2ra-122/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti, repararea prejudiciului moral si încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-122/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti, repararea prejudiciului moral si încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-122/2023

2-18180556-01-2ra-25012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Jud. A. Ojoga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud. A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga)

Î N C H E I E R E

21 iunie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marina

Gabriadze și Alexei Pîrlici împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenienți accesorii executorul judecătoresc Roman Talmaci și Victor Cațer cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și a fost menținută hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La 13 august 2018, Marina Gabriadze, Alexei Pîrlici și Emilia Pîrlici au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Justiției al RM, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Roman Talmaci cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că la data de 20 iunie 2011,

Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, a emis titlu executoriu nr.1-19/11 privind

încasarea în beneficiul părților civile Marina Gabriadze, Alexei Pîrlici și Emilia Pîrlici

din contul lui Adrian Nichifor a despăgubirilor morale și materiale, în baza actului de

dipoziție emis în cauza penală de învinuire a lui Adrian Nichifor și Trofim Nichifor în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.XXX alin.(X) lit. X) și art.XXX alin.(X) din

Codul penal.

Au menționat că, începând cu data de 20 iunie 2011 și până la momentul adresări

în instanța de judecată cu prezenta acțiune, condamnatul Adrian Nichifor nu a întreprins

careva acțiuni în vederea achitării despăgubirilor morale, iar executorii judecătorești au

întreprins doar măsuri de asigurare a executării documentului executoriu, prin aplicarea

interdicțiilor de înstrăinare și sechestrului pe bunurile debitorului Adrian Nichifor, la

moment procesul de executare și încasare silită a despăgubirilor morale fiind tergiversat

și îngreunat din motivul aplicării asupra bunurilor a unor alte interdicții și sechestre.

1

De asemenea au susținut că, tergiversarea executării se datorează faptului că

bunurile debitorului au fost gajate, iar legislația în procedura de executare prevede

întreprinderea unor acțiuni foarte birocratice și de lungă durată, și care necesită prezența

debitorului la efectuarea unor acțiuni de executare silită, dar din motivul aflării lui

Adrian Nichifor în detenție, precum și din motivele enunțate supra, se tergiversează

procesul de executare.

La fel, reclamanții au relevat că procesul de examinare a cauzei penale a fost

tergiversat o perioadă îndelungată de timp, de aproximativ 4 ani, începând cu data de

20 iunie 2011 și până la data de 16 iunie 2015, abia la 16 iunie 2015 fiind pronunțată o

decizie irevocabilă în acest sens, perioadă în care reclamanții au suferit enorm din

motivul examinării îndelungate a cauzei penale de către instanțele judecătorești

naționale. Ulterior, după rămânerea definitivă a sentinței din 20 iunie 2011, a fost

eliberat titlul executoriu enunțat supra, care a fost transmis spre executare către

executorul judecătoresc Victor Cațer, fiind intentată procedura de executare la data de

30 octombrie 2015, ulterior preluată de executorul judecătoresc Roman Talmaci,

conform actului de preluare a executării din 11 mai 2018.

Reclamanții au mai susținut că, după pronunțarea sentinței din 20 iunie 2011, au

suportat prejudicii morale și mai mari, dat fiind faptul că nici după pronunțarea unei

sentințe de condamnare, atât condamnatul Adrian Nichifor și nici statul, prin

intermediul instituțiilor abilitate în acest sens, nu au întreprins careva acțiuni de reparare

a prejudiciului cauzat, ci mai mult, au tergiversat procesul de recuperare a prejudiciului

cauzat prin amânarea ședințelor de judecată, remiterea cauzelor spre rejudecare, etc.

Chiar și după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile de

încasare incontestabilă a prejudiciului cauzat, statul și Adrian Nichifor nu au întreprins

acțiuni concrete de recuperare/achitare a prejudiciului cauzat, ci dimpotrivă,

tergiversează procesul de recuperare, din care motive s-au adresat cu prezenta cerere de

chemare în judecată.

Au menționat că, procesul de executare a documentului executoriu din 22 iunie

2011 este unul foarte important pentru ei, deoarece în urma infracțiunilor deosebit de

grave comise de Adrian Nichifor a decedat soțul și fiul reclamanților, fiind o pierdere

enormă pentru ei, generând un șir de suferințe psihice. De asemenea, în această perioadă

de timp, starea sănătății s-a înrăutățit considerabil, de aceea și prezintă o deosebită

importanță pentru ei executarea documentului executoriu din 22 iunie 2011.

Drept urmare, reclamanții au estimat prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr.1-19/11 din 20 iunie 2011

în mărime de 1 000 000 de lei, dat fiind faptul că din momentul pronunțării sentinței

din 20 iunie 2011 și până în prezent au trecut mai mult de 7 ani, ceea ce este un termen

foarte îndelungat.

La fel, reclamanții au solicitat încasarea din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul reclamantei Marina Gabriadze a

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, în sumă de 500 000 de lei, în beneficiul reclamantului Alexei

Pîrlici prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești în sumă de 500 000 de lei, încasarea din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul

reclamantului Alexei Pîrlici cheltuielile de asistență juridică suportate în cauza

examinată în mărime de 2 000 de lei.

2

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Marina

Gabriadze, Alexei Pîrlici și Emilia Pîrlici împotriva Ministerului Justiției al RM,

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Roman Talmaci cu privire la încasarea

din bugetul de stat a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a cheltuielilor de judecată (f.d.70/86-

80,Vol.I).

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la data de 12 decembrie 2018, în

termenul stabilit de lege, Alexei Pîrlici, reprezentat de avocatul Andrei Bîtcă, a declarat

apel împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în sensul solicitat (f.d.75/91-93,Vol.I).

Prin decizia din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel declarată de Alexei Pîrlici. S-a casat hotărârea din 26 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță, în alt complet de judecători (f.d.115/116/122,Vol.I).

Potrivit fișei de repartizare din 26 mai 2021, cauza civilă a fost repartizată prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor judecătorului Andrei Ojoga

(f.d.127,Vol.I).

Prin încheierea din 31 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

acceptat spre examinare cauza civilă, totodată, fiind atras în proces executorul

judecătoresc Victor Cațer, în calitate de intervenient accesoriu (f.d.128/129,Vol.I).

Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis

renunțul la acțiune în partea Emiliei Pîrlici. S-a încetat procesul în partea reclamantei

Emiliei Pîrlici, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marina

Gabriadze, Alexei Pîrlici și Emilia Pîrlici împotriva Ministerului Justiției al RM,

intervenienți accesorii executorul judecătoresc Roman Talmaci și Victor Cațer cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat (f.d.142,Vol.I).

Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată. S-a constatat încălcarea drepturilor Marinei

Gabriadze și a lui Alexei Pîrlici la executarea în termen rezonabil a documentelor

executorii nr. 1-19/2011, aflate în procedura executorului judecătoresc Victor Cațer, în

perioada 30 octombrie 2015 – 10 mai 2018. S-a încasat din contul bugetului de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Marinei Gabriadze suma de 7 000

de lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexei Pîrlici suma de 7 000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența

juridică. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate (f.d.143/161-173, Vol.I).

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 05 iulie 2021 prin intermediul

poștei electronice (f.d.148, Vol.I), Ministerul Justiției al RM a declarat apel nemotivat

(f.d.149,Vol.I), iar la 18 octombrie 2021 prin intermediul Direcției de evidență și

documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău a depus motivarea apelului împotriva

hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea

integrală a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere

integrală a cerințelor înaintate în cererea de chemare în judecată (f.d.184/190, Vol.I).

3

La 06 august 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d.160, Vol.I) executorul

judecătoresc Victor Cațer a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 30 iunie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței

de fond, în partea constatării încălcărilor drepturilor Marinei Gabriadze și a lui Alexei

Pîrlici la executarea în termen rezonabil a documentelor executorii, cu remiterea cauzei

spre rejudecare în primă instanță, în alt complet de judecată (f.d.154/156, Vol.I).

Prin încheierea din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a încetat

procedura de apel inițiată la cererea de apel declarată de executorul judecătoresc Victor

Cațer împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca

fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen

(f.d.2/5, Vol.II).

Prin decizia din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul

declarat de către executorul judecătoresc Victor Canțer, și s-a menținut încheierea din

17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.44/51, Vol.II).

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel declarată de către Ministerul Justiției al RM și s-a menținut hotărârea din 30

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.86/87-98,Vol.II)

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, la momentul înaintării

prezentei cereri de chemare în judecată, termenul de neexecutare a documentului

executoriu constituia mai mult de 3 ani, executorii judecătorești invocând

imposibilitatea executării hotărârii.

La caz, instanța de apel a relevat faptul că termenul rezonabil trebuie raportat la

fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretențiilor,

complexitatea procesului, comportamentul autorităților competente și al părților. La fel,

trebuie luat în considerare și comportamentul autorităților (a instanțelor de judecată sau

a organelor abilitate implicate în proces); miza (interesul) pentru reclamant, care relevă

importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen

nerezonabil.

În acest context, instanța de apel a notat că instanța de fond corect a constatat

încălcarea dreptului reclamanților/intimați la executarea documentului executoriu,

eliberat în baza sentinței din 20 iunie 2011 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, or,

obiectul procedurii de executare era constituit din repararea prejudiciului moral și

material cauzat prin infracțiune, ce a condiționat decesul soțului și tatălui copilului

minor comun Emilia Pîrlici, și a fiului (decesul întreținătorului) și anume, obținerea în

proprietate a mijloacelor bănești ce reprezintă indemnizație unică pentru copilul minor,

în mărime de 173 880 de lei, și despăgubiri morale în mărime de 120 000 de lei pentru

Marina Gabriadze, și pentru copilul minor 80 000 de lei. La fel, obținerea de la Adrian

Nichifor în beneficiul lui Alexei Pîrlici a despăgubirii morale în sumă de 60 000 de lei.

Iar, din circumstanțele enumerate supra se atestă că principalul motiv de neexecutare a

hotărârii judecătorești este inacțiunea executorului judecătoresc, de efectuare a tuturor

măsurilor în vederea executării documentului executorului (aplicarea măsurilor de

asigurare, identificarea altor creditori urmăritori, conexarea procedurilor de executare,

evaluarea bunurilor debitorului), ce la caz nu au fost efectuate suficient.

Sub alt aspect, instanța de apel a menționat că o autoritate de stat nu poate invoca

lipsa vinovăției executorului judecătoresc, în situația în care din materialele cauzei

rezultă cu certitudine încălcarea drepturilor Marinei Gabriadze și Alexei Pîrlici la

executarea în termen rezonabil a documentului executoriu nr.1-19/11, aflate în

4

procedura executorului judecătoresc, în perioada 30 octombrie 2015 - 10 mai 2018.

În acest sens, instanța de apel a constatat ca întemeiată concluzia instanței de fond

că prin neexecutarea în termen rezonabil a actului judecătoresc emis de Judecătoria

Ciocana, mun. Chișinău la 20 iunie 2011, reclamanților/intimați li s-au cauzat suferințe

psihice, ca urmare a tergiversării primirii sumelor încasate în baza unui document

executoriu, și a dispus ca reclamanții Marina Gabriadze și Alexei Pîrlici urmează să

beneficieze de o compensație pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 7 000 de lei

pentru fiecare, sumă care este una echitabilă suferințelor psihice suportate de aceștia și

care, în viziunea instanței, constituie o satisfacere echitabilă și nu este excesivă pentru

statul ținut să o plătească și nici nu constituie un venit nejustificat pentru

reclamanții/intimați.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că

instanța de fond cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic

litigios, creând condiții obiective participanților la proces, justificat a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a cerințelor reclamanților/intimați cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și corect a determinat mărimea acestora, care este una

proporțională cu sumele acordate atât de instanțele naționale, cât și de Curtea

Europeană pe cazuri similare.

În concluzia celor relatate, instanța de apel a conchis că argumente invocate de

reprezentantul părții apelante, în susținerea poziției privind dezacordul cu soluția

adoptată de către instanța ierarhic inferioară, nu pot fi reținute de către instanța de apel,

deoarece se combat cu cele invocate supra și se axează asupra circumstanțelor care au

fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de fond, având la bază cumulul de

probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural

și susținute de normele de drept material.

La 06 ianuarie 2023, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva deciziei

din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri

noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar cu privire

la ilegalitatea și netemeinicia constatării încălcării dreptului la executarea hotărârii în

termen rezonabil a susținut că concluziile instanței de apel derivă parțial din aprecierea

eronată a normelor de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

În acest sens, subliniază că Statul răspunde eventual patrimonial pentru prejudiciul

adus persoanei prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, iar elucidarea cazurilor și condițiilor de răspundere patrimonială se face

printr-o lege specială. Actualmente, în practica națională o asemenea lege specială este

Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

La caz, consideră neîntemeiată decizia instanței de apel în parta admiterii parțiale

a pretenției de încasare a prejudiciului moral, or, instanța de apel în mod eronat a

constatat existența încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și

subsecvent existența prejudiciului.

5

Totodată, precizează că prevederile Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 nu acordă

dreptul în mod automat la prejudiciu moral, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un

prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege. Este important ca instanța să

motiveze circumstanțele cauzei care justifică acordarea unei reparații, aceasta să nu fie

teoretică și iluzorie.

Suplimentar mai susține că instanțele de judecată ierarhic inferioare în mod

neîntemeiat și arbitrar au dispus acordarea prejudiciului moral în cuantumul sumei de

câte 7000 de lei în beneficiul lui Mariana Gabriadze și a lui Alexei Pîrlici, în condițiile

în care cauza nu a fost examinată sub toate aspectele, nu s-au luat în considerare

circumstanțele individuale ale speței care au determinat întârzierea întemeiată a duratei

procedurii de executare precum complexitatea cauzei, comportamentul pasiv al

creditorilor, statutul de condamnat a debitorului și insuficiența mijloacelor financiare a

acestuia; s-a acordat o apreciere formalistă, superficială a probelor anexate la

materialele cauzei. De asemenea la aprecierea cuantumului, nu a luat în considerare

faptul că jurisprudența națională, de regulă, consideră neexecutarea unei hotărârii timp

de 2-3 ani ca fiind conformă exigențelor art. 6 CEDO.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de Judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei la 20 octombrie 2022, iar decizia motivată a fost expediată participanților la

proces, prin intermediul poștei electronice, la 03 ianuarie 2023, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 99, Vol.II).

Prin urmare, având în vedere faptul că, recursul declarat de către Ministerul

Justiției al RM, împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel a fost

înregistrat la 06 ianuarie 2023, (f.d.101/108, Vol.II), în conformitate cu art. 434 din

Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

La 26 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat în adresa intimaților Marina Gabriadze și Alexei Pîrlici, cât și în adresa

intervenienților accesorii executorul judecătoresc Victor Canțer și executorul

judecătoresc Roman Talmaci, copia recursului declarat de către Ministerul Justiției al

RM, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței (f.d.113, Vol.II).

Prin explicațiile depusă la 09 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal

(f.d.126, Vol.II), executorul judecătoresc Victor Canțer a susținut recursul declarat de

către Ministerul Justiției al Republici Moldova, împotriva deciziei din 20 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.117/124, Vol.II), însă, intimații Marina Gabriadze,

Alexei Pîrlici și executorul judecătoresc Roman Talmaci, nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv și nu au depus referințe, prin care să-și expună opinia referitor la

recursul declarat de Ministerul Justiției al RM.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art.440 din Codul de procedură civilă, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către

Ministerul Justiției al RM este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

6

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea de

recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate

în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republici Moldova, împotriva

deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu rezultă că instanța a

apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38; cauza Stanev împotriva Bulgariei, p.

230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar 11 chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza

Helmers c. Suediei, 9 octombrie 1991).

7

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republici Moldova,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art.270, 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11)

din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republici

Moldova, împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Gabriadze și Alexei

Pîrlici împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

executorul judecătoresc Roman Talmaci și Victor Cațer cu privire la constatarea

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

8