SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 12398/21 Leo VERNAY împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 19 mai 2022 într-un comitet compus din Stephanie Morou-Vikström, președinte, Ivana Jelić, Kateřina Šimáčková, judecători, și Viktoriya Maradudna, adjunctă a secțiunii f.f. având în vedere cererea formulată la 2 martie 2021, Având în vedere declarația guvernului pârât de a solicita Curții să șteargă cererea de rol, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ ȘI PROCEDURĂ Informațiile detaliate referitoare la reclamant se găsesc în tabelul anexat. Reclamantul a fost reprezentat în fața Curții de către domnul V. Souty, avocat care exercită funcția în Rouen. Cererea de înregistrare a amprentelor genetice în registrul național automatizat (FNAEG) a fost comunicată guvernului francez (în cazul în care acesta a refuzat să-și preleveze amprentele genetice). La încheierea negocierilor în vederea unei soluționări pe cale amiabilă, guvernul a informat Curtea că propunea să pronunțe o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor ridicate de aceste obiecții. În plus, el a invitat Curtea să șteargă cererea de rol în conformitate cu art. 37 din Convenție. în speță, condamnarea penală a reclamantului pentru refuzul de a se supune unei prelevări biologice în vederea înscrierii sale în registrul național automatizat al amprentelor genetice (FNAEG), a încălcat dispozițiile articolului 8 din Convenția europeană a drepturilor la El oferă reclamantului să plătească suma reprodusă în tabelul anexat și invită Curtea să șteargă cererea de participare în conformitate cu art. 37 alineatul (c) din convenție. Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În cazul în care nu ar fi plătit în acest termen, Ö Õ s Õ angajat să majoreze, de la expirarea termenului și până la decontare, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Plata va duce la decontarea definitivă a cauzei. Termenii de declarație unilaterală au fost transmise reclamantului cu câteva săptămâni înainte de data acestei decizii. Acesta din urmă nu acceptă termenii declarației. Prin scrisoarea din 30 martie 2022, acesta a indicat că o declarație unilaterală nu va împiedica o nouă încălcare a articolului 8 din Convenția împotriva sa. El adaugă că o decizie de radiere a rolului nu-i va permite să inițieze o procedură de revizuire în temeiul articolului 622-1 din Codul de procedură penală. Curtea reamintește că articolul c) din Convenție îi permite să șteargă o cauză a rolului dacă (...) pentru orice alt motiv pe care [ea] îl constată că există, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii Astfel, în temeiul acestei dispoziții, Curtea poate să șteargă din rol cereri pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamanții doresc ca examinarea cauzei lor să continue (a se vedea în special Hotărârea Tahsin Acar c. (întrebare preliminară) [GC], nr. 26307/95, § 77, CEDO 2003 VI. Întrebările ridicate de prezenta cauză sunt similare, printre altele, cu cele pe care Curtea le-a examinat în cauza Aycaguer c. France 8806/12, 22 iunie 2017). Având în vedere concesiile pe care le cuprinde declarația guvernului, precum și suma propusă a despăgubirii (care este conformă cu cele alocate în cauze similare), Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii (articolul c)). După cum Curtea a amintit deja, în ceea ce privește cererile similare, în trei decizii din 28 mai 2019, Bertrand și alții (dec.), n 62196/14, Renou c. Franța (dec.), n 60073/15, și Lorin c. Franța (dec.), n 4626/16, această decizie nu aduce atingere în niciun fel posibilității reclamantului de a exercita, dacă este cazul, alte acțiuni la nivel național pentru a obține, în lumina hotărârii Aycaguer Astfel cum s-a menționat anterior, accesul la o procedură prin care să se obțină modificarea cazierului judiciar cu privire la înscrierea condamnării penale în litigiu (a se vedea, printre altele, Žarković și alții c. Croația (dec.), nr. 75187/12, § 23, 9 iunie 2015, Jeronovičs c. Letonia [GC], nr. 44898/10, § 20 și 115-188, 5 iulie 2016, Stępieńc. Polonia (dec.), nr. 19228/07, § 78, 6 februarie 2018, și Trunk c. Slovenia (cc.), nr. 60503/15, § 32, 13 noiembrie 2018).În plus, având în vedere considerațiile de mai sus, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale nu impune, de altfel, că: ea: examinarea cererii (articolul in fine În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 2 din Convenție (Josipović Serbia (dec.), nr 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, această cerere ar trebui eliminată din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de faptul că termenii declarației guvernului pârât și modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor astfel luate decid să elimine cererea de rol în temeiul articolului (c) din convenție. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 9 iunie 2022. Viktoriya Maradudina Stephanie Morou-Vikström Grefier adjunct f.f. Președinta Anexă Cerere privind un litigiu întemeiat pe art. 8 din Convenția nr. și data la care se introduce cererea Numele reclamantului și anul nașterii Data primirii declarației guvernului Data primirii scrisorii reclamantului Suma alocată pentru daune morale și proaspete și cheltuieli de judecată (în euro) [1] 12398/21 02/03/2021 Leo VERNAY 1993 02/03/2022 30/03/2026 600 [1] Alte sume care pot fi datorate cu titlu de impozit de către reclamant.
Requête n
o
12398/21
Léo VERNAY
contre la France
La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 19 mai 2022 en un comité composé de
:
Stéphanie Mourou-Vikström,
présidente,
Ivana Jelić,
Kateřina Šimáčková,
juges,
et de Viktoriya Maradudina,
greffière adjointe de section f.f.
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 2 mars 2021,
Vu la déclaration du gouvernement défendeur invitant la Cour à rayer la requête du rôle,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Les informations détaillées concernant le requérant se trouvent dans le tableau joint en annexe.
Le requérant a été représenté devant la Cour par M
e
Le grief que le requérant tirait de l’article 8 de la Convention
(condamnation pénale pour refus de prélèvement de ses empreintes génétiques en vue de son inscription au fichier national automatisé des empreintes génétiques (FNAEG))
a été communiqué au gouvernement français («
le Gouvernement
»).
À l’issue de négociations en vue d’un règlement amiable qui se sont révélées infructueuses, le Gouvernement a avisé la Cour qu’il proposait de prononcer une déclaration unilatérale en vue de régler les questions soulevées par ces griefs. Il a en outre invité la Cour à rayer la requête du rôle conformément à l’article 37 de la Convention.
Le Gouvernement reconnaît «
qu’en l’espèce, la condamnation pénale du requérant pour refus de se soumettre à un prélèvement biologique en vue de son inscription au fichier national automatisé des empreintes génétiques (FNAEG), a méconnu les dispositions de l’article 8 de la Convention européenne des droits de l’Homme
». Il offre de verser au requérant la somme reproduite dans le tableau joint en annexe et il invite la Cour à rayer la requête du rôle conformément à l’article
37 §
1
c) de la Convention. Cette somme sera payable dans un délai de trois mois à compter de la date de la notification de la décision de la Cour. Si elle n’était pas versée dans ce délai, le Gouvernement s’engage à la majorer, à compter de l’expiration du délai et jusqu’au règlement, d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage.
Le paiement vaudra règlement définitif de l’affaire.
Les termes d’une déclaration unilatérale ont été transmis au requérant plusieurs semaines avant la date de cette décision. Celui-ci n’accepte pas les termes de la déclaration. Par une lettre du 30 mars 2022, il a indiqué qu’une déclaration unilatérale n’empêchera pas une nouvelle violation de l’article
8 de la Convention à son encontre. Il ajoute qu’une décision de radiation du rôle ne lui permettra pas d’engager une procédure de réexamen sur le fondement de l’article 622-1 du code de procédure pénale.
La Cour rappelle que l’article
37
§
1
c) de la Convention lui permet de rayer une affaire du rôle si
:
«
(...)
pour tout autre motif dont [elle] constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête
».
Ainsi, en vertu de cette disposition, la Cour peut rayer des requêtes du rôle sur le fondement d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur, même si les requérants souhaitent que l’examen de leur affaire se poursuive (voir, en particulier, l’arrêt
Tahsin Acar c.
Turquie
(question préliminaire) [GC], n
o
26307/95, §§
75
‑
‑
VI).
Les questions soulevées par la présente affaire sont similaires, entre autres, à celles que la Cour a examinées dans l’affaire
Aycaguer c. France
(n
o
8806/12, 22 juin 2017).
Eu égard aux concessions que renferme la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant de l’indemnisation proposée (montant qui est conforme à ceux alloués dans des affaires similaires), la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article
37
§
1
c)).
Comme la Cour l’a déjà rappelé, s’agissant de requêtes similaires, dans trois décisions du 28 mai 2019,
Bertrand et autres
(déc.), n
o
62196/14,
Renou
c. France
(déc.), n
o
60073/15, et
Lorin c. France
(déc.), n
o
4626/16, cette décision ne préjuge en rien de la possibilité pour le requérant d’exercer, le cas échéant, d’autres recours au niveau national afin d’obtenir, à la lumière de l’arrêt
Aycaguer
précité, l’accès à une procédure permettant d’obtenir la modification du casier judiciaire concernant l’inscription de la condamnation pénale litigieuse (cf., notamment,
Žarković et autres c. Croatie
(déc.), n
o
75187/12, § 23, 9 juin 2015,
Jeronovičs c. Lettonie
[GC], n
o
44898/10, §§
20 et 115‑118, 5 juillet 2016,
Stępień c. Pologne
(déc.), n
o
19228/07, §
78, 6
février 2018, et
Trunk c. Slovénie
(déc.), no 60503/15, § 32, 13
novembre 2018).
En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas par ailleurs qu’elle poursuive l’examen de la requête (article
37
§
1
in fine
).
Enfin, la Cour souligne que, dans le cas où le Gouvernement ne respecterait pas les termes de sa déclaration unilatérale, la requête pourrait être réinscrite au rôle en vertu de l’article
37
§
2 de la Convention (
Josipović
c.
Serbie
(déc.), n
o
18369/07, 4
mars 2008).
Compte tenu de ce qui précède, il y a lieu de rayer cette requête du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Prend acte
des termes de la déclaration du gouvernement défendeur et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris
;
Décide
de rayer la requête du rôle en vertu de l’article
37
§
1
c) de la Convention.
Fait en français puis communiqué par écrit le 9 juin 2022.
Viktoriya Maradudina
Stéphanie Mourou-Vikström
Greffière adjointe f.f.
Présidente
Requête concernant un grief tiré de l’article 8 de la Convention
Numéro et date d’introduction de la requête
Nom du requérant et année de naissance
Date de réception de la déclaration du Gouvernement
Date de réception de la lettre du requérant
Montant alloué pour dommage moral et frais et dépens
(en euros)
[1]
12398/21
02/03/2021
Léo VERNAY
1993
02/03/2022
30/03/2022
5
600
[1]
Plus tout montant pouvant être dû à titre d’impôt par la partie requérante.