3ra-1133/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1133/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Consiliul Superior al

Procurorilor,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Anatolie Pitel împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 30 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

Dosarul nr. 3ra-1133/22

NR. PIGD 2-22033446-01-3ra-02112022

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 (în vigoare până la 1

septembrie 2023) Cod administrativ

Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

30 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților recursul depus de Consiliul Superior al

Procurorilor,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea hotărârii nr.

1-135/2021 din 11.11.2021 ,,Cu privire la examinarea contestațiilor împotriva

hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3-26/2021 din 15.06.2021, adoptată în

privința ex-procurorului Anatolie Pitel”.

Inspecția procurorilor a Procuraturii Generale a transmis Colegiului disciplinar și

etică de pe lângă CSP materialele procedurii disciplinare în privința ex-procurorului

în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Anatolie Pitel, pe motiv că a identificat temei de tragere la răspundere disciplinară.

Pitel, exercitând funcția de procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizare și Cauze Speciale, a acționat prin neîndeplinirea corespunzătoare a

obligațiilor de serviciu și cu admiterea încălcărilor grave de lege.

Colegiului de disciplină și etică nr. 3-26/2021 din 15.06.2021, adoptată în privința ex-

procurorului Anatolie Pitel, a fost încetată procedura disciplinară în privința acestuia,

pe motiv că nu s-a constatat existența abaterii disciplinare.

Criminalității Organizare și Cauze Speciale, Ion Caracuian аu contestat hotărârea

Colegiului de disciplină și etică nr. 3-26/2021 din 15.06.2021, solicitând admiterea

contestației, casarea integrale а hotărârii disciplinare și adoptarea unei noi hotărâri.

nr. 1-135/2021 din 11.11.2021 ,,Cu privire la examinarea contestațiilor împotriva

hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3-26/2021 din 15.06.2021, adoptată în

privința ex-procurorului Anatolie Pitel”, prin care au fost admise contestațiile, casată

hotărârea Colegiului de disciplină și etică nr. 3-26/2021 din 15.06.2021, cu adoptarea

unei noi hotărâri, prin care ех-procurorul Anatolie Pite1 а fost recunoscut vinovat de

comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.38 lit. a) și е) din Legea nr.3 din

25.02.2016 cu privire la Procuratură. Prin aceeași hotărâre CSP a sistat procedura

2

disciplinară, pe motiv că procurorul și-a încetat raporturile de serviciu înaintea

emiterii hotărârii cu privire la cauza disciplinară.

1-135/2021 din 11.11.2021 este nefondată și neîntemeiată, nefiind prezente

elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute dе art.38 lit.a) și е) al Legii

nr.3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură.

esență că, materialele cauzei penale nr. 2017670246 au fost remise la 04.08.2017 în

instanța dе judecată pentru examinare, potrivit următoarelor încadrări juridice.

atitudine neglijentă și lipsită dе profesionalism din partea lui Anatolie Pitel în calitate

de procuror la instrumentarea cauzei penale și la reprezentarea în instanța dе judecată

а învinuirii în numele statului, се а condiționat orientarea greșită а instanței dе

judecată, în lipsa probelor concludente despre comiterea infracțiunilor și pronunțarea

unei sentințe dе condamnare ilegale.

si е) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, Consiliul Superior а1 Procurorilor

а reținut că Anatolie Pitel, fiind persoană cu funcție de demnitate publică și

conștientizând rolul și importanța atribuțiilor се îi reveneau în cadrul exercitării

funcției, și-a îndeplinit necorespunzător obligațiile de serviciu, precum și a încălcat

grav prevederile legii la calificarea juridică а infracțiunii ре саuzа penală vizată.

examinare în fond pentru acuzarea lui Bolboceanu Iurie de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.337 alin.(1) Соd penal.

recunoscut vinovat dе comiterea infracțiunii date, acestuia fiindu-i stabilită о

рedeapsă sub formă 14 ani închisoare, сu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani.

Totodată, corpurile delicte în sumă de 22 280 dolari SUA аu fost transmise in contul

statului.

avocatului inculpatului Bolboceanu Iurie, casată sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani din 13 martie 2018, сu remiterea cauzei penale la rejudecare în aceeași

instanță.

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Dumitru Tomiță a emis o ordonanță, prin

care a renunțat integral la învinuirea adusă inculpatului Bolboceanu Iurie, din motiv

că în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 337 alin.(1) Соd penal.

inculpatul Bolboceanu Iurie а fost achitat, din motive că fapta nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

3

instanța de judecată о cauza penală unde lipsesc probe care ar demonstra vinovăția

persoanei, fapte саrе ar constitui о abatere disciplinară. Consiliul а apreciat сă,

acțiunile lui Anatolie Pitel constituie abatere disciplinară prevăzută de art.38 lit.a) si

е) din Legea cu privire 1а Рrocuratură.

Anatolie Pitel consideră са aceasta este nefondata si neîntemeiata, nefiind prezente

elementele constitutive abaterii disciplinare prevăzute dе art.38 lit.a) si е) din Legea

cu privire la Procuratură.

atât în faza urmăririi penale, cât și la examinarea cauzei în instanța judecată аu fost

apreciate în ansamblu, reieșind din toate mijloacele probatorii administrate la fiecare

etapă a procesului penal.

către procurorul ierarhic superior, prin care să fie anulate careva acte sau acțiuni

procedurale efectuate sau emise de către Anatolie Pitel. Mai mult, atât demersul de

aplicare a măsurii preventive - arestarea preventivă a lui Iurie Bolboceanu, cât și

demersurile cu privire la prelungirea măsurii preventive ale acestuia, au fost motivate

și integral acceptate de instanța de judecată, iar recursurile depuse împotriva acestora

au fost respinse de către instanța de recurs, ca neîntemeiate, atât la faza de urmărire

penală, cât și la cea de examinare a cauzei în fond. Toate măsurile speciale de

investigație efectuate în cadrul urmăririi penale, la finele autorizării acestora, au fost

urmate de încheieri ale judecătorului de instrucție prin care a fost confirmată

respectarea legalității la efectuarea acestora. Or, nu există nicio încheiere a

judecătorului de instrucțiune, prin care să fie declarate nule careva acte procedurale

emise de către Anatolie Pitel.

din 13.03.2018, cât și la pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată sentința, nu există nici o încheiere interlocutorie care ar reține comiterea a

cărorva încălcări de lege de către persoana care a efectuat urmărirea penală. Or, în

cadrul controlului efectuat de către Inspecția procurorilor nu este indicat faptul dacă,

acuzatorul de stat, Dumitru Tomița, ar fi efectuat alte acțiuni suplimentare în instanța

de judecată, care i-ar fi permis acestuia să ajungă la concluzia de a emite o ordonanță

de renunțare la acuzare.

situații, când aceleași probe din dosar, de către un alt acuzator de stat li se dă o altă

apreciere, prin care, acesta concluzionează că, nu ar fi demonstrată vinovăția

persoanei la comiterea infracțiunii indicate la caz.

șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Ion Caracuian, are un caracter tendențios și subiectiv, fiind făcută cu scopul de a

legaliza într-o formă sau alta decizia procurorului Dumitru Tomița, care a reprezentat

acuzarea de stat în cauza penală de învinuire a lui Iurie Bolboceanu, iar ulterior, a

4

emis ordonanța de renunțare integrală la învinuire, iar în consecință, de către instanța

de judecată a fost pronunțată o sentință de achitare a lui Iurie Bolboceanu.

procedură penală, atrage adoptarea de către instanța de judecată a unei sentințe de

achitare sau de încetare a procesului penal.

cauza penală de învinuire a lui Iurie Bolboceanu, este procuror care se află în

subordinea ierarhică a autorului sesizării depuse în privința lui Anatolie Pitel. Or,

Consiliul Superior al Procurorilor urma să rețină faptul că, pronunțarea sentinței de

achitare în cauza penală de învinuire a lui Iurie Bolboceanu nu a avut loc ca

consecință a examinării probelor sau a administrării de probe noi despre care nu s-a

cunoscut la urmărirea penală, care ar fi determinat ajungerea la concluzia dată de

către un observator (judecător) independent, dar a fost produsă ca rezultat al

renunțării la acuzare de către procuror.

muncă de către Anatolie Pitel, atât autorul sesizării, cât și inspectorul care a efectuat

verificarea, s-au limitat doar la enumerarea presupuselor încălcări disciplinare, fără a

explica exact prin ce se manifestă acestea.

pertinente, consideră reclamantul că, angajarea răspunderii disciplinare este supusă

cerinței îndeplinirii cumulative a condițiilor generale referitoare la faptă, vinovăție și

legătura de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul produs, iar în ceea ce privește

vinovăția acesta trebuie constatată în mod cert, pe baza probatoriul administrat în

cauză.

pretinsei abateri disciplinare nu poate fi efectuată decât prin raportare la principiul

independenței procurorilor la pronunțarea hotărârilor și adoptarea soluțiilor. Or, art. 3

alin. (4) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016, prevede expres că,

procurorul își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității, imparțialității,

rezonabilității, integrității și independenței procesuale, care îi oferă posibilitatea de a

lua în mod independent și unipersonal decizii în cauzele pe care le gestionează.

Procurorului și Consiliul Superior al Procurorilor, ca titular al acțiunii disciplinare,

pune în discuție însuși modul de interpretare a unei norme de drept, în speță a art. 320

Cod de Procedură Penală, de către procurorul de caz și raționamentul logico-juridic al

acestuia, aspecte care, însă, nu pot forma obiectul unei verificări disciplinare, acestea

putând fi cenzurate doar în cadrul controlului ierarhic și în căile de atac.

Superior al Procurorilor vis-a-vis de modul de întocmire de către procuror a actului

de acuzare și de plenitudinea urmăririi penale într-o speță concretă (caracterul și

cuantumul probatoriului administrat, etc), iar astfel, de analiză a legalității unei

ordonanțe emise de procuror, se prezintă a fi contrară atribuțiilor funcționale ale

Consiliului și se substituie, practic, unui control judiciar.

5

exercitarea funcțiilor judiciare nu trebuie să depindă doar de viziunea Consiliului

Superior al Procurorilor, ci în primul rând de soluția pronunțată ре о cauză

instrumentată în instanța de judecată. Răspunderea ar trebui să fie legată, mai cu

seamă, doar de respectarea de către procuror a standardelor de conduită profesională,

etică și respectarea procedurilor legale. Iar, simplul fapt că, o hotărâre a procurorului,

adoptată în cursul procesului penal, este supusă criticii, fără a trece testul legalității

prin instrumental controlului judiciar, nu poate constitui abatere disciplinară, or în

cazul în speță hotărârea instanței de judecată a pronunțat sentința de achitare ca

rezultat al renunțării de către procuror la acuzare, dar nu din alte cauze.

legalității sau a temeiniciei modului de soluționare a cauzei penale respective de către

instanța de judecată, nu este posibilă în cadrul procedurii reglementate de dispozițiile

Legii nr.3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură, respectarea principiului

independenței decizionale a procurorului (art.37 lit. b) din Legea cu privire la

Procuratură), excluzând această analiză în cadrul procedurii disciplinare, iar о

asemenea verificare fiind prerogativa exclusivă a autorităților ierarhic superioare, si

după caz, a controlului judiciar exercitat de instanța de judecată.

ordonanțelor în discuție, presupune, exercitarea unor prerogative jurisdicționale, care

includ în mod necesar сараcitatea de a decide pe baza unor norme de drept și în

cadrul unei proceduri organizate asupra unei situații de fapt care intră în competența

sa, la examinarea tuturor materialelor cazului, cu respectarea principiului statutului de

drept, inerent sistemului Convenției Europene a drepturilor omului și Protocoalelor

sale adiționale.

respectiv Inspecției procurorilor sau Consiliului Superior al Procurorilor, aceste

aspecte fiind susceptibile de analiză numai în cadrul controlului ierarhic și

jurisdicțional. În aceiași ordine de idei consideră reclamantul că, procurorii, de rând

cu judecătorii, trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a instrumenta/soluționa

cauzele imparțial, potrivit propriei lor convingeri și interpretări a faptelor, precum și

în conformitate cu legea aplicabilă. Or, art.3 alin.(4) al Legii cu privire la

Procuratură, procurorul își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității,

imparțialității, rezonabilității, integrității și independenței procesuale, care îi oferă

posibilitatea de a lua în mod independent și unipersonal decizii în cauzele pe care le

gestionează.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-135/2021 din 11.11.2021 ,,Cu

privire la examinarea contestațiilor împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și

etică nr.3-26/2021 din 15.06.2021, adoptată în privința ex-procurorului Anatolie

Pitel”.

6

acest sens menționând că, potrivit sesizării disciplinare, materialele procesului penal

nr. 2017670246 și soluțiile adoptate de către ex-procurorul Anatolie Pitel au fost

verificate în contextul controlului ierarhic superior. Conform actului de acuzare emis

de către procurorul Anatolie Pitel, Iurie Bolboceanu a fost învinuit de faptul că, fiind

cetățean al Republicii Moldova, intenționat a încălcat prevederile art. 56 alin. (1) din

Constituție, conform căruia, orice cetățean este obligat să manifeste un devotament

sacru față de țară”, precum și prevederile Legii cu privire la cetățenie nr. 1024-XIV

din 02.06.2000, potrivit căreia, orice cetățean este obligat să fie devotat Republicii

Moldova, să respecte cu sfințenie Constituția și celelalte legi ale ei, să nu întreprindă

nici o acțiune care i-ar prejudicia interesele și integritatea teritorială. Iar astfel,

acțiunile lui Iurie Bolboceanu au fost încadrate conform art. 337 alin. (1) Cod penal,

adică săvârșirea intenționată a acțiunilor în dauna suveranității și securității de stat a

Republicii Moldova, prin spionaj, adică culegerea și transmiterea din însărcinarea

serviciului de spionaj străin a altor informații, contrar unor remunerări materiale,

pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova. Motiv din care, la data

de 04.08.2017 procurorul Anatolie Pitel, a expediat Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, pentru examinare în fond, cauza penală cu rechizitoriu de acuzare a lui Iurie

Bolboceanu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 337 alin. (1) Cod penal. Iar,

reprezentarea învinuirii în instanța de judecată a fost susținută la fel de către

procurorul, Anatolie Pitel.

Iurie Bolboceanu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

337 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 14 ani în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 4 ani. Totodată, corpurile delicte-mijloace bănești în sumă de

22 280 dolari SUA, ridicate în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliul lui Iurie

Bolboceanu, au fost considerate ca bunuri provenite din activitatea criminală și,

respectiv, transmise în contul statului.

declarat de către avocatul Gheorghe Malic, în interesele inculpatului Iurie

Bolboceanu, fiind casată sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 13 martie

2018 și remisă cauza la rejudecare la aceeași instanță în alt complet de judecată.

Totodată, prin decizia vizată, Iurie Bolboceanu a fost eliberat imediat de sub arest,

fiind invocat temeiul de casare - erorile admise de către instanța de judecată la

judecarea cauzei în fond. Or, acuzatorul de stat Valentina Bradu în cadrul ședinței în

instanța de apel a solicitat respingerea apelurilor declarate, ca fiind neîntemeiate,

considerând sentința pronunțată una legală și motivată.

judecată a fost susținută de procurorul Dumitru Tomița, care conform prevederilor

art. 53 alin. (2) și 320 alin. (5) din Codul de procedură penală, prin ordonanța din

17.09.2020 a renunțat integral la învinuirea adusă inculpatului Iurie Bolboceanu, din

motiv că, în acțiunile acestuia nu au fost stabilite elementele componenței de

7

infracțiune incriminată, din considerentul că, nu a fost stabilit faptul transmiterii

informațiilor pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova. Iar, în acest

context, procurorul a menționat că, la formularea învinuirii nu au fost indicate la

concret care informații au fost culese și transmise reprezentantului de spionaj străin,

posibil a fi utilizate în dauna intereselor Republicii Moldova, or, în actul de acuzare

sunt folosite doar termenele generale despre aceste informații.

16.10.2020 inculpatul Iurie Bolboceanu a fost achitat, din motiv că, fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

Procurorilor neîntemeiat a stabilit că, acțiunile ex-procurorul Anatolie Pitel, în cadrul

cauzei penale nr. 2017670246 de învinuire a lui Iurie Bolboceanu, constituie abatere

disciplinară prevăzută de art. 38 lit. a) și e) al Legii nr. 3/2016, pe motiv că ar fi

acționat prin îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu sau cu

admiterea încălcărilor grave de lege. Or, în cadrul procedurii disciplinare s-a reținut

că, pronunțarea sentinței de achitare în cauza penală de învinuire a lui Iurie

Bolboceanu s-a datorat renunțării la învinuire de către procurorul Dumitru Tomița,

dar nu ca rezultat al examinării cauzei, probelor sau administrării de probe noi.

la pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 19.06.2019, prin care a fost casată

sentința, nu există nici o încheiere interlocutorie care ar reține comiterea a cărorva

încălcări de lege de către persoana care a efectuat urmărirea penală. Iar, toate

măsurile speciale de investigație efectuate în cadrul urmăririi penale, la finele

autorizării acestora, au fost urmate de încheieri ale judecătorului de instrucție, prin

care a fost confirmată respectarea legalității la efectuarea acestora.

Consiliului Superior al Procurorilor, precum că de către Colegiul de disciplină au fost

scoase în evidență doar unele circumstanțe care îl dezvinovățesc pe ex-procurorul

Anatolie Pitel. Iar, Consiliul Superior al Procurorilor întru susținerea poziției enunțate

prin hotărârea nr. 1-135/2021 din 11.11.2021 ,,Cu privire la examinarea contestațiilor

împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3-26/2021 din 15.06.2021,

adoptată în privința ex-procurorului Anatolie Pitel”, nu a constatat și nu a menționat

care sunt acțiunile ex-procurorului ce demonstrează îndeplinirea necorespunzătoare a

obligațiilor de serviciu, care anume legislație nu a fost aplicată corespunzător și care

lege a fost grav încălcată de către acesta. Simplul fapt al aprecierii diferite a probelor

de către diferiți acuzatori de stat, nu poate constitui abatere disciplinară, întrucât,

conform prevederilor art. 101 alin. (2) Cod de Procedură penală, procurorul apreciază

probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub

toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, iar potrivit prevederilor art.

3 alin. (4) din Legea cu privire la Procuratură, procurorul își desfășoară activitatea în

baza principiilor legalității, imparțialității, responsabilității și independenței

procesuale de a lua în mod independent și unipersonal decizii în cauzele penale pe

care le gestionează.

8

Anatolie Pitel constituie propria convingere a acestuia, deoarece nu s-a identificat

faptul anulării de către procurorul ierarhic superior sau de către instanța de judecată a

cărorva acte sau acțiuni procesuale efectuate sau emise de către ex-procurorul

Anatolie Pitel.

pârâtului, Consiliului Superior al Procurorilor, precum că, hotărârea nr. 3-26/2021

din 15.06.2021 a Colegiului de disciplină și etică de încetare a procedurii disciplinare

inițiată în privința ex-procurorului Anatolie Pitel, ar fi nemotivată și nu ar conține

analiza profundă a faptelor reținute în sarcina procurorului. Or, în motivarea hotărârii

Colegiului de disciplină și etică nr. 3-26/2021 din 15.06.2021, se conțin motive de

fapt și de drept care ar justifica concluziile stipulate de Colegiul de disciplină și etică,

conform prevederilor art. 118 și 119 Cod administrativ. Iar, referitor la cel de-al

doilea contestatar, procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Ion Caracuian, instanța de fond a concluzionat că,

sesizarea a fost examinată superficial și neobiectiv. Astfel, prima instanță a constatat

că este neîntemeiată hotărârea Consiliul Superior al Procurorilor nr. 1-135/2021 din

11.11.2021 ,,Cu privire la examinarea contestațiilor împotriva hotărârii Colegiului de

disciplină și etică nr.3- 26/2021 din 15.06.2021, adoptată în privința ex-procurorului

Anatolie Pitel”,

contradictoriu, iar probele acumulate atât în faza urmăririi penale, cât și la

examinarea cauzei în instanța de judecată, au fost apreciate în ansamblu, reieșind din

toate mijloacele probatorii administrate la fiecare etapă a procesului penal. La

materialele cauzei penale nu există nici o ordonanță emisă de către procurorul

ierarhic superior, prin care să fie anulate careva acte sau acțiuni procedurale efectuate

sau emise de către procurorul, Anatolie Pitel.

preventivă a lui Iurie Bolboceanu, cât și demersurile cu privire la prelungirea măsurii

preventive ale acestuia, au fost motivate și integral acceptate de instanța de judecată,

iar recursurile depuse împotriva acestora, au fost respinse de către instanța de recurs,

ca neîntemeiate, atât la faza de urmărire penală cât și la cea de examinarea cauzei în

fond.

la finele autorității acestora, au fost urmate de încheieri ale judecătorului de instrucție

prin care a fost confirmată respectarea legalității la efectuarea acestora. Or, nu există

nici o încheiere a judecătorului de instrucțiune, prin care să fie declarate nule careva

acte procedurale emise de către Anatolie Pitel. Iar astfel, atât la pronunțarea sentinței

de condamnare din 13.03.2018, cât și la pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău,

prin care a fost casată sentința, nu există nici o încheiere interlocutorie care ar reține

comiterea a căror-va încălcări de lege de către persoana care a efectuat urmărirea

penală.

9

judecată a conchis că, nu s-a regăsit vinovăția reclamantului în admiterea abaterii

disciplinare prevăzută de art. 38 lit.a) și lit. e) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3

din 25 februarie 2016, care indică că, constituie abatere disciplinară - îndeplinirea

necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu și încălcarea gravă a legii. Acuzatorul

Anatolie Pitel, conducîndu-se de principiile legalității și independenței, respectând

prevederile Codului de procedură penală, Legii cu privire la Procuratură, normele

Codului de etică al procurorilor, dând o apreciere justă a probelor acumulate, n-a

acționat cu intenție sau cu neglijență, de natură a produce un rezultat prejudiciabil

vreunei părți.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

august 2022 a prezentat motivarea recursului.

instanțe vin în contradicție cu circumstanțele cauzei.

regulilor de procedură, nu sunt concrete, iar o acuzație și o condamnare nu pot fi

bazate pe presupuneri. Neasigurarea caracterul complet al investigațiilor și a cerinței

legale privind cercetarea sub toate aspectele a circumstanțelor care au importanță

pentru justa soluționare a cauzei, a determinat formularea unor învinuiri cu conținut

general și neclar. O învinuire formulată de o asemenea manieră nu art. 6 paragrafele 1

și 3 lit. a) și b) din Convenția Europeană pentru drepturile o libertăților fundamentale,

potrivit căreia, orice acuzație trebuie să fie clară și concretă, astfel încât acuzatul să-

și poată pregăti eficient apărarea. Respectiv, comportamentul profesional al

procurorului Anatolie Pitei, în partea ce ține de modul în care au fost formulată

ordonanța de punere sub învinuire, vizată în această procedură disciplinară, nu

întrunește condiția calității stabilite de actele normative naționale și internaționale

pentru a se alinia cerinței de îndeplinire corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

declara recursul ca inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. ”

10

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

vigoare la data declarării recursului):

„recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă

se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”.

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil

în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în

mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după

expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde

cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a

înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție

MOTIVAREA INSTANȚEI

Chișinău a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate la 30 mai 2022 și la 08 iunie

2022 Consiliul Superior al Procurorilor a depus recurs, iar la 19 august 2022 a

prezentat motivarea recursului.

recurentului Consiliul Superior al Procurorilor la data de 25 octombrie 2022 (f.d 82).

Prin urmare, recursul este în termen.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

11

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de

apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al

Procurorilor.

12

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Procurorilor.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

13