3ra-1136/22 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-1136/22 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1136/22

2-22024432-01-3ra-02112022

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

DECIZIE

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând recursul depus de către Veaceslav Cernalev, reprezentat de avocatul

Cristina Sultan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea în contestare depusă de

către Veaceslav Cernalev împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind

anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 18 februarie 2022 Veaceslav Cernalev a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat

anularea hotărârii nr.1-98/2021 din 30 septembrie 2021 cu privire la examinarea

contestațiilor împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr. 3-64/21 din 18

iunie 2021 adoptată în privința ex-procurorului Veaceslav Cernalev.

În motivarea acțiunii Veaceslav Cernalev a indicat că a activat în calitate de

procuror în organele procuraturii din 07 octombrie 2002 până la 30 noiembrie 2018. În

perioadele 03 iulie 2006 – 11 martie 2013, 09 decembrie 2013 – 10 aprilie 2015 și 16

noiembrie 2015 – 01 ianuarie 2017 în calitate de procuror în Procuratura sect. Buiucani,

mun. Chișinău, iar perioada 01 ianuarie 2017 – 30 noiembrie 2018 în calitate de

procuror în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani.

Prin ordinul Procurorului General nr.1490-p din 27 noiembrie 2018 Veaceslav

Cernalev a fost eliberat din funcția de procuror în Procuratura mun. Chișinău, de la 30

noiembrie 2018, din motivul demisiei din Procuratură.

La 15 aprilie 2021 procurorul-șef al Secției unificare a practicii în domeniul

reprezentării învinuirii în instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii

Generale, Vladimir Adam a depus la Consiliul Superior al Procurorilor o sesizare cu

privire la fapte ce pot constitui abateri disciplinare, comise de procurorul Veaceslav

Cernalev, care a fost înregistrată cu nr. 1027-1-86/21-118 și transmisă spre verificare

Inspecției procurorilor.

1

Prin decizia Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale din 21 mai 2021 cauza

disciplinară în privința ex-procurorului Veaceslav Cernalev a fost transmisă Colegiului

de disciplină și etică pentru examinare.

Prin hotărârea Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor nr. 3-64/2021 cu privire la examinarea cauzei disciplinare intentate în

privința ex-procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Veaceslav Cernalev din 18

iunie 2021 a fost încetată procedura disciplinară pe motiv că nu a fost comisă o abatere

disciplinară.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-98/2021 din data de 30

septembrie 2021 au fost admise contestațiile declarate de către Inspecția procurorilor

și procurorul-șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în

instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii Generale, Vladimir Adam,

împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor nr. 3-45/2021 din 15 iunie 2021, a fost casată această hotărâre și adoptată

o hotărâre nouă, prin care a fost constatată comiterea de către ex-procurorul Veaceslav

Cernalev a abaterii disciplinare prevăzute de art. 38, lit. b) și e) din Legea nr. 3 din 25

februarie 2016 cu privire la Procuratură și sistată procedura disciplinară din motiv că

procurorul și-a încetat raporturile de serviciu înainte de emiterea hotărârii cu privire la

cauza disciplinară.

În opinia reclamantului hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-

98/2021 din 30 septembrie 2021, prin care a fost constatată comiterea de către ex-

procurorul Veaceslav Cernalev a abaterii disciplinare prevăzute de art. 38, lit. b) și e)

din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură este ilegală și

nemotivată.

În acest sens a menționat că prin hotărârea nr. 3-64/2021 din 18 iunie 2021,

Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor corect a

soluționat fondul cauzei și a încetat procedura disciplinară în privința reclamantului,

pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere disciplinară. Sesizarea lui Vladimir Adam,

procuror-șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în

instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii Generale, cu privire la fapte

ce pot constitui abateri disciplinare, comise de procurorul Veaceslav Cernalev, este

inadmisibilă, deoarece prin prisma art. 43, alin. (1) din Legea cu privire la Procuratură

nr.3 din 25 februarie 2016, cât și pct.42 din Regulamentul privind organizarea și

activitatea Colegiului de disciplină și etică, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior

al Procurorilor nr. 12-228/16 din l4 septembrie 2016, cu modificările ulterioare,

procurorul-șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în

instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii Generale nu face parte din

categoria subiecților care pot înainta sesizări cu privire la fapte ce pot constitui abatere

disciplinară comisă de procuror. Vladimir Adam nefiind persoană interesată, deoarece

nu a fost participant la procesul penal în cauza de învinuire a lui Vitalie Cazacu și în

cadrul acelui proces penal nu i-au fost afectate nici într-un fel careva drepturi.

Semnatarul sesizării, Vladimir Adam nu este nici membrul al Consiliului Superior al

Procurorilor, al Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor, nici inspector din

cadrul Inspecției procurorilor și nici reprezentant al Ministerului Justiției.

Prin urmare, sesizarea procurorului-șef al Secției unificare a practicii în domeniul

reprezentării învinuirii în instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii

Generale, Vladimir Adam, nu urma a fi verificată de către Inspecția procurorilor,

2

deoarece a fost depusă de către o persoană neîmputernicită de lege să înainteze sesizări

cu privire la fapte ce pot constitui abateri disciplinare comise de procurori. În această

condiție, decizia inspectorului din cadrul Inspecției procurorilor, adoptată în privința

reclamantului la 28 mai 2021, urmare a verificării sesizării lui Vladimir Adam, este

nulă de drept.

Reclamantul a susținut că nu poate fi acceptată opinia expusă de către Consiliul

Superior al Procurorilor în hotărâre, conform căreia procurorii-șefi sunt subiecți cu

drept de sesizare cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară în temeiul

pct. 2.1, lit. f) din Regulamentul privind conținutul și procedura de depunere a sesizării

cu privire la abaterea disciplinară comisă de procuror, aprobat prin Hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-240/16 din 29 septembrie 2016 și cap. V,

sec. 3, alin. (2), lit. 1) din Regulamentul Procuraturii aprobat prin ordinul Procurorului

General nr. 24/28 din 24 septembrie 2016, ori aceste acte nu pot exceda prevederile din

legea specială, Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, aplicabilă

la caz.

De asemenea a menționat reclamantul că afirmația procurorului-șef al Secției

unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată a

Direcției Judiciare a Procuraturii Generale, Vladimir Adam, preluată de către Consiliul

Superior al Procurorilor, precum că Vladimir Adam a examinat plângerea lui Vitalie

Cazacu în ordine ierarhică, contravine prevederilor art. 2991, alin. (3) din Codul de

procedură penală, care indică că, plângerea se adresează, în termen de 15 zile din

momentul efectuării acțiunii, inacțiunii sau de când s-a luat cunoștință de act,

procurorului ierarhic superior și se depune fie direct la acesta, fie la procurorul care

conduce sau exercită nemijlocit urmărirea penală, precum și prevederilor art. 297, alin.

(4) din Codul de procedură penală, care prescrie că, toate cererile, plângerile și

demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către

instanța care judecă cauza.

Veaceslav Cernalev a indicat că prin ordonanța procurorului, adjunct al

procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău, șef al Oficiului Buiucani din 10 august

2018 cauza penală nr.2018030736 a fost retrasă din procedura sa. După perioada în

care reclamantul se afla în concediu, a mai activat în Procuratura mun. Chișinău,

Oficiul Buiucani, până la 30 noiembrie 2018, când a demisionat, însă până la această

dată Vladimir Adam nu i-a comunicat că are la examinare asemenea plângere și nu a

solicitat materialele cauzei penale pentru a examina plângerea, deși în conformitate cu

prevederile art. 2992, alin. (1), coroborat cu prevederile art. 299 din Codul de procedură

penală, era obligat să o examineze, în termen de cel mult 15 zile și să comunice decizia

sa persoanei care a depus plângerea.

După numărul cauzei penale de învinuire a lui Vitalie Cazacu în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 2011, alin. (1), lit. a) și b) din Codul penal, trimis instanței

de judecată, care este 12-1-64517-01102018 (1-819/2018), rezultă că această cauză

penală a fost înregistrată pe rolul instanței la 10 octombrie 2018. Astfel, toate plângerile

depuse după această dată urmau să fie soluționate de către instanța care judecă cauza.

Reclamantul a susținut că Consiliul Superior al Procurorilor, în hotărârea

adoptată la 30 septembrie 2021, neîntemeiat a constatat în acțiunile lui Veaceslav

Cernalev la conducerea urmăririi penale în cauza penală nr. 2018030736, de învinuire

a lui Vitalie Cazacu în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 , alin. (1), lit. a) și

b) din Codul penal, acțiuni care sunt contrare atribuțiilor de serviciu, manifestate prin

3

nerespectarea obligației de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub

toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea

adevărului, punerea sub învinuire a persoanei în lipsa probelor, neexercitarea

controlului asupra legalității reținerii persoanei, solicitarea de a dispune arestarea și

plasarea persoanei în staționar pentru expertizare în lipsa temeiurilor prevăzute de

Codul de procedură penală. Fiind ferm convins că această opinie nu este bazată pe

conștiința de drept, prevederile legale ce reglementează pornirea și desfășurarea

urmăririi penale, dar este una subiectivă a Consiliul Superior al Procurorilor.

În sensul neadmiterii abaterii disciplinare reclamantul a relatat situația de fapt care

rezultă din materialele cauzei penale în privința lui Vitalie Cazacu și anume că la 11

mai 2018, în REI - 1 al Inspectoratului de Poliție Buiucani, sub nr. 1010, a fost

înregistrată plângerea depusă de către Victoria Eșanu, prin care solicită atragerea la

răspundere a concubinului ei Vitalie Cazacu, care începând din vara 2014 până în

prezent, având intenția de intimidare în scop de impunere voinței și a controlului

personal asupra acesteia, totodată și i-a cauzat dureri fizice și suferințe psihice, de

nenumărate ori provoca conflicte fără motiv, numind-o cu cuvinte necenzurate urmate

de aplicarea față de aceasta a loviturilor în regiunea capului și a corpului.

Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală a IP Buiucani, Vasile Terzi din 11

mai 2018, în temeiul plângerii Victoriei Eșanu, a fost începută urmărirea penală în

cauza nr.2018030736, conform elementelor infracțiunii prevăzute la art.2011, alin.(1)

lit. b) din Codul penal. Prin rezoluția procurorului, adjunct al procurorului-șef al

Procuraturii mun. Chișinău, șef al Oficiului Buiucani Eduard Mașnic conducerea

urmăririi penale în această cauză a fost dispusă procurorului Veaceslav Cernalev.

Tot la 11 mai 2018 potrivit proceselor-verbale de audiere a victimei și respectiv

părții-vătămate Victoria Eșanu a fost audiată, iar prin ordonanța organului de urmărire

penală a fost recunoscută în calitate de parte vătămată.

Din declarațiile părții vătămate Victoria Eșanu depuse la etapa urmăririi penale se

desprinde clar și fără echivoc că Vitalie Cazacu, cu care conlocuiau pe adresa mun.

Chișinău, str. xxxxx, și care conform art.1331, lit. a) din Codul penal este membru de

familie, urmărind scopul aplicării acțiunilor violente fizice și psihice față de ea,

acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, începând din perioada

verii anului 2014 până la 11 mai 2018, având intenția de intimidare în scopul impunerii

voinței sale și a menține controlul personal asupra ei, periodic provoca conflicte fără

motiv, numind-o cu cuvinte necenzurate urmate de aplicarea față de aceasta a

loviturilor în regiunea capului și a corpului. În cadrul conflictelor inițiate o amenința

cu omor, cu mutilare prin diferite metode violente precum și cu cauzarea vătămărilor

corporale până la gradul de invaliditate, iar la 11 mai 2018, aproximativ la ora 08:00

min., aflându-se împreună în automobilul de modelul „W Pasat” cu n/î xxxxx, cu care

se deplasau pe str. Alba Iulia, 75 din mun. Chișinău, spontan i-a aplicat multiple lovituri

cu pumnul în regiunea feței și capului, cauzând-i astfel vătămări corporale. Aceste

circumstanțe au fost confirmate și prin declarațiile martorilor Cristina Dolomanji și

Lilia Țurcan, audiate în cadrul urmăririi penale la 19 mai 2018 și respectiv 13 iunie

2018.

Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din 18 mai 2018 Vitalie Cazacu a

fost recunoscut în calitate de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011,

alin.(1) lit. b) din Codul penal, acesta fiind reținut în temeiul art.166, alin.(1), pct.2)

din Codul de procedură penală, fiind întocmit procesul-verbal.

4

Potrivit extrasul din fișa medicală a bolnavului Vitalie Cazacu nr.1809194,

eliberată organului de urmărire penală de către IMSP Institutul de Medicină Urgentă,

din conținutul căreia clar rezultă că, acestuia i-a fost stabilit diagnosticul prezumptiv:

xxxxx.

Conform (F 246) pe numele lui Vitalie Cazacu se constată că acesta anterior a fost

tras la răspundere penală prin: 1) sentința Judecătoriei Strășeni din 23 decembrie 1989,

în baza art. 89 din Codul penal (în redacția Legii din 24.03.1961) la închisoare pe un

termen de 6 ani; 2 ) sentința Judecătoriei Strășeni din 15 iulie 1985, în baza art. 15-145

alin. (2), art. 145 alin. (2) din Codul penal (în redacția Legii din 24.03.1961) la

închisoare pe un termen de 5 ani; 3) sentința Judecătoriei Călărași din 06 iulie 2001, în

baza art. 21-40 din Codul penal (în redacția Legii din 24.03.1961) la amendă în mărime

de 1800 lei; 4) sentința Judecătoriei Hâncești din 14 iunie 2005, în baza art. 187, alin

(2) din Codul penal, la amendă în mărime de 3000 lei.

La 19 mai 2018 Vitalie Cazacu a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată

comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011, alin.(1), lit. a) și b) din Codul penal, fiind

emisă cu respectarea prevederilor art.63, alin.(2), pct.1 din Codul de procedură penală,

conform cărora organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de

bănuit persoana reținută – mai mult de 72 de ore.

Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din 19 mai 2018 a fost dispusă

efectuarea expertizei psihiatrico-psihologică în staționar. Tot la 19 mai 2018 a înaintat

instanței de judecată demers, prin care a solicitat aplicarea față de Vitalie Cazacu a

măsurii preventive - arestul preventiv și autorizarea internării învinuitului în instituția

psihiatrică din cadrul IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie pe un termen de 30 zile.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 mai 2018 demersul

procurorului a fost admis, fiind aplicată față de învinuitul Vitalie Cazacu măsura

preventivă – arestarea preventivă pe un termen de 30 zile și autorizată internarea lui în

Instituția psihiatrică Secția Psihiatrie medico-legală staționară Chișinău pentru

persoane private de libertate din cadrul CML, în vederea efectuării expertizei

psihiatrico-psihologică dispuse prin ordonanța din 19 mai 2018 pentru perioada de 30

zile din ziua internării.

Reclamantul a susținut că Vitalie Cazacu nu a fost internat în instituția psihiatrică

Secția Psihiatrie medico-legală staționară Chișinău pentru persoane private de libertate

din cadrul CML, în vederea efectuării expertizei psihiatrico-psihologică, deci

încheierea instanței în această latură nu a fost executată, iar Cazacu Vitalie a fost

deținut în Penitenciarul nr. 16 - Pruncul.

La 11 iunie 2018 a înaintat instanței de judecată un demers prin care a solicitat

prelungirea termenului măsurii preventive arestul preventiv și internarea în instituția

psihiatrică cu 30 zile.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 iunie 2018 demersul

procurorului a fost admis parțial, fiind aplicată în privința lui Vitalie Cazacu măsura

preventivă - liberarea provizorie sub control judiciar, pe un termen de 60 zile.

La 18 iunie 2018 Veaceslav Cernalev, în calitate de procuror, care conducea

urmărirea penală, a chemat partea vătămată Victoria Eșanu în biroul de serviciu al

Procuraturii mun. Chișinău, Oficiului Buiucani pentru a verifica circumstanțele

rezultate din materialele cauzei penale. În cadrul discuției Victoria Eșanu a confirmat

declarațiile depuse ofițerului de urmărire penală, iar suplimentar a mai comunicat că

Vitalie Cazacu, cu care concubina în ultimii 4 ani, deține o casă de locuit în s. xxxxx,

5

r-nul xxxxx, care este înregistrată pe numele prietenului său Gheorghe Norocos. Acolo

păstrează o armă de foc de model pistol. În cadrul unei certe care a avut loc în luna

noiembrie 2017, Vitalie Cazacu a amenințat-o cu pistolul, îndreptîndu-1 în privința ei.

Din aceste considerente îi este frică de viața și sănătatea ei. Declarațiile părții vătămate

au fost incluse în procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 18 iunie 2018,

întocmit în conformitate cu prevederile CPP.

Urmare a declarațiile făcute suplimentar de către partea-vătămată la 21 iunie 2018

a fost emisă ordonanța privind efectuarea percheziției la domiciliul lui Vitalie Cazacu

situat în s. xxxxx, r-nul xxxxx, în scopul depistării și ridicării armei de foc folosită la

comiterea infracțiunii. În temeiul acestei ordonanțe precum și a materialelor cauzei

penale Veaceslav Cernalev, în calitate de procuror, a înaintat judecătorului de instrucție

demersul respectiv în vederea autorizării acestei acțiuni de urmărire penală. Prin

încheierea judecătorului de instrucției din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 21 iunie 2018 a fost admis demersul și autorizată efectuarea acestei

percheziții.

La 13 iulie 2018 Vitalie Cazacu a depus prin intermediul cancelariei Procuraturii

mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, o cerere la care a anexat copia Raportului de expertiză

extrajudiciară nr. 201835A0435 din 05 iulie 2018 efectuată în temeiul cererii lui Vitalie

Cazacu. Potrivit concluziei Vitalie Cazacu nu suferă de careva maladie psihică, nu

prezintă careva dereglări psihotice, este fără dereglări psihice.

Prin ordonanța procurorului, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun.

Chișinău, șef al Oficiului Buiucani din 10 august 2018, cauza penală a fost retrasă din

procedura procurorului Veaceslav Cernalev și transmisă în gestiune unui alt procuror

pentru conducerea urmăririi penale în continuare.

Veaceslav Cernalev a indicat că în perioada cât urmărirea penală a fost în

conducerea sa careva cereri, plângeri Vitalie Cazacu nu a înaintat și reclamantul nu a

examinat. Tot din materialele cauzei penale rezultă că rechizitoriu a fost întocmit la 28

septembrie 2018 de către un alt procuror, care la 01 octombrie 2018 a trimis cauza

penală în judecată.

Astfel, reclamantul a susținut că constatările Consiliului Superior al Procurorilor

în hotărârea adoptată în privința lui Veaceslav Cernalev la 30 septembrie 2021 nu

corespund circumstanțelor cazului, prevederilor legislației procesual penale și nici

materialelor dosarului. Circumstanțele la care au făcut trimitere autorul sesizării și

reprezentantul Inspecției procurorilor au fost apreciate abstract, în lipsa materialelor

din cauza penală și nu prin prisma conștiinței juridice și a legii care reglementează

situația respectivă. Reclamantul la exercitarea atribuțiilor de serviciu, în calitate de

procuror, inclusiv și pe cauza de învinuire a lui Vitalie Cazacu, s-a supus și condus

numai de lege.

Veaceslav Cernalev a menționat că Colegiul de disciplină și etică de pe lângă

Consiliul Superior al Procurorilor, examinând cauza disciplinară intentată în privința

acestuia, corect a constatat că în cazul examinat nu s-a făcut dovada îndeplinirii

cumulative a elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 38, lit.

a), b), e) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratura. Totodată,

Colegiul de disciplină și etică de pe lângă a reținut că Inspecția procurorilor, ca titular

al acțiunii disciplinare, pune în discuție modul de interpretare a unei norme de drept,

în speță a art.281 și art. 283 din Codul de procedură penală, de către procurorul de caz

și raționamentul logico-juridic al acestuia, aspecte care, însă, nu pot forma obiectul

6

unei verificări disciplinare, acestea putând fi cenzurate doar în cadrul controlului

ierarhic și în căile de atac.

Reclamantul a mai reținut că Colegiul corect a constatat că materialele procedurii

disciplinare nu relevă motivele pentru care Inspecția procurorilor și-a însușit în

totalitate opinia unei instanței judecătorești vis-a-vis de soluția dispusă pe caz, în

detrimentul alteia, în situația în care instanțele judecătorești au soluționat într-un mod

diametral opus aceeași cauză penală. Astfel, Colegiul de disciplină și etică corect a

reținut că în speță nu se regăsește forma de vinovăție cerută de lege pentru a se constata

existenta abaterii disciplinare. Ex-procurorul Veaceslav Cernalev nu a acționat cu

intenție sau cu neglijență, de natură a produce un rezultat prejudiciabil vreunei părți.

Veaceslav Cernalev a evidențiat că la adoptarea hotărârii nr. 1-98/2021 din 30

septembrie 2021 cu privire la examinarea contestației împotriva hotărârii Colegiului de

disciplină și etică nr.3-64/2021 din 18 iunie 2021, în privința lui Veaceslav Cernalev,

Consiliul Superior al Procurorilor și-a exercitat dreptul discreționar în mod inechitabil:

nu a luat în considerare toate faptele relevante, nu a respectat normele legale de

adoptare a actului administrativ, nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar,

expunându-se asupra unor fapte și circumstanțe, verificarea legalității cărora, intră în

competența altor organe.

Reclamantul a considerat hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor ca o

modalitate de răzbunare pentru activitatea ultimului actuală în calitate de judecător la

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, inclusiv pentru pronunțarea sentințelor de

achitare, nefiind de acord cu opinia organelor procuraturii expusă de către acuzatorii

de stat în ședințele de judecată.

Prin hotărârea din data de 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind neîntemeiată acțiunea în contestare depusă de către Veaceslav Cernalev împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea actului administrativ individual

defavorabil.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că Veaceslav Cernalev prin

ordonanța 19 mai 2018 la pus sub învinuire pe Vitalie Cazacu în temeiul art. 2011,

alin.(1), lit. a) și lit. b) din Codul penal.

Totodată, instanța de judecată a menționat că în procesul verificărilor efectuate s-

a constatat că probele acumulate la etapa urmăririi penale de către ex-procurorul

Veaceslav Cernalev nu confirmă vinovăția lui Vitalie Cazacu de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 2011, alin.(1), lit. a) și b) din Codul penal, deoarece nu au fost

administrate probe privind existenta violenței fizice asupra victimei, soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății.

La caz, incriminarea lui Vitalie Cazacu a literei „a)” nu a fost justificată, din motiv

că vătămarea corporală ușoară nu a fost probată, vătămările victimei Victoria Eșanu,

fiind apreciate drept neînsemnate prin concluziile raportului de expertiză medico-

legală nr. 201802P1499 din 11 mai 2018.

La fel nici imputarea literei ,,b)” nu a fost justificată, or s-a constatat că inculpatul

nu a izolat victima, aceasta continuând să meargă la serviciu și având viața ei

independentă, iar acțiunea de intimidare a fost probată doar prin declarațiile părții

vătămate. Violența psihologică manifestată față de Victoria Eșanu nu a fost

demonstrată prin raport de expertiză psihiatrică sau evaluare psihologică, or, impactul

acțiunilor de intimidare urmează a fi demonstrat pentru a se constata și aprecia

7

gravitatea consecințelor și suferințelor victimei, măsuri necesare de reabilitare

(consiliere psihologică).

Prin urmare, ex-procurorul Veaceslav Cernalev a admis încălcarea art.7 din Codul

de procedură penală, deoarece nu a reacționat conform legislației, atunci când a fost

pornită ilegal urmărirea penală în baza art.2011, alin.(1), lit. b) din Codul penal, or,

art.52 din Codul de procedură penală indică că, procurorul „verifică calitatea probelor

administrate, veghează ca orice infracțiune să fie descoperită, orice infractor să fie tras

la răspundere penală și ca nici o persoană să nu fie urmărită penal fără să existe indici

temeinici că a săvârșit o infracțiune, […], anulează ordonanțele ilegale, modifică sau

completează ordonanțele neîntemeiate ale organului de urmărire penală”.

La fel a constatat că ex-procurorul Veaceslav Cernalev nu a reacționat la reținerea

neîntemeiată a lui Vitalie Cazacu pe un termen de 72 de ore, ceea ce este contrar

prevederilor art. 52 alin.(1), pct. 13) din Codul de procedură penală și la eliberarea

persoanei reținute, prin ce a încălcat prevederile art. 11 din Codul de procedură penală,

care garantează inviolabilitate persoanei.

Curtea de Apel Chișinău a mai constatat că a fost prematură solicitarea ex-

procurorul Veaceslav Cernalev privind internarea învinuitului Vitalie Cazacu în

instituția psihiatrică, nefiind numită inițial expertiza în condiții de ambulator și doar

ulterior reieșind din concluziile experților, de numit expertiza în condiții de staționar.

Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr.201836S0052 din 01 august

2018 rezultă că nu există necesitatea internării învinuitului Vitalie Cazacu în instituția

psihiatrică, deci s-a concluzionat că procurorul de caz neîntemeiat a dispus efectuarea

expertizei psihiatrice.

Instanța de fond la fel a stabilit că dispunerea efectuării percheziției la domiciliul

lui Vitalie Cazacu este neîntemeiată, fiind încălcate prevederile art.12, alin.(1) din

Codul de procedură penală, care stipulează că inviolabilitatea domiciliului este

garantată de lege, iar telefoane mobile și 2 carnețele ridicate în temeiul procesului-

verbal de percheziție din 29 iunie 2018, nu au nici o legătură cu infracțiunea incriminată

lui Vitalie Cazacu.

În aceste circumstanțe, instanța de judecată a apreciat ca fiind fondată concluzia

Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la comiterea de către ex-procurorul

Veaceslav Cernalev a abaterii disciplinare prevăzute de art. 38, lit. b) și e) din Legea

nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ori acțiunile menționate sunt

rezultatul cercetării superficiale, incomplete și nu sub toate aspectele a circumstanțelor

cauzei de către organul de urmărire penală, rolul pasiv a ex-procurorului Veaceslav

Cernalev în conducerea urmăririi penale, or, în cadrul judecării cauzei, învinuirea

înaintată lui Vitalie Cazacu în baza art. 2011, alin. (1) lit. a) și b) Cod penal nu și-a găsit

confirmare.

Cu referire la argumentul lui Veaceslav Cernalev precum că autoritatea publică

n-a stabilit întrunirea elementelor constitutive ale abaterii disciplinare imputate

acestuia, dar s-a limitat doar la enunțarea declarativă despre existența unei abateri

disciplinare în acțiunile procurorului, instanța de judecată a menționat că Consiliul

Superior al Procurorilor nu a făcut calificări juridice, nu s-a expus pe fond referitor la

hotărârile procesual-penale adoptate de procurorul Veaceslav Cernalev, ci doar a

apreciat conduita procesuală a acesteia, la modul în care s-a raportat la atribuțiile

procesuale ale unui procuror, fundamentate pe independența acestuia la efectuarea

urmăririi penal.

8

Totodată, instanța de judecată a concluzionat că procurorul-șef al Secției unificare

a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată a Direcției

Judiciare a Procuraturii Generale, Vladimir Adam, potrivit Secțiunea 3, Secția

unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată al

Regulamentului Procuraturii, aprobat prin ordinul Procurorului General nr. 24/28 din

24 septembrie 2016, a avut dreptul de a depune sesizarea cu privire la fapta ce poate

constitui abatere disciplinară.

Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din data de 27 iunie 2022 a depus

recurs Veaceslav Cernalev, reprezentat de avocatul Cristina Sultan, prin care a solicitat

casarea hotărârii cu adoptarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de către

Veaceslav Cernalev să fie admisă.

În motivarea recursului Veaceslav Cernalev, reprezentat de avocatul Cristina

Sultan a reiterat circumstanțele de fapt menționate în cererea de chemare în judecată,

susținând că hotărârea nr.1-98/2021 din 30 septembrie 2021 a Consiliului Superior al

Procurorilor cu privire la examinarea contestațiilor împotriva hotărârii Colegiului de

disciplină și etică nr. 3-64/21 din 18 iunie 2021 adoptată în privința ex-procurorului

Veaceslav Cernalev este una ilegală și nemotivată.

Recurentul a menționat că Consiliul Superior al Procurorilor, în hotărârea

adoptată în privința acestuia, neîntemeiat a constatat că acțiunile sale la conducerea

urmăririi penale privind învinuirea lui Vitalie Cazacu în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 2011, alin. (1), lit. a) și b) din Codul penal, sunt contrare atribuiților de

serviciu, manifestate prin nerespectarea obligației de a lua toate măsurile prevăzute de

lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor

cauzei pentru stabilirea adevărului, punerea sub învinuire a persoanei în lipsa probelor,

neexercitarea controlului asupra legalității reținerii persoanei, solicitarea de a dispune

arestarea și plasarea persoanei în staționar pentru expertizare în lipsa temeiurilor

prevăzute de Codul de procedură penală.

Veaceslav Cernalev a susținut că această opinie nu este bazată pe conștiința de

drept, prevederile legale ce reglementează pornirea și desfășurarea urmăririi penale,

dar este una subiectivă a Consiliul Superior al Procurorilor.

Totodată, recurentul a menționat că a fost încălcat termenul general de efectuare

a procedurii administrative, ori Vitalie Cazacu la 20 octombrie 2020 a depus o petiție,

ulterior la 15 aprilie 2021 procurorul-șef al Secției unificare a practicii în domeniul

reprezentării învinuirii în instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii

Generale, Vladimir Adam a depus la Consiliul Superior al Procurorilor sesizarea, care

a fost fiind transmisă către Colegiul de disciplină și etică la 21 mai 2021. Hotărârea

Colegiul de disciplină și etică privind încetarea procedurii disciplinare din lipsa abaterii

disciplinare a fost emisă la 18 iunie 2021. Prin hotărârea Consiliului Superior al

Procurorilor a fost adoptată la 30 septembrie 2021, peste termenul general obligatoriu

unei proceduri administrative prevăzut de art. 60 din Codul administrativ și fără a fi

prelungit termenul de examinare a procedurii administrative.

Autoritatea publică pârâtă a emis în anul 2021 actul administrativ, prin care s-au

afectat drepturile fundamentale ale lui Veaceslav Cernalev la un proces echitabil, s-a

viciat dreptul acestuia la examinare în termen legal prescris expres a procedurii

administrative, cu adoptarea unei soluții disproporționale scopului procedurii

administrative și cu efect retroactiv asupra acțiunilor pretins încălcări disciplinare

pretins comise în anul 2018.

9

Veaceslav Cernalev a susținut că Consiliul Superior al Procurorilor nu a luat în

considerație toate faptele care au importanță pentru procedura administrativă, nu a

examinat nemijlocit probele în baza cărora indică în conținutul actului administrativ că

recurentul ar fi comis abatere disciplinară și s-a bazat doar pe materialele scrise

declarativ în sesizare de către o persoană neîmputernicită corespunzător, deși urma să

investigheze starea de fapt în modul prevăzut de lege și să se conducă de probe,

declarațiile terțelor, martorilor, să interpeleze informații, etc-acțiuni neîndeplinite de

către autoritatea publică și care direct au afectat soluționarea procedurii administrative

prin emiterea actului administrativ individual defavorabil și, respectiv dreptul

recurentului la un proces echitabil.

La 14 noiembrie 2022 Consiliul Superior al Procurorilor a depus referință, prin

care a menționat că obiecțiile recurentului, formulate în cererea de recurs, sunt

neîntemeiate și inadmisibile, nefiind susținute de argumente plauzibile, care să fie în

măsură să răstoarne concluziile instanței de judecată sau să demonstreze că acestea sunt

viciate.

Toate argumentele invocate de către recurent au fost examinate și analizate de

Curtea de Apel Chișinău, reprezentând, de facto, același conținut factologic și juridic

care a fost exprimat în cererea de chemare în judecată, ceea ce nu întrunește condiția

motivării corespunzătoare necesare pentru desființarea soluției instanței de judecată.

Totodată, Consiliul Superior al Procurorilor a menționat că sunt eronate

argumentele recurentului că hotărârea contestată a fost adoptată peste termenul general

unei proceduri administrative și că Veaceslav Cernalev nu a fost înștiințat/notificat la

ședințele Consiliului Superior al Procurorilor.

În acest sens a indicat că potrivit pct.55 din Regulamentul privind organizarea și

activitatea Colegiului de disciplină și etică, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior

al Procurorilor nr.12-228/16 din 14 septembrie 2016, Colegiul urmează să adopte

decizia cu privire la cauza disciplinară de regulă în cel mult 2 luni de la primirea

materialelor de la Inspecția procurorilor. Expirarea termenului de două luni nu este

temei de încetare a procedurii disciplinare.

Totodată, potrivit art.40, alin.(3) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016, procedura

disciplinară se derulează, de regulă, într-un termen de 6 luni de la depunerea sesizării

privind fapta ce poate constitui abatere disciplinară. Termenul de 6 luni nu reprezintă

termen de prescripție pentru tragerea la răspundere disciplinară. Respectiv,

argumentele reprezentantului recurentului cu referire la art. 60 din Codul administrativ

nu sunt aplicate speței în cauză.

La fel a menționat că prezentul recurs se referă la caracterul eronat al

argumentelor recurentului din cererea de recurs precum că sesizarea procurorului-șef

al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de

judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, Vladimir Adam, nu

corespunde exigenților legii, deoarece acesta nu avea drept de sesizare. În acest sens a

relatat că potrivit Regulamentului privind conținutul și procedura de depunere a

sesizării cu privire la abaterea disciplinară comisă de procuror, aprobat prin hotărârea

Consiliului Superior al procurorilor nr.12- 240/16 din 29 septembrie 2016 precum și

art.43, alin. (l), lit. a) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016, procurorul-șef al Secției

unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din

cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, Vladimir Adam, are dreptul de a

depune sesizare cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară, inclusiv fiind

10

persoană interesată, deoarece reiese exclusiv din competența Secției unificare a

practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată.

Consiliul Superior al Procurorilor a susținut că acțiunile ex-procurorului

Veaceslav Cernalev întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare

reglementate de art.38, lit. b) și lit. e) din Legea 3 din 25 februarie 2016, adică aplicarea

necorespunzătoare a legislației, dacă acest lucru nu este justificat de schimbarea

practicii de aplicare a normelor stabilite în sistemul de drept și încălcarea gravă a legii.

În opinia Consiliului Superior al Procurorilor, reflectată în hotărârea nr. 1-98/21

din 30 septembrie 2021, este inacceptabilă prestația profesională a ex-procurorului

Veaceslav Cernalev cu referire la rolul său privind derularea urmăririi penale în această

speță, nefiind posibilă invocarea justificării că în așa fel a fost exteriorizat

raționamentul logico-juridic, bazat pe independența procesuală garantată de lege. Prin

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-98/21 din 30 septembrie 2021 nu s-

a declarat ilegalitatea vreunui act emis de procuror, ci s-a dat apreciere acțiunilor ex-

procurorului întreprinse în cadrul unui dosar penal, fără ca concluziile respective să

producă efecte juridice în privința ordonanțelor procurorului.

În conformitate cu art. 244, alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 27 iunie 2022, tot la

aceiași dată a notificat dispozitivul hotărârii. Hotărârea motivată din 27 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată prin intermediul poștei electronice, la data de

21 septembrie 2022 (f.d.199).

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

Veaceslav Cernalev, reprezentat de avocatul Cristina Sultan, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 06 iulie 2022 și motivarea acestuia

la 20 octombrie 2022 în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de către Veaceslav Cernalev, reprezentat de avocatul Cristina Sultan, s-a numit spre

examinare în fond, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului precum și a intimatului expuse în

referință, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în recurs,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de

Veaceslav Cernalev, reprezentat de avocatul Cristina Sultan, urmează a fi admis, casată

integral hotărârea instanței de fond, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii,

din motivele ce succed.

11

Conform art. 248, alin. (1), lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței

de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu art. 194, alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22, alin. (1) coroborat cu art. 219, alin.

(1) din Codul administrativ, care stipulează că instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Conform art. 224, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ, examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele

hotărâri: în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul

administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii

prealabile, dacă acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile

sale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de

judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată

să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului,

drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat.

Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în

considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din

09 decembrie 1994 §27).

Din materialele dosarului administrativ rezultă că la 15 aprilie 2021 procurorul-

șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de

judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, Vladimir Adam a depus

la Consiliul Superior al Procuraturii sesizarea cu privire la faptele ce pot constitui

abateri disciplinare, comise de către procurorul Veaceslav Cernalev. (fila dosarului

administrativ 4-13)

La 20 aprilie 2021 Consiliul Superior al Procuraturii a remis sesizarea Inspecției

procurorilor pentru organizarea examinării sesizării cu privire la faptele ce pot constitui

abatere disciplinară, pretinse a fi comise de către ex-procurorul Veaceslav Cernalev, în

cadrul gestionării cauzei penale nr. 2019030736. (fila dosarului administrativ 1)

12

Prin decizia Inspecției procurorilor din data de 28 mai 2021 cauza disciplinară în

privința ex-procurorul Veaceslav Cernalev a fost transmisă Colegiului de disciplină și

etică pentru examinare. (fila dosarului administrativ 145-152)

Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor prin

decizia din data de 18 iunie 2021 a încetat procedura disciplinară inițiată în privința ex-

procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Veaceslav Cernalev pe

motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară. (f.d.38-50, vol.I)

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-98/2021 din data de 30

septembrie 2021 au fost admise contestațiile declarate de către Inspecția procurorilor

și procurorul-șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în

instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii Generale, Vladimir Adam

împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor nr. 3-45/2021 din 15 iunie 2021, a fost casată această hotărâre și adoptată

o hotărâre nouă, prin care a fost constatată comiterea de către ex-procurorul Veaceslav

Cernalev a abaterii disciplinare prevăzute de art. 38, lit. b) și e) din Legea nr. 3 din 25

februarie 2016 cu privire la Procuratură și sistată procedura disciplinară din motiv că

procurorul și-a încetat raporturile de serviciu înainte de emiterea hotărârii cu privire la

cauza disciplinară.

Nefiind de acord cu hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-98/2021

din data de 30 septembrie 2021, invocând lipsa în acțiunile sale a abaterii disciplinare,

la 18 februarie 2022 Veaceslav Cernalev a înaintat prezenta acțiune, solicitând anularea

hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-98/2021 din data de 30 septembrie

2021.

În conformitate cu dispozițiile art. 191, alin. (3) din Codul administrativ, Curtea

de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ

împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al

Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în

contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Curtea de Apel Chișinău prin

hotărârea din 27 iunie 2022 a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către

Veaceslav Cernalev.

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 27 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele

dosarului, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios,

consideră că soluția dată de către instanța ierarhic inferioară este greșită.

În acest context, instanța de judecată reiterează că întru soluționarea corectă a

litigiului dedus judecății nu poate fi constrânsă, la examinarea litigiului dedus judecății

doar prin prisma normelor invocate de către participanții la proces, ci este liberă să le

analizeze și în raport cu prevederile relevante pentru soluționarea justă a litigiului

dedus judecății, importante fiind argumentele aduse în acest sens.

În conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016

procedura disciplinară este aplicabilă procurorilor în funcție și procurorilor care și-au

încetat raporturile de serviciu. Procurorii sunt sancționați disciplinar pentru comiterea

abaterilor disciplinare prevăzute la art.38 doar în cazul în care au fost săvârșite cu

intenție ori cu neglijență gravă, conform prevederilor art.381.

13

Conform art. 51, lit. d) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 după examinarea

cauzei disciplinare, Colegiul de disciplină și etică adoptă una din următoarele hotărâri:

privind încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere

disciplinară.

La caz, Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor, constatând că nu a fost comisă o abatere disciplinară, a încetat procedura

disciplinară în privința ex-procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani,

Veaceslav Cernalev. Hotărâre care a fost contestată de către Inspecția procurorilor și

procurorul-șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în

instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii Generale, Vladimir Adam.

Astfel, în urma examinării contestațiilor Consiliul Superior al Procurorilor, în

baza art.86, alin. (3), lit. b) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 a decis casarea

hotărârii contestate și adoptarea unei noi hotărâri prin care se soluționează cauza.

Instanța de recurs menționează că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul

normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în

coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente, care se completează una pe alta ca

făcând parte dintr-un sistem juridic coerent. Prin urmare, sunt aplicabile și prevederile

art. 21 din Codul administrativ, potrivit cărora autoritățile publice trebuie să acționeze

în conformitate cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate

fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate.

Principiul de legalitate impune respectarea procedurii administrative de către toate

autoritățile publice, iar instanțele de judecată trebuie în mod constant să verifice

aplicarea acestui principiu, fiind un aspect imperativ al statului de drept garantat prin

art. 1 și art. 53 din Constituție.

Totodată, articolul 137 din Codul administrativ stipulează că în exercitarea

dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință

în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Dacă autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe consecințe

juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se reduce la

alegerea consecinței juridice/soluției legale. Stările de fapt identice în esență se tratează

identic. O tratare neidentică a două stări de fapt identice se admite numai dacă există

un motiv obiectiv. Dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul

discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să își exercite

dreptul discreționar în același mod. Această regulă nu se aplică dacă autoritatea publică

intenționează să își schimbe în viitor practica de exercitare a dreptului discreționar în

cazuri similare.

În conformitate cu 225, alin. (1) și (2) din Codul administrativ instanța de judecată

nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ.

Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează

la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în

considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate, este

evident că instanța de fond, examinând cauza, greșit a concluzionat despre necesitatea

respingere acțiunii depuse de către Veaceslav Cernalev, deoarece la emiterea hotărârii

nr. 1-98/2021 din data de 30 septembrie 2021 Consiliul Superior al Procurorilor a

exercitat defectuos dreptul discreționar.

14

În susținerea acestei concluzii completul Curții Supreme de Justiție reține art. 6,

alin. (3), lit. a), c) și d) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 potrivit căruia procurorul

este obligat să-și îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate cu Constituția,

legislația Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova

este parte; să asigure respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului

în exercitarea atribuțiilor sale; să respecte regulile deontologice ale procurorilor și să

se abțină de la fapte care ar discredita imaginea Procuraturii sau ar afecta prestigiul

profesiei de procuror.

Conform art. 252 din Codul de procedură penală, urmărirea penală are ca obiect

colectarea probelor necesare cu privire la existența infracțiunii, la identificarea

făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală

în judecată în condițiile legii și pentru a se stabili răspunderea acestuia.

Totodată art. 254 din Codul de procedură penală stabilește rolul activ al organului

de urmărire penale, astfel organul de urmărire penală este obligat să ia toate măsurile

prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a

circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului.

Din copia dosarului penal rezultă că la 11 mai 2018, în REI - 1 al Inspectoratului

de Poliție Buiucani, sub nr. 1010, a fost înregistrată plângerea depusă de către Victoria

Eșanu, prin care solicită atragerea la răspundere a concubinului ei Vitalie Cazacu.

Din declarațiile Victoriei Eșanu rezultă că Vitalie Cazacu, cu care concubina pe

adresa mun. Chișinău, str. xxxxx, urmărind scopul aplicării acțiunilor violente fizice și

psihice față de ea, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său,

începând din perioada verii anului 2014 până la 11 mai 2018, având intenția de

intimidare în scopul impunerii voinței sale și a menține controlul personal asupra ei,

periodic provoca conflicte fără motiv, numind-o cu cuvinte necenzurate urmate de

aplicarea față de aceasta a loviturilor în regiunea capului și a corpului. În cadrul

conflictelor inițiate o amenința cu omor, cu mutilare prin diferite metode violente

precum și cu cauzarea vătămărilor corporale până la gradul de invaliditate, iar la 11

mai 2018, aproximativ la ora 08:00 min., aflându-se împreună în automobilul de

modelul „W Pasat” cu n/î xxxxx, cu care se deplasau pe str. Alba Iulia, 75 din mun.

Chișinău, spontan i-a aplicat multiple lovituri cu pumnul în regiunea feței și capului,

cauzând-i astfel vătămări corporale.

La 11 mai 2018, în temeiul plângerii Victoriei Eșanu, ofițerul de urmărire penală

a IP Buiucani, Vasile Terzi a început urmărirea penală în privința lui Vitalie Cazacu

conform elementelor infracțiunii prevăzute la art.2011, alin. (1) lit. b) din Codul penal.

Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din 18 mai 2018 Vitalie Cazacu a

fost recunoscut în calitate de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011,

alin.(1) lit. b) din Codul penal, acesta fiind reținut în temeiul art.166, alin.(1), pct.2)

din Codul de procedură penală, fiind întocmit procesul-verbal.

La 19 mai 2018 Vitalie Cazacu, în baza ordonanței procurorului în Procuratura

mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Veaceslav Cernalev, a fost sus sub învinuire, fiindu-i

încriminată infracțiunea prevăzută de art. 2011, alin.(1) lit. a) și b) din Codul penal.

Tot atunci procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Veaceslav

Cernalev a înaintat demers, prin care a solicitat aplicarea față de învinuitul Vitalie

Cazacu a măsurii preventive și internarea acestuia în instituția psihiatrică din cadrul

IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, pentru o durată de 30 de zile.

15

Prin încheierea din data de 19 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis integral demersul procurorul Veaceslav Cernalev, s-a aplicat față de

învinuitul Vitalie Cazacu măsura preventivă „arestarea preventivă” pe un termen de 30

de zile, totodată s-a autorizat internarea învinuitului Vitalie Cazacu în instituția

psihiatrică Secția psihiatrie medic-legală staționară Chișinău, pentru o durată de 30 de

zile.

Ulterior, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Veaceslav

Cernalev, prin demersul din 11 iunie 2018, a solicitat prelungirea față de învinuit a

măsurii preventive și internarea învinuitului în instituția psihiatrică din cadrul IMSP

Spitalul Clinic de Psihiatrie pentru o durată de 30 de zile.

Prin încheierea din data de 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis parțial demersul procurorului Veaceslav Cernalev, s-a aplicat măsura

preventivă sub formă liberare provizorie sub control judiciar în privința lui Vitalie

Cazacu, pe un termen de 60 de zile.

La 21 iunie 2018 procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani,

Veaceslav Cernalev a înaintat demers, prin care a solicitat autorizarea efectuării

percheziției, care prin încheierea din 21 iunie 2018 a judecătorului de instrucție a fost

autorizată efectuarea percheziției la domiciliul lui Vitalie Cazacu, în s. Vornicești, r-

nul Strășeni.

Prin ordonanța procurorului, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun.

Chișinău, șef al Oficiului Buiucani din 10 august 2018, cauza penală a fost retrasă din

procedura procurorului Veaceslav Cernalev și transmisă în gestiune unui alt procuror

pentru conducerea urmăririi penale în continuare.

Astfel, rechizitoriul pe cauza penală menționată a fost întocmit de către un alt

procuror la 28 septembrie2018, care la 01 octombrie 2018 a trimis cauza penală în

judecată.

Prin sentința din data de 19 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

Vitalie Cazacu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2011, alin.(1) lit. a) din Codul penal.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2021, sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 19 august 2020, prin care Cazacu Vitalie a fost

condamnat, a fost casată și s-a pronunțat o nouă hotărâre. Procesul penal în privința lui

Vitalie Cazacu a fost încetat, pe motiv că fapta constituie o contravenție prevăzută de

art. 781 Cod contravențional, cu liberarea acestuia de răspundere contravențională

pentru fapta comisă, în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere

la răspundere contravențională.

Consiliul Superior al Procurorilor prin hotărârea nr. 1-98/2021 din 30 septembrie

2021 a constatat comiterea de către ex-procurorul Veaceslav Cernalev a abaterii

disciplinare prevăzute de art. 38, lit. b) și e) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu

privire la Procuratură, menționând că procurorul nu a asigurat efectuarea unei

investigații în cadrul cauzei penale aflate în gestiune, nu a asigurat verificarea

informațiilor prezentate precum și în lipsa bănuielii rezonabile și mijloacelor de probă

neîntemeiat l-a pus sub învinuire în baza art. 2011, alin.(1) lit. a) și b) din Codul penal.

La fel și faptul inacțiunii manifestate la reținerea neîntemeiată a lui Vitalie Cazacu pe

un termen de 72 de ore, ilegalitatea dispunerii prin demers și netemeinicia aplicării în

prevină lui Vitalie Cazacu a măsurii preventive cu dispunere a internării acestuia în

instituția psihiatrică.

16

În conformitate cu prevederile art. 38, lit. b) și e) din Legea nr. 3 din 25 februarie

2016 cu privire la Procuratură, constituie abatere disciplinară neaplicarea sau aplicarea

necorespunzătoare a legislației, dacă acest lucru nu este justificat de schimbarea

practicii de aplicare a normelor stabilite în sistemul de drept și încălcarea gravă a legii.

În circumstanțele relatate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Consiliul Superior al Procurorilor a constatat săvârșirea abaterilor disciplinare

imputate lui Veaceslav Cernalev într-un mod eronat, stabilind în mod formal

îndeplinirea cumulativă a elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute

de art. 38 lit. b) și e) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016.

Analizând încălcările imputate ex-procurorului Veaceslav Cernalev în activitatea

sa, instanța de recurs conchide că acestea au fost formulate cu caracter general, fiind o

opinie subiectivă a Consiliului Superior al Procurorilor.

Sub acest aspect completul de judecată menționează că pentru a constata abaterea

disciplinată este necesar de a stabili dacă procurorul cu intenție sau din neglijență a

încălcat normele de drept material sau procedural. Este esențial faptul că intenția să fie

demonstrată în mod cert în baza probatoriului acumulat în cadrul procedurii

disciplinare. Deci, doar erorile săvârșite în mod intenționat, cu abuz deliberat, cu

neglijență ar trebui să soldeze cu proceduri disciplinari și sancțiuni.

Totodată, instanța de recurs subliniază că răspunderea individuală pentru

exercitarea funcțiilor judiciare trebuie să fie legată doar de respectarea de către

procuror a standardelor de conduită profesională, etică și respectarea procedurilor

legale.

Potrivit pct. 6 din Codul de etică al procurorilor, aprobat prin hotărârea Adunării

Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016, procurorii se află în serviciul societății,

sunt responsabili de conduita lor și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să

onoreze jurământul depus, respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită

potrivit următoarelor principii: supremației legii; independenței; integrității;

imparțialității; profesionalismului; colegialității; transparenței; confidențialității;

corectitudinii.

La rândul său art. 3 din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 reglementează

principiile de organizare și de activitate a Procuraturii și a procurorului, astfel

procurorul își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității, imparțialității,

rezonabilității, integrității și independenței procesuale, care îi oferă posibilitatea de a

lua în mod independent și unipersonal decizii în cauzele pe care le gestionează.

Conform art. 51, alin. (3) din Codul de procedură penală la exercitarea atribuțiilor

sale în procesul penal, procurorul este independent și se supune numai legii. El, de

asemenea, execută indicațiile scrise ale procurorului ierarhic superior privind

înlăturarea încălcărilor de lege și omisiunilor admise la efectuarea și/sau la conducerea

urmăririi penale.

Cu precădere, urmează de menționat că principiul independenței procesuale al

procurorului presupune că acesta trebuie să aibă liberate neîngrădită pentru a

instrumenta cauzele aflate în gestiune în mod imparțial, potrivit propriei loc convingeri

și interpretări a faptelor, precum și în conformitate cu legea aplicabilă.

Legalitatea acțiunilor întreprinse de către procurorul Veaceslav Cernalev în cadrul

gestionării cauzei penale privind învinuirea lui Vitalie Cazacu, care au fost supuse

controlului judiciar, pot fi verificate prin prisma procedurii disciplinare doar în limita

circumstanțelor noi care nu au fost cercetate pe calea controlului ierarhic superior.

17

Consiliul Superior al Procurorilor prin actul administrativ contestat a sancționat

conduita procesuală a procurorului Veaceslav Cernalev, manifestată prin nerespectarea

obligațiilor de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate

aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului,

punerea sub învinuire a persoanei în lipsa probelor.

Instanța de recurs consideră alegațiile Consiliului Superior al Procurorilor

eronate, ori circumstanțele cauzei denotă conduita activă a procurorului Veaceslav

Cernalev față de obligațiile sale funcționale în situația când avea în gestiune un dosar

penal intentat la plângerea Victoriei Eșanu privind violența aplicată, pe o perioada de

patru ani de către concubinul acesteia.

În conformitate cu art. 281, alin. (1) din Codul de procedură penală, dacă, după

examinarea raportului organului de urmărire penală și a materialelor cauzei, procurorul

consideră că probele acumulate sunt concludente și suficiente, el emite o ordonanță de

punere sub învinuire a persoanei.

Totodată, conform art. 101, alin. (2) din Codul de procedură penală,

reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform

propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și

în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită

pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată.

Instanța de recurs menționează că procurorul în Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Buiucani, Veaceslav Cernalev, având la bază plângerea Victoriei Eșanu și având

o bănuiala rezonabilă că Vitalie Cazacu a fost săvârșită infracțiunea prevăzută la art.

2011, alin. (1), lit. a) și b) din Codul penal, manifestată prin aplicarea violenței în

familie a dispus punerea acestuia sub învinuire. Or, prioritar pentru autoritățile

judiciare naționale (inclusiv procurorul) să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru

stabilirea adevărului.

Prin urmare, argumentul Consiliului Superior al Procurorilor privind caracterul

ilegal al învinuirii înaintate lui Vitalie Cazacu nu poate fi reținut de către instanța de

recurs, ori la caz, nu este probată intenția procurorului Veaceslav Cernalev de a încălca

normele de drept material sau procedural și de a-l pune sub învinuire pe Vitalie Cazacu

în comiterea art. 2011, alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.

Cu referire la constatările Consiliului Superior al Procurorilor privind inacțiunile

procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Veaceslav Cernalev

manifestate la reținerea neîntemeiată a lui Vitalie Cazacu pe un termen de 72 de ore,

instanța de recurs menționează că prin prisma art. 166 din Codul de procedură penală

organul de urmărire penală are dreptul să rețină persoana, dacă există o bănuială

rezonabilă privind săvârșirea unei infracțiuni.

Potrivit procesului-verbal din 18 mai 2018 Vitalie Cazacu a fost reținut, în temeiul

art. 166, alin. (1), pct. 2 din Codul de procedură penală din motiv că victima indică

direct că acesta a comis infracțiunea, totodată în baza art. 166, alin. (3) din Codul de

procedură penală există temeiuri rezonabile de a presupune că acesta poate va

împiedica aflarea adevărului sau va săvârși alte infracțiuni.

Procurorul Veaceslav Cernalev a considerat întemeiată reținerea lui Vitalie

Cazacu, având în vedere că avea o bănuială rezonabilă că Vitalie Cazacu a aplicat

violență față de concubina sa Victoria Eșanu, ori la 19 mai 2018 l-a pus sub învinuire

în comiterea art. 2011, alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal.

18

Astfel, instanța de recurs conchide că constatările Consiliului Superior al

Procurorilor privind inacțiunile procurorului Veaceslav Cernalev, manifestate la

reținerea lui Vitalie Cazacu pe un termen de 72 de ore, sunt eronate. Reținerea lui

Vitalie Cazacu a avut drept scop contracararea aplicării în continuare a violenței față

de concubina sa Victoria Eșanu cu care locuia pe adresa mun. Chișinău, str. xxxxx.

În susținerea aceste concluzii instanța de recurs menționează că sunt relevante

prevederile art. 176, alin. (1) din Codul de procedură penală potrivit cărora măsurile

preventive pot fi aplicate de către procuror, din oficiu ori la propunerea organului de

urmărire penală, sau, după caz, de către instanța de judecată numai în cazurile în care

există suficiente temeiuri rezonabile, susținute prin probe, de a presupune că bănuitul,

învinuitul, inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de

instanță, să exercite presiune asupra martorilor, să nimicească sau să deterioreze

mijloacele de probă sau să împiedice într-un alt mod stabilirea adevărului în procesul

penal, să săvârșească alte infracțiuni ori că punerea în libertate a acestuia va cauza

dezordine publică.

Din materialele dosarului rezultă că procurorul în Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Buiucani, Veaceslav Cernalev a avut temei de a înainta demers și de a solicita

aplicarea față de învinuitul Vitalie Cazacu a măsurii preventive și internarea acestuia

în instituția psihiatrică din cadrul IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, pentru o durată de

30 de zile, luând în considerație personalitatea învinuitului.

La acest aspect se reține că potrivit revendicării (F 246), prezentă în copia dosarul

penal, Cazacu Vitalie anterior a fost tras la răspundere penală prin:

1) sentința Judecătoriei Strășeni din 23 decembrie 1989, în baza art. 89 din Codul

penal (în redacția Legii din 24.03.1961) la închisoare pe un termen de 6 ani;

2 ) sentința Judecătoriei Strășeni din 15 iulie 1985, în baza art. 15-145, alin. (2),

art. 145, alin. (2) din Codul penal (în redacția Legii din 24.03.1961) la închisoare pe

un termen de 5 ani;

3) sentința Judecătoriei Călărași din 06 iulie 2001, în baza art. 21-40 din Codul

penal (în redacția Legii din 24.03.1961) la amendă în mărime de 1800 lei;

4) sentința Judecătoriei Hîncești din 14 iulie 2005, în baza art. 187, alin (2) din

Codul penal, la amendă în mărime de 3 000 lei

Totodată, potrivit extrasului din fisa medicală a bolnavului, Vitalie Cazacu nr.

1809194, eliberată organului de urmărire penală de către IMSP Institutul de Medicină

Urgentă, clar rezultă că, acestuia i-a fost stabilit diagnosticul prezumptiv: xxxxx.

În circumstanțele relatate și din analiza acțiunilor procurorului Veaceslav

Cernalev rezultă că acesta a acționat conform normelor de drept procedural sus-

menționate și a avut drept scop înlăturarea violenței aplicată de către Vitalie Cazacu

părții vătămate Victoria Eșanu, luând în considerație comportamentul învinuitului

Vitalie Cazacu.

Prin urmare, completul de judecată reține că conduita profesională a procurorului

Veaceslav Cernalev, prin nereacționarea în vederea anulării actelor organului de

urmărire penală, care a stat la baza reținerii precum și înaintarea demersurilor privind

aplicarea măsurii preventive cu dispunerea internării învinuitului în instituția

psihiatrică, nu este compromisă, ori acesta a acționat în scopul bunei desfășurări a

procesului penal, având o bănuială rezonabilă că Vitalie Cazacu a comis infracțiunea

prevăzută la art. 2011, alin (1), lit. a) și b) din Codul penal.

19

La fel nu se atestă comportamentul necorespunzător al procurorului la dispunerea

efectuării percheziției la domiciliul lui Vitalie Cazacu, ori din declarațiile părții

vătămate rezultă că în luna noiembrie 2017 Vitalie Cazacu a amenințat-o cu pistolul pe

care îl păstra în casa de locuit în s. xxxxx, r-nul xxxxx iar luând în considerare

personalitatea învinuitului și anume că acesta de mai multe ori a fost atras la

răspunderea penală, această acțiune era necesară.

Mai mult, din analiza acțiunilor întreprinse de către procurorul Veaceslav

Cernalev la gestionarea cauzei penale privind învinuirea lui Vitalie Cazacu se atestă că

procurorul a acționat cu scopul de a înlătura violența în familie, care dura mai mult de

patru ani, indiferent dacă la acel moment partea vătămată Victoria Eșanu avea sau nu

vătămări corporale și pentru a cerceta sub toate aspectele, complet și obiectiv

circumstanțele cauzei pentru stabilirea adevărului.

În contextul celor relatate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, la caz, nu s-a confirmat intenția lui Veaceslav Cernalev de a încălca normele

de drept material sau procedural, care este o cerință obligatorie pentru a constata

existența abaterii disciplinare.

În lipsa unuia dintre elemente constitutive și anume intenția, abaterea disciplinară

nu subzista și, deci, nu poate fi angajată răspunderea disciplinară a procurorului.

În circumstanțele relatate și din analiza actului administrativ contestat, instanța de

recurs nu poate reține în acțiunile procurorului Veaceslav Cernalev comiterea abaterii

disciplinare prevăzute la art. 38, lit. b) și e) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3

din 25 februarie 2016.

Prin urmare, instanță de fond eronat a stabilit că, la caz, ex-procurorul în

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Veaceslav Cernalev a comis abatere

disciplinară, prevăzută de art. 38, lit. b) și e) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 și

anume neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a legislației, dacă acest lucru nu

este justificat de schimbarea practicii de aplicare a normelor stabilite în sistemul de

drept și încălcarea gravă a legii și a menținut hotărârea nr. 1-98/2021 din 30 septembrie

2021 a Consiliului Superior al Procurorilor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că

Consiliul Superior al Procurorilor selectiv a constatat în acțiunile ex-procurorului

Veaceslav Cernalev comiterea abaterii disciplinare, ori potrivit ordonanței procurorului

adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău, șef al Oficiului Buiucani din

10 august 2018, cauza penală a fost retrasă din procedura procurorului Veaceslav

Cernalev și transmisă în gestiune unui alt procuror, care a întocmit rechizitoriul și a

susținut învinuirea în instanța de judecată.

Din materialele dosarului nu rezultă că procurorul, care a preluat conducerea

urmăririi penale și a susținut învinuirea adusă lui Vitalie Cazacu de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2011, alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal în instanța de

judecată, a fost atras la răspundere disciplinară.

Argumentul lui Veaceslav Cernalev privind faptul că sesizarea a fost depusă de

către o persoană neîmputernicită de lege să înainteze sesizări cu privire la fapte ce pot

constitui abateri disciplinare comise de procurori, este respins de către instanța de

recurs, deoarece potrivit pct. 2.1, lit. f) al Regulamentului privind conținutul și

procedura de depunere a sesizării cu privire la abaterea disciplinară comisă de procuror,

aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12- 240/16 din 29

20

septembrie 2016, sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară

comisă de procuror poate fi înaintată de procurorii-șefi.

Totodată prin prisma Regulamentului Procuraturii aprobat prin ordinul nr. 24/28

din 24 septembrie 2016 procurorii din cadrul Secției unificare a practicii în domeniul

urmăririi penale inițiază sau, după caz, sesizează autoritatea competentă cu privire la

inițierea procedurii disciplinare pentru încălcările de lege, pentru neîndeplinirea sau

îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor în cadrul procedurilor penale de către

ofițerii de urmărire penală, lucrătorii organelor de constatare, lucrătorii organelor care

exercită activitatea specială de investigații, precum și de către alte persoane.

Astfel, procurorul-șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării

învinuirii în instanțele de judecată a Direcției Judiciare a Procuraturii Generale,

Vladimir Adam, are dreptul de a depune sesizare cu privire la fapta ce poate constitui

abatere disciplinară, inclusiv fiind persoană interesată deoarece reiese exclusiv din

competența Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele

de judecată.

Cu referire la argumentul lui Veaceslav Cernalev precum că, la caz, a fost încălcat

termenul de efectuare a procedurii administrative, prevăzut de art. 60 din Codul

administrativ, este respins de către completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

ori prevederile acestui articol nu sunt aplicabile speței.

În conformitate cu art. 60 alin. (1) din Codul administrativ, termenul general în

care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu

prevede altfel.

Conform art.40, alin. (3) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 procedura

disciplinară se derulează, de regulă, într-un termen de 6 luni de la depunerea sesizării

privind fapta ce poate constitui abatere disciplinară. Termenul de 6 luni nu reprezintă

termen de prescripție pentru tragerea la răspundere disciplinară.

La caz, se atestă că sesizarea privind faptele ce pot constitui abateri disciplinare,

comise de către procurorul Veaceslav Cernalev, a fost depusă la 15 aprilie 2021, iar la

data de 30 septembrie 2021 s-a constatat comiterea de către ex-procurorul Veaceslav

Cernalev a abaterii disciplinare prevăzute de art. 38, lit. b) și e) din Legea nr. 3 din 25

februarie 2016 cu privire la Procuratură.

În acest context instanța de recurs conchide că termenul de 6 luni de efectuare a

procedurii disciplinare, stabilit de legea specială, a fost respectat.

Cu toate acestea instanța de recurs reține că Consiliul Superior al Procurorilor a

încălcat termenul de tragere la răspundere disciplinară a ex-procurorul Veaceslav

Cernalev.

În acest sens se rețin prevederile art. 40, alin. (1) și (2) din Legea nr. 3 din 25

februarie 2016 cu privire la Procuratură potrivit cărora procurorul poate fi tras la

răspundere disciplinară în termen de 1 an de la data comiterii abaterii disciplinare. Prin

excepție de la prevederile alin.(1), în cazul comiterii unei abateri disciplinare în

activitatea procesuală, termenul de tragere la răspundere disciplinară este de 3 ani de

la data comiterii abaterii respective.

Potrivit aliniatului 2 din norma de drept sus citată, rezultă că procurorul poate fi

tras la răspundere disciplinară în termen de 3 ani de la data comiterii abaterii

disciplinare. Termenul de 3 ani fiind un termen de decădere și nu poate fi prelungit.

În speță, se atestă că Consiliul Superior al Procurorilor prin hotărârea nr. 1-

98/2021 din data de 30 septembrie 2021 a constatat comiterea de către ex-procurorul

21

Veaceslav Cernalev a abaterii disciplinare, manifestată prin neasigurarea efectuării

unei investigații în cadrul cauzei penale aflate în gestiune, neasigurarea verificării

informațiilor prezentate precum și în lipsa bănuielii rezonabile și mijloacelor de probă

neîntemeiat la pus sub învinuire în baza art. 2011, alin.(1) lit. a) și b) din Codul penal.

La fel și faptul inacțiunii manifestate la reținerea neîntemeiată a lui Vitalie Cazacu pe

un termen de 72 de ore, ilegalitatea dispunerii prin demers și netemeinicia aplicării în

prevină lui Vitalie Cazacu a măsurii preventive cu dispunere a internării acestuia în

instituția psihiatrică.

Din materialele copiei dosarului penal rezultă că pretinsele acțiuni ce ar constitui

abatere disciplinară, au fost comise de către ex-procurorul Veaceslav Cernalev la 18

mai 2018 când Vitalie Cazacu a fost reținut de către organul de urmărire penală, la 19

mai 2018 când Vitalie Cazacu a fost sus sub învinuire și înaintat demersul prin care a

solicitat aplicarea față de învinuitul Vitalie Cazacu a măsurii preventive și internarea

acestuia în instituția psihiatrică din cadrul IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, pentru o

durată de 30 de zile, la 11 iunie 2018 când a înaintat demersul de prelungire a măsurii

preventive și internarea învinuitului în instituția psihiatrică din cadrul IMSP Spitalul

Clinic de Psihiatrie pentru o durată de 30 de zile și la 21 iunie 2018 când a înaintat

demers privind autorizarea efectuării percheziției.

În urma celor relatate completul de judecată conchide că termenul de 3 ani de

tragere la răspundere disciplinară, prevăzut expres la art. 40, alin. (2) din Legea nr. 3

din 25 februarie 2016, a fost încălcat de către Consiliul Superior al Procurorilor, ori

ultima acțiune ce se pretinde a fi abatere disciplinară a fost comisă de către ex-

procurorul Veaceslav Cernalev la data de 21 iunie 2018, însă abaterea disciplinară a

fost constatată la data de 30 septembrie 2021.

În temeiul celor expuse, completul de judecată conchide că hotărârea Consiliului

Superior al Procurorilor nr.1-98/2021 din 30 septembrie 2021 cu privire la examinarea

contestațiilor împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr. 3-64/21 din 18

iunie 2021 adoptată în privința ex-procurorului Veaceslav Cernalev nu întrunește

temeiurile de legalitate din motivul lipsei comiterii de către ex-procurorul Veaceslav

Cernalev a abaterii disciplinare prevăzută de art. 38, lit. b) și e) din Legea nr. 3 din 25

februarie 2016.

Având în vedere raționamentele abordate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că, instanța inferioară a aplicat eronat prevederile legii,

nu a cercetat sub toate aspectele probele anexate la materialele cauzei și nu a dat

apreciere tuturor argumentelor invocate de către participanții la proces, motiv pentru

care urmează să fie admis recursul depus de către avocatul Cristina Sultan în interesele

lui Veaceslav Cernalev și casată hotărârea din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

cu emiterea unei noi decizii, de admitere a cererii de chemare în judecată depuse de

Veaceslav Cernalev.

În această consecvență, completul de judecată învederează că soluția asupra

fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile

articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind prevăzută de art.

248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 248, alin. (1) lit. c) și art. 224, alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

22

Se admite recursul depus de către avocatul Cristina Sultan în interesele lui

Veaceslav Cernalev.

Se casează hotărârea din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea în contestare depusă de către

Veaceslav Cernalev împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea

actului administrativ individual defavorabil și se emite o nouă decizie, prin care:

Se admite acțiunea depusă de către Veaceslav Cernalev împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

Se anulează hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-98/2021 din 30

septembrie 2021 cu privire la examinarea contestațiilor împotriva hotărârii Colegiului

de disciplină și etică nr. 3-64/21 din 18 iunie 2021 adoptată în privința ex-procurorului

Veaceslav Cernalev.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

23