destinație locativ-locuibilă; încasarea în mod solidar din bugetul Primăriei or. Cricova

mun. Chișinău în beneficiul său a sumei de 300 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral;

încasarea din bugetul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul său a sumei de 30 000 de

lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin refuzul tacit de a adopta o decizie a

Consiliului mun. Chișinău privind adoptarea actelor solicitate.

La 02 septembrie 2016, Vasile Grecu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea eliberării autorizației de

schimbare a destinației încăperii xxx din str. Xxxxx mun. xxxx din încăpere nelocativă

în încheiere locativă, schimbarea destinației încăperii din încăpere nelocativă în

încăpere locativă, obligarea atribuirii încăperii destinației locativă-locuibilă și repararea

prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei (f.d.2-13, vol. I).

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea (f.d.134-139, vol.I).

Prin decizia din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Vasile Grecu și menținută fără modificări hotărârea din 04 aprilie 2017 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d.167-174, vol. I).

Prin decizia din 29 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Vasile Grecu și casată decizia din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt

complet de judecată(f.d.226-236, vol. I).

Prin decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Vasile Grecu, casată hotărârea din 09 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, cu restituirea pricinii la rejudecare, în alt complet de judecată (f.d.5-15,

vol. II).

Prin încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost transmisă pentru soluționarea chestiunii cu privire la conexare pe motiv de

conexitate a cererii de chemare în judecată înaintată de Vasile Grecu împotriva

Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea eliberării autorizației de schimbare a

destinației încăperii și repararea prejudiciului moral, cu cererea de chemare în judecată

a lui Vasile Grecu împotriva Consiliului or. Cricova, Primăriei or. Cricova și Primarului

or. Cricova cu privire la anularea ca fiind ilegale a deciziei Consiliului or. Cricova nr.

4/10 din 3 iulie 2014 „Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu privind

schimbarea destinației încăperii xxx din subsolul blocului locativ din str. Xxxxx” și a

deciziei Consiliului or. Cricova nr. 6/25 din 4 septembrie 2014 „Cu privire la cererea

prealabilă a lui Vasile Grecu privind anularea deciziei Consiliului or. Cricova nr. 4/10

„Cu privire la cererea prealabilă a lui Vasile Grecu privind schimbarea destinației

încăperii xxx din subsolul blocului locativ din str. Xxxxx”, obligarea Consiliului or.

2

Cricova să adopte actele solicitate de petiționar, obligarea pârâților să emită autorizația

de schimbare a destinației pentru imobilul constituit din încăperea xxx din subsolul

blocului locativ din str. Xxxxx, precum și repararea prejudiciului moral, dosar nr. 41-

3-12057-11082014, aflată în procedura de examinare în cadrul Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (f.d.124-123, vol. II).

Prin încheierea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost

strămutată cererea de chemare în judecată înaintată de Vasile Grecu împotriva

Consiliului or. Cricova cu privire la anularea actului administrativ spre examinare în

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 20 mai 2021 au fost atrași în proces în calitate de persoane terțe

Agenția pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Proprietății Publice.

Prin încheierea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

menținută prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost declarate

inadmisibile cerințele înaintate de Vasile Grecu împotriva Consiliului or. Cricova,

Primarului or. Cricova și Consiliului mun. Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului

moral (f.d.148-149, vol. V, f.d.60-67, vol. VI).

Prin hotărârea din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f.d.140, 170-212, vol. V).

La 06 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Vasile Grecu a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, iar la 06 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice și, în aceeași zi, prin

intermediul cancelariei instanței de judecată, a fost prezentată motivarea apelului,

solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu

împotriva hotărârii din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe

motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.

232 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.69-72, vol. VI).

Prin decizia din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de Vasile Grecu și anulată încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău

(f.d.142-148, vol. VI).

Prin încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Vasile Grecu împotriva hotărârii din 07 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La 06 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, avocatul Marin Sardari

în interesele lui Vasile Grecu a contestat cu recurs încheierea din 13 decembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii recurate, cu restituirea cauzei în

instanța de apel, în același complet de judecată la etapa de primire a cererii de apel.

La 21 iunie 2023, prin intermediul cancelariei instanței, a prezentat cererea de

recurs semnată olograf.

În motivarea recursului a invocat că încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău este arbitrară și contravine materialelor cauzei și normelor procedurale.

3

Recurentul a menționat că la materialele cauzei lipsește dovada de primire din

partea apelantului a hotărârii motivate din 7 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, or, la data de 05 mai 2022 sau la 13 mai 2022, feciorul apelantului a

primit plicul poștal în care se conținea hotărârea motivată a primei instanțe, după care

i-a transmis-o ulterior tatălui. Totodată, avizul de recepție anexat la materialele

dosarului nu este semnat de către Vasile Grecu, astfel fiind neîntemeiată concluzia

instanței de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului a invocat că la 19 ianuarie 2023,

Vasile Grecu prin intermediul oficiului poștal a recepționat încheierea instanței de apel

din 13 decembrie 2022. Respectiv, la calcularea termenului de 15 zile pentru declararea

recursului nu se i-a în considerare prima zi, 19 ianuarie 2023, la fel cum nu se i-a în

considerare nici ultima zi de 03 februarie 2023, deoarece termenul s-a împlinit la 04

februarie 2023 zi de sâmbătă nelucrătoare și 05 februarie 2023 zi de duminică

nelucrătoare.

De asemenea, a invocat că Vasile Grecu i-a remis avocatului încheierea contestată

la 22 ianuarie 2023 prin intermediul aplicației Viber. Astfel, termenul pentru declararea

recursului a început să curgă la 23 ianuarie 2023, ultima zi fiind 07 februarie 2023. Prin

urmare, consideră că recursul a fost depus în termen.

La 25 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia

recursului, informându-i despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceștia nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință la recurs.

În conformitate cu art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei

instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de

recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web

a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților.

Studiind materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinînd

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

4

Totodată, în sensul art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu

recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap.III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și

prin urmare față de cererea de recurs.

Așa, prin prisma dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. d) din cap.III din cartea a treia

din Codul administrativ coroborate cu prevederile art. 241 alin. (3) și art. 242 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea

termenului stabilit.

Concomitent, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează

în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de

procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură,

a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În

ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă

începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care

va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua

survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,

această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Subsecvent, potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de

dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se

notifică participanților la proces conform art.96–114.

Conform art. 97 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția

autorității publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare

prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau

prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

5

Potrivit art. 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu

scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient

avizul de recepție.

Materialele cauzei atestă că, la 13 decembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat încheierea, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de Vasile Grecu

împotriva hotărârii din 07 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe

motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.

232 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.154-157, vol. VI).

Potrivit avizului de recepție nr.DS8008029465AS se confirmă faptul că, la 19

ianuarie 2023, contrasemnătură Vasile Grecu a recepționat încheierea din 13 decembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.160, vol. VI), fapt confirmat și în textul recursului.

Astfel, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău și-a îndeplinit

obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc, utilizând mijloacele

corespunzătoare de comunicare, ce a asigurat notificarea copiei încheierii din 13

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău recurentului Vasile Grecu.

La 06 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, avocatul Marin Sardari în

interesele lui Vasile Grecu a contestat cu recurs încheierea din 13 decembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău.

Coroborând normele legale precitate se constată că, începutul curgerii termenului

de depunere a recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării

încheierii recurate. La caz, de la data de 20 ianuarie 2023, a început a curge termenul

de 15 de zile pentru depunerea recursului prevăzut de art. 242 din Codul administrativ

și a expirat la 03 februarie 2023, zi de vineri, inclusiv.

La aspectul dat, completul de judecată consideră că, de la momentul notificării

încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, recurentul a dispus de timp

suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune recurs în

interiorul termenului instituit la art. 242 din Codul administrativ. Însă, necătând acestui

fapt, avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu a depus recursul împotriva

încheierii instanței de apel, abia la 06 februarie 2023, cu încălcarea evidentă a

termenului de depunere a recursului.

Reieșind din cele enunțate, completul de judecată respinge ca neîntemeiate

argumentele invocate în recurs referitor la calcularea termenului de 15 zile pentru

declararea recursului, precum că nu se i-a în considerare ultima zi de 03 februarie 2023,

deoarece termenul s-a împlinit la 04 februarie 2023 zi de sâmbătă nelucrătoare și 05

februarie 2023 zi de duminică nelucrătoare. Or, avocatul greșit interpretează regula

calculării termenelor de procedură stabilită la art. 112 alin. (2) din Codul de procedură

civilă care statuează că dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în

următoarea zi lucrătoare.

La caz, ultima zi a termenului de depunere a recursului a fost 03 februarie 2023,

ora 00:00, zi de vineri, zi lucrătoare.

Totodată, completul de judecată menționează că avocatul Marin Sardari în

interesele lui Vasile Grecu, în cererea de recurs nu a solicitat repunerea în termen a

cererii de recurs în corespundere cu prevederile art. 237 alin. (1), art. 65 alin. (1) din

Codul administrativ, nici nu a anexat probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului conform prevederilor art. 65 alin. (2) din Codul administrativ.

6

Mai mult, din conținutul cererii de recurs nu rezultă careva motive plauzibile ce

au determinat omiterea termenului legal de depunere a recursului împotriva încheierii

din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În această privință, completul de judecată notează că în conformitate cu

prevederile art. 195 Cod administrativ raportate la art. 75 alin. (4) din Codul de

procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele

împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele

ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părți.

Nu poate constitui temei de admitere a recursului și anulare a încheierii contestate

argumentul invocat în recurs cu referire la faptul că Vasile Grecu i-a remis avocatului

încheierea contestată la 22 ianuarie 2023 prin intermediul aplicației Viber. Astfel,

termenul pentru declararea recursului de către avocat a început să curgă la 23 ianuarie

2023, ultima zi fiind 07 februarie 2023.

Aici, completul de judecată menționează că termenele procedurale stabilesc

regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui

drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de

legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor

termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Prin urmare, completul de judecată remarcă că, rolul instanței de judecată este de

a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea actului judecătoresc, iar Vasile Grecu,

fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului

prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului în conformitate cu art.242 din Codul

administrativ. Or, instanța de recurs atestă cu certitudine că încheierea recurată i-a fost

comunicată lui Vasile Grecu la 19 ianuarie 2023.

La caz, culpa că, avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu a depus

tardiv cererea de recurs se datorează recurentului care nu a întreprins suficiente măsuri,

după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-și proteja drepturile de acces la

instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul prevăzut la art.242 din Codul

administrativ, manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea

drepturile sale procedurale.

La acest capitol se rețin prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

statuează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 242 din Codul administrativ, este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage

drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale

de atac.

Contrar acestor prevederi, Vasile Grecu și avocatul acestuia Marin Sardari, fiind cel

interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de recurs, nu a depus diligența

necesară ca să îndeplinească obligațiile sale cu bună-credință, în vederea interesării la

7

intervale de timp rezonabile de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul

legal, care este unul imperativ, de depunere a recursului împotriva încheierii contestate

conform rigorilor.

Din cele menționate, se impune declararea recursului depus de avocatul Marin

Sardari în interesele lui Vasile Grecu, ca inadmisibil, în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a)

din Codul administrativ în coroborare cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,

or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal, atrage în consecință decăderea din acest drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, participanții

procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea

procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Prin

urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate

comportamentului pasiv și indiferent al recurentului, care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate

duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului

În atare circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de avocatul Marin Sardari în interesele lui Vasile Grecu ca inadmisibil.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit. a) și alin.(2) în coroborare cu art. 236 alin. (2)

lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se declară inadmisibil recursul depus de avocatul Marin Sardari în interesele lui

Vasile Grecu împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Grecu împotriva Consiliului municipal Chișinău, Consiliului

orășenesc Cricova și primarului orașului Cricova, persoane terțe Întreprinderea

Municipală Regia Locativ Comunală or. Cricova, Direcția urbanism, construcții și

locuințe din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică și Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova cu privire

la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

8

Ion Malanciuc

9