2r-131/23 — incasarea datoriei si cheltuielilor de judecată

2r-131/23 — incasarea datoriei si cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2r-131/23

2-19106789-01-2r-22032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: I. Secrieu, V. Cotorobai, M. Anton)

D E C I Z I E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman

Alexandru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 18, în procedura falimentului,

împotriva lui Bîzgu Boris, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituit apelul declarat de Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman

Alexandru, împotriva hotărârii din 10 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 19 iunie 2019, ÎMGFL nr. 18, în procedura falimentului, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui lui Bîzgu Boris, intervenient accesoriu Societatea pe

Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de ÎMGFL nr. 18, în procedura falimentului a fost admisă. A fost încasat din

contul lui Bîzgu Boris în beneficiul ÎMGFL nr. 18 a sumei de 22 534,29 lei, cu titlu de

datorie pentru energia termică, pentru perioada 01 decembrie 2015-01 decembrie 2018

și a sumei de 296,40 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost încasat din contul lui

Bîzgu Boris în beneficiul statului a sumei de 676,02 lei, cu titlu de taxa de stat.

La 23 mai 2022, Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru a

depus cerere de apel nemotivată și netimbrată împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii din 10 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 26 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii

de apel depusă de Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru și s-a

acordat apelantului un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii pentru

prezentarea prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău a cererii de apel

motivate și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 507,01 lei. S-a explicat

1

apelantului că în caz dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul

stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită fără examinare.

La 01 august 2022, Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru a

depus o cerere prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii

de apel din motiv că situația materială a apelantului Bîzgu Boris este precară și nu

dispune de venituri suficiente pentru achitarea taxei de stat.

Totodată, a susținut că prin Decizia nr. 1585/ACC privind acordarea asistenței

juridice calificate garantate de stat, Oficiul Teritorial Chișinău al Consiliului Național

Pentru Asistență Juridică Garantată de Stat a admis cererea lui Bîzgu Boris de acordare

a asistenței juridice calificate de stat, fiind desemnat avocatul Terziman Alexandru,

ceea ce confirmă lipsa resurselor financiare a apelantului.

Prin încheierea din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea cu privire la scutirea de la plata taxei de stat depusă de Bîzgu Boris, reprezentat

de avocatul Terziman Alexandru, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Bîzgu Boris,

reprezentat de avocatul Terziman Alexandru și s-a acordat apelantului termen de 10

zile din momentul recepționării prezentei încheieri, pentru lichidarea neajunsurilor

cererii de apel și anume, să prezinte dovada achitării taxei de stat în mărime de 507,01

lei prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău. S-a explicat apelantului că în

caz dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel

nu va fi considerată depusă și va fi restituită fără examinare.

Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 369

alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, a fost restituit apelul declarat de Bîzgu Boris,

reprezentat de avocatul Terziman Alexandru împotriva hotărârii din 10 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelantul nu a lichidat neajunsurile

cererii de apel în termenul stabilit de instanță.

La 01 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Bîzgu Boris, reprezentat

de avocatul Terziman Alexandru a declarat recurs împotriva încheierii din 24 ianuarie

2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate, cu remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru

a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel de restituire a cererii de

apel și consideră că aceasta urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel în alt complet de judecată.

A menționat că, situația materială a recurentului nu-i permite achitarea taxei de

stat impusă de instanța de apel.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată la adresa electronică a avocatului Terziman Alexandru,

avocat.terziman@gmail.com la data de 22 februarie 2023 (f.d. 148).

Astfel, recursul declarat la 01 martie 2023, este în termen.

La 21 martie 2023 în adresa intimaților a fost expediată copia cererii de recurs

depusă de Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, însă intimații nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv (f.d. 161).

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

2

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a

referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat

în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Potrivit art. 365 alin. (1) lit. d) și e) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, în

cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul,

probele invocate în susținerea apelului. La cererea de apel se anexează dovada de plată

a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea

dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se

dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Conform art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de ÎMGFL nr. 18, în procedura falimentului a

fost admisă. A fost încasat din contul lui Bîzgu Boris în beneficiul ÎMGFL nr. 18, în

procedura falimentului, a sumei de 22534,29 lei, cu titlu de datorie pentru energia

termică, pentru perioada 01 decembrie 2015-01 decembrie 2018 și a sumei de 296,40

lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost încasat din contul lui Bîzgu Boris în

beneficiul statului a sumei de 676,02 lei, cu titlu de taxa de stat.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 23 mai 2022, Bîzgu Boris,

reprezentat de avocatul Terziman Alexandru a depus cerere de apel nemotivată și

netimbrată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acesteia, casarea

hotărârii din 10 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 26 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii

de apel depusă de Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru și s-a

acordat apelantului un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii pentru

prezentarea prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău a cererii de apel

motivate și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 507,01 lei. S-a explicat

apelantului că în caz dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul

stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită fără examinare.

La 01 august 2022, Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru a

depus o cerere prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii

de apel din motiv că situația materială a apelantului Bîzgu Boris este precară și nu

dispune de venituri suficiente pentru achitarea taxei de stat.

3

Prin încheierea din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea cu privire la scutirea de la plata taxei de stat depusă de Bîzgu Boris, reprezentat

de avocatul Terziman Alexandru, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Bîzgu Boris,

reprezentat de avocatul Terziman Alexandru și s-a acordat apelantului termen de 10

zile din momentul recepționării prezentei încheieri, pentru lichidarea neajunsurilor

cererii de apel și anume, să prezinte dovada achitării taxei de stat în mărime de 507,01

lei prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău. S-a explicat apelantului că în

caz dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel

nu va fi considerată depusă și va fi restituită fără examinare.

La 24 octombrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a expediat încheierea din 04

octombrie 2022 la adresa de electronică a avocatului Terziman Alexandru, în interesele

apelantului Bîzgu Boris, indicată în antetul cererii de apel:

avocat.terziman@gmail.com (f.d.114).

Ca urmare, prin încheierea din 24 ianuarie 2023, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a)

Cod de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a restituit apelul declarat de Bîzgu

Boris, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru, împotriva hotărârii din 10 mai

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din motiv că apelantul nu a lichidat

neajunsurile cererii de apel în termenul stabilit de instanță.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dacă actul de procedură

trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul

se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile

respective.

Din norma dată de drept rezultă că în cazul în care instanța de judecată a stabilit

data și ora până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea) procesuală, partea care

trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea (operațiunea) respectivă până

la data și ora indicată în actul de dispoziție judecătoresc. Termenul imperativ stabilit de

către instanța de judecată (judecător) este unul obligatoriu și peremptoriu, acelui

prevăzut de lege. Mai mult ca atât, în cazul în care actul de procedură trebuie efectuat

nemijlocit în instanța judecătorească ori într-o altă organizație, termenul se consideră

expirat la ora la care se încheie programul lor sau la care încetează operațiunile

respective.

4

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de

apel de restituire a cererii de apel depusă de Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul

Terziman Alexandru, or, Curtea de Apel Chișinău în încheierea din 04 octombrie 2022

a identificat data concretă în care apelantul trebuia să prezinte dovada de plată a taxei

de stat în mărime de 507,01 lei, însă în termenul stabilit de instanță Bîzgu Boris nu a

prezentat dovada de plată a taxei de stat.

În conformitate cu art. 100 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, cererea

de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin

poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și

confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în

judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților

publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului

integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică

indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă

utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.

Conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea se

trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.

Potrivit art. 105 alin. (1), (11) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana

împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație

sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se

restituie instanței. Citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice,

persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea

și confirmarea primirii acestor acte. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se

înmânează personal contra semnătură pe cotor. Citațiile și înștiințările expediate

reprezentanților la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a

dosarelor se consideră recepționate de către părți și alți participanți la proces.

În speță, dat fiind faptul că încheierea instanței de apel din 04 octombrie 2022, a

fost comunicată avocatului Terziman Alexandru, în interesele apelantului Bîzgu Boris

prin intermediul poștei electronice la data de 24 octombrie 2022, așa cum rezultă din

dovada de comunicare (f.d. 14), termenul legal până la care apelantul putea înlătura

neajunsurile a fost data de 03 noiembrie 2022 (zi de joi).

În conformitate cu art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, actele procedurale

efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru

persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții.

5

În asemenea circumstanțe nu poate fi invocat faptul că lui Vladimir Margin, i s-ar

îngrădi accesul la justiție, or, împrejurările expuse supra demonstrează că, instanța de

apel a acordat posibilitatea apelantului, având în vedere inclusiv principiul

contradictorialității, să-și poată valorifica drepturile garantate de legislația națională,

precum și de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului.

De altfel, art. 10 alin. (3) din Codul de procedură civilă, statuează expres că

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție

de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din

drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa

sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate,

în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind

întemeiată concluzia instanței de apel privind restituirea apelului ca urmare a

neconformării indicațiilor instanței de apel în termenul acordat, având în vedere că

legislația în acest sens reglementează expres termenele și condițiile de acceptare a

cererilor de apel, iar prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării

drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea

securității raporturilor juridice.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, care statuează că, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de

legislația procedurală civilă.

Completul de judecată reține că instanța de apel a întreprins toate măsurile

necesare pentru a aduce la cunoștința recurentului/apelant Băzgu Boris, încheierea din

04 octombrie 2022, prin care s-a acordat termen de lichidare a neajunsurilor cererii de

apel, expediind copia acesteia la adresa electronică a avocatului apelantului indicată în

antetul cererii de apel.

Cu toate acestea, recurentul/apelant nu a efectuat nicio acțiune procesuală, după

cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja drepturile sale de acces la

instanță și de a îndeplini actele de procedură în termenul stabilit de instanța de apel,

manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale

procedurale.

Dat fiind cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră drept legală și întemeiată încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Colegiul reține că soluția dată este compatibilă cu standardele înserate în textul

art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, or, în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut

că în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului împotriva

hotărârii instanței de fond, instanța superioară poate restricționa dreptul la apel în

cazurile prevăzute de lege (cauza Tudor-Comerț contra Moldovei, hotărârea din 04

noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009).

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței

de apel.

6

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Bîzgu Boris, reprezentat de avocatul Terziman

Alexandru.

Se menține încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 18, în procedura falimentului, împotriva lui Bîzgu

Boris, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

7