3r-18/23 — contestarea actului administrativ si obligarea autoritatii de a examina contestatia

3r-18/23 — contestarea actului administrativ si obligarea autoritatii de a examina contestatia (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r – 18/23

2-21108392-01-3r-24012023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău ( jud.: Gh. Mîra, E. Palanciuc, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Alexandr Parinov, reprezentat de avocatul Natalia

Vladimirov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandr Parinov împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea autorității de a

examina contestația și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 20 iulie 2021, Alexandr Parinov a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil, obligarea autorității de a examina contestația și încasarea

cheltuielilor de judecată, .

Reclamantul a solicitat recunoașterea refuzului Consiliului Superior al Procurorilor

de a examina contestația depusă împotriva Hotărîrii nr. 3-28/2021 din 15 iunie 2021 a

Colegiului de disciplină și etică de pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor ca fiind

ilegală și obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să examineze contestația

împotriva hotărîrii nr.3-28/2021 din 15 iunie 2021 înregistrată la Consiliul Superior al

Procurorilor cu nr. 1555 din 21 iunie 2021.

Prin încheierea din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă cererea de chemare în judecată depus de Alexandr Parinov.

La 2 noiembrie 2022, Alexandr Parinov, reprezentat de avocatul Natalia

Vladimirov, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 20 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea actului judecătoresc, cu restituirea spre

judecare în fond a cererii de chemare în judecată.

1

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că, prin actul judecătoresc emis

de instanța ierarhic inferioară i-au fost încălcate drepturile sale de acces la justiție, ce

sunt garantate de art. 6 CEDO și anume i-a fost limitat dreptul de a proba că Consiliul

Superior al Procurorilor era obligat să emită un act administrativ individual favorabil.

A susținut că instanța de fond și-a motivat greșit și pripit soluția de inadmisibilitate,

or, legislația în vigoare cert consacră că instanța de contencios administrativ poate fi

sesizată de orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice, ce presupune totalitatea actelor administrative

individuale și normative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică,

prin care se organizează aplicarea nemijlocită a legii.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești

se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen

de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat

recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței

competente să soluționeze recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 2 noiembrie 2022 este în termen, or, încheierea

recurată, ce constituie obiectul prezentului recurs, a fost notificată reprezentantului

recurentului, avocatul Natalia Vladimirov, ulterior depunerii recursului, la data de 13

ianuarie 2023 (f. d.51).

La 24 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Consiliului Superior al Procurorilor copia recursului depus de Alexandr Parinov,

reprezentat de avocatul Natalia Vladimirov, cu înștiințarea depunerii referinței.

Prin referința din 7 februarie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a solicitat

respingerea cererii de recurs depusă de Alexandr Parinov, reprezentat de avocatul

Natalia Vladimirov, cu menținerea încheierii din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu dispozițiile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece, în cererea de recurs,

argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, din următoarele

motive

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie prin care respinge

recursul.

2

După cum se constată în speță, la 19 ianuarie 2021, Alexandr Parinov a sesizat

Inspecția procurorilor cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise

de către ex-procurorul, adjunct al procurorului–șef al Procuraturii pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Vitalie Busuioc.

Prin decizia din 19 februarie 2021 a Inspecției judiciare, s-a încetat procedura

disciplinară în privința procurorului Vitalie Busuioc, din motivul neidentificării

temeiurilor de tragere la răspundere disciplinară ( vol. II, f.d. 43-45).

Nefiind de acord cu decizia adoptată de Inspecția judiciară, Alexandr Parinov a

contestat-o la Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor. Ca urmare, prin hotărârea nr. 3-28/21 din 15 iunie 2021 a Colegiului de

disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, a fost respinsă

contestația depusă de reclamant. Respectiv, hotărârea privind respingerea contestației

împotriva deciziei Inspecției judiciare de respingere a sesizării reclamantului a devenit

definitivă.

Ulterior, la 21 iunie 2021, Alexandr Parinov a înaintat contestație împotriva hotărârii

nr. 3-28/21 din 15 iunie 2021 a Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul

Superior al Procurorilor, emisă în privința procurorului în Procuratura mun. Chișinău,

Vitalie Busuioc, exprimându-și dezacordul cu soluția adoptată și insistând asupra

tragerii la răspundere disciplinară a procurorului pe motivele invocate în sesizare.

Prin răspunsul nr. 1-19s/21-1300 al din 23 iunie 2021 al Consiliului Superior al

Procurorilor, s-a indicat că autoritatea publică este imposibilitatede a da curs

contestației depuse de reclamant pe motiv că hotărârile Colegiului prin care s-a dispus

respingerea contestației sunt irevocabile, nefiind susceptibile nici unei căi de atac (vol.

I, f.d. 12).

Din materialele dosarului mai rezultă că, la 20 iulie 2021, Alexandr Parinov a depus,

la Curtea de Apel Chișinău, cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor cu privire la anularea refuzului nr.1-19s/21-1300 din 23 iunie

2021al Consiliului Superior al Procurorilor și obligarea examinării sesizării (vol. I, f.d.

2-11, 182-184).

Tot actele cauzei atestă că prin încheierea din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Alexandr Parinov împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil și obligarea examinării sesizării (vol. II, f.

d. 34-36).

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii menționate în raport cu criticile

formulate în recurs și materialele cauzei coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile raportului juridic litigios, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea instanței

de fond este întemeiată și urmează a fi menținută, având în vedere următoarele

Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat

printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de

judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ,

conform prezentului cod.

3

Articolul 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

Iar în concordanță cu art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea în

contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

În contextul normelor de drept citate, se va reține că, în speță, Ștefan Roșca a

contestat răspunsul nr. 1-19s/21-1300 al din 23 iunie 2021 al Consiliului Superior al

Procurorilor Consiliului Superior al Procurorilor, în calitate de parte a raportului

administrativ, menționând că actele administrative contestate au fost adoptate ca

urmare a examinării contestațiilor depuse de el împotriva hotărârii nr. 3-28/21 din 15

iunie 2021 a Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor și a deciziei din 19 februarie 2021 a Inspecției judiciare, emise în privința

acțiunilor ex-procurorului, adjunct al procurorului–șef al Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Vitalie Busuioc.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

notează că, în condițiile în care însuși Alexandr Parinov este subiectul care a depus

contestația împotriva hotărârii nr. 3/28/2021 din 15 iunie 2021 a Colegiului disciplinar,

emisă de asemenea la plângerea lui, este indubitabil faptul că acesta poate invoca un

interes legitim pe marginea activității administrative realizate și a actului administrativ

emis, fapt ce presupune în mod automat că dânsul poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că prima instanță just a reținut dispozițiile art. 49 alin. (1) lit.

a) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, potrivit căruia după

finalizarea verificării sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară,

inspectorul emite una din următoarele decizii motivate: a) de încetare a procedurii

disciplinare, dacă nu identifică niciun temei de tragere la răspundere disciplinară.

În temeiul art. 49 alin. (4) al Legii menționate, decizia de încetare a procedurii

disciplinare poate fi contestată de către autorul sesizării la Colegiul de disciplină și

etică în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepționării acesteia.

Așadar, în accepțiunea art. 51, alin. 1) lit. d) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3

din 25 februarie 2016, după examinarea cauzei disciplinare, Colegiul de disciplină și

4

etică adoptă hotărâre privind încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost

comisă o abatere disciplinară.

La caz, incidență directă asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei au prevederile pct.

77/6 și pct. 77/7 ale Regulamentului privind organizarea și activitatea Colegiului de

disciplină și etică, aprobat prin hotărârea nr. 12-228/16 din 14 septembrie 2016 a

Consiliului Superior al Procurorilor și modificat prin hotărârea nr. 12-13/17 din 24

ianuarie 2017 a Consiliului Superior al Procurorilor, potrivit cărora examinând

contestația asupra deciziei de încetare a procedurii disciplinare emisă de Inspecția

procurorilor, Colegiul de disciplină și etică respinge contestația și menține hotărârea

contestată. Hotărârile Colegiului prin care s-a dispus respingerea contestației și cele

prin care s-a dispus remiterea procedurii disciplinare Inspecției procurorilor pentru

efectuarea investigațiilor suplimentare sunt irevocabile.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că, în sensul art. 82 lit. a) al Legii cu privire la Procuratură

nr. 3 din 25 februarie 2016 și pct. 2 ale Regulamentului privind organizarea și

activitatea Colegiului de disciplină și etică, Inspecția judiciară și Colegiul disciplinar,

în calitate de organe specializate ale Consiliului Superior al Procurorilor, activează

independent și exercită atribuții quasi-judiciare. Întrucât examinarea sesizărilor se

poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni disciplinare în privința unui procuror, în

activitatea de înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise orice fel de imixtiuni, atât

Inspecția judiciară, cât și Colegiul disciplinar activează ca un „tribunal”.

În conformitate cu prevederile art. 83 alin. (1) și 85 alin. (2) ale Legii cu privire la

Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, fiecare colegiu din subordinea Consiliului

Superior al Procurorilor este constituit din 7 membri, adică 5 sânt aleși de Adunarea

Generală a Procurorilor din rândul procurorilor și 2 sânt aleși de către Consiliul

Superior al Procurorilor, prin concurs public, din rândul reprezentanților societății

civile, iar hotărârile colegiilor se adoptă cu votul deschis al majorității membrilor aleși

ai colegiului, cu excepția cazurilor în care prezenta lege prevede o altă modalitate de

adoptare a hotărârilor.

Pe această cale, instanța de recurs evidențiază că, prin Legea cu privire la

Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016 și Regulamentul privind organizarea și

activitatea Colegiului de disciplină și etică, aprobat prin hotărârea nr.12-228/16 din 14

septembrie 2016 a Consiliului Superior al Procurorilor și modificat prin hotărârea

nr.12-13/17 din 24 ianuarie 2017 a Consiliului Superior al Procurorilor, este

reglementată detaliat procedura de examinare a contestațiilor împotriva deciziilor

Inspecției procurorilor. De altfel, o persoană interesată căreia Inspecția procurorilor i-

a respins o sesizare, poate utiliza o „cale de atac prevăzută de lege”, depunând o

contestație la Colegiul de disciplină și etică.

Aceste două etape procedurale reprezintă activități quasi-judiciare, întrucât conțin

atât șanse, cât și garanții în materia apărării dreptului pretins încălcat, dar și rigori de

formă, conținut și termene de procedură.

La acest capitol, de menționat este că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

prin jurisprudența sa, interpretând articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, a stabilit că „dreptul la un tribunal” (accesul liber la justiție) nu este unul

5

absolut, poate fi limitat, reglementarea sa fiind adesea variabilă în timp și în spațiu, în

funcție de nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (cauzele Golder contra

Regatului Unit al Marii Britanii din 21 februarie 1975, §38, Ashingdane contra

Regatului Unit din 28 mai 1985, §57). Condiția impusă constant de jurisprudența Curții

în aplicarea articolului 6§1 din Convenție cere ca limitările operate de către statele

contractante să nu restrângă nejustificat accesul individului la un „tribunal” în măsura

în care dreptul în discuție să fie afectat în chiar substanța sa.

Astfel, instanța de recurs consideră că prima instanță temeinic a reținut că

reclamantul Alexandr Parinov a avut acces la un „tribunal”, iar legea i-a oferit două

niveluri de jurisdicție, astfel încât dreptul acestuia nu este afectat în substanța sa. Mai

mult, această concluzie este fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă,

acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii

unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau

conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale

Uniunii Europene, cererea nr. 45572/00).

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul

recurentului Alexandr Parinov cu referire la faptul că, prin acțiunile Consiliului

Superior al Procurorilor și Curții de Apel Chișinău i-a fost îngrădit accesul la justiție,

întrucât în această situație cadrul normativ pertinent instituie o dublă jurisdicție la

examinarea sesizării, iar legiuitorul a optat doar pentru posibilitatea contestării

hotărârilor Colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare,

adoptate în condițiile art. 49 alin. (1) lit. b) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din

25 februarie 2016, dar nu și a hotărârilor Colegiului disciplinar în privința contestației

împotriva deciziei Inspecției procurorilor privind încetarea procedurii disciplinare, în

lipsa temeiului de atragere la răspunderea disciplinară.

Având în vedere cele expuse, instanța de recurs consideră că Curtea de Apel

Chișinău just a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandr Parinov, or, aceasta nu se încadrează în categoria deciziilor stabilite de art.

49 alin. (1) lit. b) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, pasibile

de contestare în fața Consiliului Superior al Procuraturii în ordinea pct. 77/7 al

Regulamentului privind organizarea și activitatea Colegiului de disciplină și etică,

aprobat prin hotărârea nr.12-228/16 din 14 septembrie 2016 a Consiliului Superior al

Procurorilor și modificat prin hotărârea nr.12-13/17 din 24 ianuarie 2017 a Consiliului

Superior al Procurorilor.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că prima instanță corect a punctat că

admisibilitatea/inadmisibilitatea unei acțiuni nu se limitează doar la temeiurile

menționate îndeosebi la art. 207 alin. (2) din Codul administrativ, ci presupune

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri certe și

concludente.

Sintetizând cele reliefate supra și având în vedere faptul că încheierea instanței de

fond este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

6

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Alexandr Parinov, reprezentat de avocatul Natalia

Vladimirov.

Se menține încheierea din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Parinov

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

7