2ra-308/23 — Cu privire la încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-308/2023 2-22018567-01-2ra-22022023 prima instanţă: Judecătoria Bălţi, sediul Central - A. Roşca instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi - A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu ÎNCHEIERE 21 iunie 2023 mun.

Chişinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componenţa: Preşedinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând admisibilitatea recursului declarat de către Stanislav Serebrian, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva lui Stanislav Serebrian cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei din 12 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălţi, prin care s-a respins apelul declarat de către Stanislav Serebrian și s-a menținut hotărârea din 01 august 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a c o n s t a t a t: La 08 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare în judecată cu valoare redusă împotriva lui Stanislav Serebrian cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională inițială.

În motivarea acțiunii, Inspectoratul General al Poliției a indicat că prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 218 ef.

din 29 mai 2017, Stanislav Serebrian a fost numit în funcția de inspector inferior debutant al Izolatorului de detenție provizorie al Secției management operațional al Inspectoratului de poliție Glodeni al Inspectoratului General la Poliției, de la 05 iunie 2017. În scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, în temeiul dispoziției șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-182 din 31 mai 2017 „Cu privire la delegarea la cursurile de formare profesională inițială”, pârâtul a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială prin utilizarea formei de instruire la zi, în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 05 iunie 2017 - 01 decembrie 2017. Prin Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 348 ef.

din 18 august 2021, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul 1 Ministerului Afacerilor Interne, a fost încetat raportul de serviciu al lui Stanislav Serebrian, la cererea personală. Reclamantul a indicat că, la data de 05 iunie 2017, Stanislav Serebrian a semnat angajamentul, prin care a fost informat despre prevederile art. 26 alin. (3) al Legii nr. 288 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, conform cărora s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne cu o durată mai mare de 150 de zile, să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de 4 ani.

În același context, conform angajamentului, pârâtul s-a obligat să restituie integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor menționate, întreaga perioadă specificată în angajament, or, conform pct. 8 subpct. 2) al Anexei nr. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 „funcționarul public va restitui integral autorității publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legii, în cazul în care nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajament”.

Reieșind din faptul că Stanislav Serebrian nu a activat în Ministerul Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajament, 4 ani, pentru a încerca soluționarea litigiului apărut pe cale extrajudiciară, la data de 25 august 2021, prin somația nr. 34/39- 7558, a fost somat referitor la restituirea benevolă și imediată a cheltuielilor suportate de către reclamant pentru dezvoltarea profesională în sumă de 33 037,87 lei, sumă achitată cu titlul de salariu din contul Inspectoratului General al Poliției, fapt ce se confirmă prin certificatul cu privire la salariul calculat și achitat nr. 34/39-7557 din 25 august 2021. Reclamantul a menționat că Stanislav Serebrian a făcut cunoștință cu somația nr. 34/39-7558 din 25 august 2021, primind un exemplar al acesteia, fapt confirmat prin semnătura care se atestă pe verso-ul înscrisului.

Pârâtul nu și-a onorat obligațiunea precum și nu a prezentat motivele refuzului. Potrivit pct. 10 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului menționată supra „cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire se restituie autorității publice de către funcționarul public, în termen de 30 de zile calendaristice de la data survenirii condițiilor specificate la pct. 8”, pârâtul urmează a fi obligat să restituie suma 33 037,87 lei. Inspectoratului General al Poliției a solicitat încasarea de la Stanislav Serebrian suma de 33 037,87 lei, care este constituită din cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională inițială și a cheltuielilor de judecare a cauzei.

Prin încheierea din 10 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a acceptat în procedura de examinare a cererilor cu valoare redusă cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva lui Stanislav Serebrian cu privire la încasarea datoriei. 2 Prin hotărârea din 01 august 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției. S-a încasat de la Stanislav Serebrian în beneficiul Inspectoratului General al Poliției datoria în sumă de 33 037,87 lei. S-a încasat de la Stanislav Serebrian în beneficiul statului sumă de 991,13 lei cu titlu de taxă de stat (f.d. 40, 47-49). Nefiind de acord cu soluția primei instanţe, la data de 29 august 2022, Stanislav Serebrian, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, a contestat hotărârea primei instanţe.

Prin decizia din 12 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bălţi, s-a respins apelul declarat Stanislav Serebrian, reprezentat de avocatul Serghei Voitic şi s-a menținut hotărârea din 01 august 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.d. 82, 83-89). La 02 februarie 2023, prin intermediul poștei terestre, Stanislav Serebrian, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii. La data de 23 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că dreptul de acces la un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere.

Prin prisma prevederilor art. 433 alin. a1), d), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată verifică dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 433 alin. a1) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5). Potrivit art. 2764 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în situația în care cauza civilă se examinează după procedura cu privire la cererile cu valoare redusă, hotărârea judecătorească poate fi atacată cu apel, însă deciziile instanţei de apel nu se supun recursului, fiind definitive şi irevocabile de la pronunţare.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că cauza civilă s-a examinat după procedura cu privire la cererile cu valoare redusă în corespundere cu prevederile art.276/2 din Codul de procedură civilă. Decizia din 12 ianuarie 2023 a Curții Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de către Stanislav Serebrian, și s-a menținut hotărârea din 01 august 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, adoptată în cauza civilă intentată la cererea cu valoare redusă a Inspectoratul General al Poliției împotriva lui Stanislav Serebrian, 3 cu privire la încasarea datoriei, a fost pronunțată de Curtea de Apel Bălți, în calitate de instanță de apel, însă care nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă de la data pronunțării.

Articolul 429 alin. (4) lit. c) din Codul de procedură civilă expres prevede că nu pot fi atacate cu recurs deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.

În contextul temeiurilor invocate în cererea de recurs cu privire la dreptul de a contesta cu recurs actul instanței de apel, în realizarea „ dreptului de acces la justiție” și „dreptul de a fi auzit”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că pentru respectarea cerințelor din Convenție, statele contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește modalitatea de a oferi calea de atac prevăzută la art. 13 și de a se conforma obligației pe care le-o impune această dispoziție din Convenție (Kaya împotriva Turciei, 1998, pct. 106). Totuși, art. 13 și Convenția în general nu impun statelor contractante o anumită modalitate de a asigura, în dreptul intern, aplicarea efectivă a tuturor dispozițiilor Convenției (Silver și alții împotriva Regatului Unit, 1983, pct. 113; Council of Civil Service Unions și alții împotriva Regatului Unit, decizia Comisiei, 1987). În cauza Christine Goodwin împotriva Regatului Unit (MC), 2002 (pct. 113), Curtea a stabilit că art. 13 nu poate fi interpretat ca impunând o cale de atac statului în dreptul intern deoarece, în caz contrar, Curtea ar impune statelor contractante să încorporeze Convenția (a se vedea, de asemenea, James și alții împotriva Regatului Unit, 1986, pct. 85). Cu privire la exercitarea căilor de atac, în cazul actelor judecătorești, Curtea Europeană de fiecare dată a fost explicită,

reiterând că art. 13 nu impune existența mai multor grade de jurisdicție (Müller împotriva Austriei, decizia Comisiei, 1974) și nu garantează dreptul de a declara apel sau dreptul la un al doilea grad de jurisdicție (Z. și E. împotriva Austriei, decizia Comisiei, 1986; Kopczynski împotriva Poloniei, decizia Comisiei, 1998; Csepyová împotriva Slovaciei (dec.), 2002). Reieșind din natura dreptului în discuție, legiuitorul moldovean a făcut uz de marjă de apreciere în ceea ce privește modalitatea de a oferi doar calea apelului, în cazul examinării cauzelor civile după procedura cererilor cu valoare redusă, reieșind din valoarea acțiunii, caracterul ne complex al cauzei, reducerea cheltuielilor judiciare.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie constată că recurentul a avut „acces la justiție” și „a fost auzit” în sensul art. 6 din Convenție deoarece cauza civilă în prima instanță și în instanța de apel a fost examinată cu respectarea tuturor rigorilor ce derivă din exigențele unui proces echitabil. Instanța de fond a trimis de 3 ori, la adresa domiciliului actele procedurale, fiind remise instanței, cu mențiunea poștașului „nereclamat”, i s-a trimis și mesaj, prin telefon, cu explicarea dreptului de a se prezenta pentru a ridica actelor, în contextul în care nu se prezenta la poștă să le ridice. Serebrean Stanislav a contestat hotărârea primei instanțe, în ordine de apel, având posibilitate să invoce toate obiecțiile cu caracter material și procesual.

În contextul celor menționate supra, Completul de judecată concluzionează că decizia din 12 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți nu poate fi contestată în procedura de recurs, prin urmare, nu este competent de a examina cererea de recurs formulată de Stanislav Serebrian, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, împotriva deciziei din 12 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți. 4 Având în vedere faptul că Stanislav Serebrian, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, a contestat cu recurs decizia din 12 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți, care nu se supune recursului, în temeiul art. 433 lit. a1) din Codul de procedură civilă, recursul urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 alin. a1), art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Stanislav Serebrian, reprezentat de avocatul Serghei Voitic, împotriva deciziei din 12 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecător: Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 5