2r-61/22 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile restituirii apelului, termenul de declararea a apelului
2r-61/22 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-61/22
2-19125112-01-2r-31012022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – D. Tricolici
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru
D E C I Z I E
23 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Cremene Boris,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea
Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate)
împotriva lui Cremene Boris, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni
„Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva încheierii din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respinsă cererea depusă de Cremene Boris, cu privire la repunerea apelului în
termen și s-a restituit apelul declarat de Cremene Boris împotriva hotărârii din 20
iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru ca fiind depus în afara termenului
legal,
c o n s t a t ă:
La 25 iulie 2019, ÎMGFL nr. 13 (în proces de insolvabilitate), a înaintat cerere
de chemare în judecată către Cremene Boris, intervenient accesoriu SA
„Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis
acțiunea depusă de ÎMGFL nr. 13 (în proces de insolvabilitate). S-a încasat de la
Cremene Boris în beneficiul ÎMGFL nr. 13 (în proces de insolvabilitate) datoria
pentru serviciile locativ-comunale în mărime de 8238,75 de lei. S-a încasat de la
Cremene Boris în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270 de lei.
La 10 decembrie 2020, prin intermediul Oficiului poștal, Cremene Boris a depus
cerere de apel împotriva hotărârii din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare.
Totodată a solicitat repunerea în termenul legal de declarare a apelului.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2021, nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de către Cremene Boris și i s-a comunicat apelantului despre
necesitatea lichidării neajunsurilor statuate în încheiere și anume, semnarea cererii de
apel, fiindu-i acordat un termen de 5 zile de la data recepționării încheierii.
La 12 aprilie 2021, a fost depusă o cerere de apel semnată de către Cremenciuc
Iurie, în interesele lui Cremene Boris, în temeiul procurii din 09 aprilie 2021,
1
solicitând de asemenea repunerea în termenul legal de declarare a apelului, casarea
hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de
Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, a fost restituit în temeiul art.369
alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă.
La 28 mai 2021, prin intermediul poștei electronice și a serviciului poștal (f.d.86,
104, 143), Cremene Boris a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 21 aprilie
2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei în
instanța de apel.
Prin decizia din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respins
recursul declarat de Cremene Boris și a fost menținută încheierea din 21 aprilie 2021
a Curții de Apel Chișinău.
La 23 septembrie 2021, Cremene Boris a depus o cerere privind constatarea
lichidării neajunsurilor și examinarea cererii privind repunerea în termenul de
declarare a apelului.
În motivarea cererii de repunere în termen a apelului, Cremene Boris a indicat că
la 07 decembrie 2020 a aflat despre adoptarea hotărârii din 20 iulie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin intermediul executorului judecătoresc
Brihuneț Cristina.
A menționat că, fiind cetățean al Uniunii Europene, de profesie regizor,
producător și actor, are contracte de muncă în diferite perioade și țări ale Uniunii
Europene și de mulți ani se află peste hotarele Republicii Moldova. Revine în țară
doar cu ocazii familiale.
A susținut că, în raport cu perioada examinării cauzei, din vara a. 2019, în baza
unui nou contract de muncă, s-a aflat, inițial în Germania, ulterior în Portugalia, în
toată perioada pandemiei a locuit și a muncit în Portugalia și a revenit în Republica
Moldova în luna noiembrie curent.
A considerat că hotărârea din 20 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost adoptată cu încălcarea principiului securității raporturilor juridice,
instanța de fond fiind indusă în eroare de reclamant, cauza a fost examinată în lipsa
sa, fiind lipsit de posibilitatea de a participa și a prezenta instanței de judecată probe
care exclud admiterea cererii de chemare în judecată.
A mai afirmat că, nu a cunoscut despre examinarea dosarului, care inițial a fost
primit în procedura cererilor cu valoare redusă, iar ulterior a fost trecut în procedură
generală, iar semnătura de pe avizul de recepție din 20 septembrie 2019, diferă de
celelalte semnături ale apelantului de pe actele din dosar.
Prin încheierea din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.
369 alin. (1) lit. b) CPC, a fost respinsă cererea depusă de Cremene Boris privind
repunerea în termen a apelului și a fost restituit apelul declarat de Cremene Boris, ca
fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen.
La 26 noiembrie 2021 și ulterior la 21 ianuarie 2022, Cremene Boris, a depus
cerere de recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acesteia,
casarea încheierii din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu soluționarea
prin decizie problema respectivă prin repunerea apelului în termen și remiterea cauzei
spre rejudecare în instanța de apel.
2
În motivarea recursului Cremene Boris a indicat că concluzia instanței de apel
privind respingerea cererii de repunere în termen a apelului este neîntemeiată și
contrară circumstanțelor cauzei.
A menționat că concluzia instanței de apel cu privire la comunicarea actelor de
procedură în adresa apelantului sau citarea acestuia sunt eronate și în contradicție cu
materialele cauzei. Or, apelantul/recurentul nu a fost înștiințat legal despre
examinarea procesului, nu a fost citat legal la proces și nu a avut motive rezonabile să
urmărească portalul național al instanțelor de judecată în legătură cu un proces despre
existența căruia nu a știut.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Materialele cauzei atestă că încheierea contestată a fost pronunțată la data de 17
noiembrie 2021, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 26 noiembrie 2021.
Astfel, recursul este în termen.
La 31 ianuarie 2021 în adresa SA „Termoelectrica” și ÎMGFL nr.13 a fost
expediată copia recursului declarat de Cremene Boris cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței (f.d. 229).
Prin referința depusă la data 21 februarie 2022, ÎMGFL nr.13 a solicitat
respingerea cererii de recurs depusă de Cremene Boris și menținerea încheierii din 17
noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și
a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de
acte.
Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se
efectuează în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua
actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori
stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea
din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,
dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de
apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.
3
Astfel, termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, (dacă legea
nu prevede altfel), indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la
pronunțarea dispozitivului hotărârii.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța
de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
Din materialele cauzei rezultă că la 20 iulie 2020 Judecătoria Chișinău, sediul
Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă acțiunea depusă de
ÎMGFL nr.13, în proces de insolvabilitate.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 decembrie 2021, prin
intermediul oficiului poștal, Cremene Boris, a depus cerere de apel, solicitând
repunerea apelului în termen, admiterea acestuia, casarea a hotărârii din 20 iulie 2020
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu remiterea cauzei spre rejudecare.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2021, nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de către Cremene Boris și i s-a comunicat apelantului despre
necesitatea lichidării neajunsurilor statuate în încheiere și anume, semnarea cererii de
apel, fiindu-i acordat un termen de 5 zile de la data recepționării încheierii.
La 12 aprilie 2021, a fost depusă o cerere de apel semnată de către Cremenciuc
Iurie, în interesele lui Cremene Boris, în temeiul procurii din 09 aprilie 2021,
solicitând de asemenea repunerea în termenul legal de declarare a apelului, casarea
hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, apelul declarat de
Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, a fost restituit în temeiul art.369
alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă.
Prin decizia din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respins
recursul declarat de Cremene Boris și a fost menținută încheierea din 21 aprilie 2021
a Curții de Apel Chișinău.
La 23 septembrie 2021, Cremene Boris a depus o cerere privind constatarea
lichidării neajunsurilor și examinarea cererii privind repunerea în termenul de
declarare a apelului.
Ca urmare, prin încheierea din 17 noiembrie 2021, în temeiul art. 369 alin. (1)
lit. b) CPC, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea depusă de Cremene Boris,
privind repunerea în termen a apelului și a restituit apelul declarat de Cremene Boris,
ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen.
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra și
argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de
respingere a cererii privind repunerea în termen al apelului și restituirea acestuia ca
fiind tardiv.
La această concluzie instanța de apel a ajuns, deoarece cererea de apel a fost
depusă de Cremene Boris, peste termenul de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Or,
după cum rezultă din actele cauzei dispozitivul hotărârii a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru a fost pronunțat la 20 iulie 2020, iar cererea de apel a fost depusă de
4
către Cremene Boris, abia la 10 decembrie 2020, pe când termenul-limită de declarare
al apelului a expirat încă la data de 19 august 2020 inclusiv (miercuri).
Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură
civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui
act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în
termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată,
trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă
cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului poate
fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii
actului de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de
către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea
neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces
echitabil.
Deși Cremene Boris a solicitat repunerea în termen a actului de procedură, totuși
contrar art. 116 CPC, nu a prezentat probe justificative ce ar confirma faptul
imposibilității depunerii apelului în termenul de atac prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de
chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și
persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,
prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului
executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și
confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
Potrivit art. 102 alin. (41), (5) și (6) din Codul de procedură civilă, participanții
la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea
actelor de procedură la o dată ulterioară. Prezentarea părții în instanță, în persoană sau
prin reprezentant, acoperă orice viciu de înmânare a citației. Citația sau înștiințarea se
trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.
Conform art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și
înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana
împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație
sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se
restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează
personal contra semnătură pe cotor.
Nu poate fi reținut argumentul recurentului/apelantului Cremene Boris precum
că cauza a fost examinată în absența sa. Or, cert este faptul că recurentul a cunoscut
că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se află spre examinare prezenta cauză
civilă, recepționând la data de 20 septembrie 2019 copia încheierii primei instanțe din
05 august 2019, de acceptare spre examinare a cererii cu valoare redusă a cererii de
chemare în judecată depusă de ÎMGFL nr. 13, în proces de insolvabilitate, fapt ce se
confirmă prin avizul poștal de recepție nr. DS2035612878AS (f.d. 22).
Astfel, Cremene Boris, fiind o dată înștiințat în mod legal, nu poate invoca
necitarea lui pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară, deoarece
odată ce a aflat că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se află spre examinare
5
prezenta cauză civilă, urma să depună diligența și să întreprindă măsurile necesare
pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță, fiind obligat să se intereseze la
intervale rezonabile de timp de soarta dosarului respectiv și să-și valorifice dreptul de
atac al hotărârii primei instanțe în termenul prevăzut de lege.
Totodată, se reține că la data de 20 iulie 2020 Judecătoria Chișinău, sediul
Centru a expediat copia dispozitivului hotărârii din 20 iulie 2020 la adresa de
domiciliu a lui Cremene Boris: mun. Chișinău, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu
Bodoni, 43, bl. A, ap. 8 (f.d. 40), însă nu se atestă date de recepționare.
Nu poate fi reținută nici alegația invocată de Cremene Boris precum că despre
emiterea hotărârii din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a aflat la
07 decembrie 2020 de la executorul judecătoresc, iar la 10 decembrie 2020 a declarat
apel împotriva hotărârii primei instanțe, deoarece indiferent de faptul dacă partea a
fost sau nu prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărârii, termenul de declarare a
apelului de 30 de zile prevăzut la art. 362 din CPC, curge de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, dar nu de la data recepționării
(comunicării) actului judecătoresc sau încetării circumstanțelor care au dus la
omiterea termenului de procedură.
Este irelevant argumentul recurentului Cremene Boris precum că din momentul
intentării procesului și până la data de 19 septembrie 2020, ultimul nu s-a aflat pe
teritoriul RM, or, din informația prezentată nu se atestă ieșirile acestuia de pe
teritoriul Republicii Moldova pentru perioada de referință. Totodată, din copia
pașaportului recurentului/apelant nu se atestă faptul că la momentul semnării avizului
de recepție la 20 septembrie 2019 ultimul nu se afla în Republica Moldova, intrările și
ieșirile fiind datate cu a. 2020-2021.
Prin urmare, Cremene Boris nu a prezentat probe incontestabile ce ar indica
aflare dânsului într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în
interiorul termenului legal.
La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste
drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute
de legislația procedurală civilă.
Ține de menționat, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența
sa promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa
de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și
desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van
Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
Colegiul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă
a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen
poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care
partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe
pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de
procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din
motive întemeiate. Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la
încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
6
În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind legală și întemeiată
încheierea din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu
standardele inserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi
ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în
lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea
principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces
echitabil.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă
din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în
cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29
septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea
unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi
extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de
redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,
reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice
într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul
declarat și de a menține încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Cremene Boris.
Se menține încheierea din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate) împotriva lui
Cremene Boris, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, cu
privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
7