2r-448/21 — încasarea datoriei

Dosar nr. 2r-448/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – D. Tricolici

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru

DECIZIE

22 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Cremene Boris,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate)

către Cremene Boris, intervenient accesoriu SA ”Termoelectrica”, cu privire la

încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, prin care s-a

restituit apelul declarat de Cremenciuc Iurie în interesele lui Cremene Boris,

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iulie 2020,

c o ns ta tă :

La 25 iulie 2019, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.

13 (în proces de insolvabilitate), a înaintat cerere de chemare în judecată către

Cremene Boris, intervenient accesoriu SA ”Termoelectrica”, cu privire la încasarea

datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iulie 2020, s-a admis

acțiunea Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în

proces de insolvabilitate). S-a încasat de la Cremene Boris în beneficiul

Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de

insolvabilitate) datoria pentru serviciile locativ-comunale în mărime de 8238,75 lei.

S-a încasat de la Cremene Boris în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270

lei.

La 10 decembrie 2020, prin intermediul serviciului poștal, Cremene Boris a depus

cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iulie

2020, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare.

Totodată a solicitat repunerea în termenul legal de declarare a apelului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2021, nu s-a dat curs cererii

de apel declarate de către Cremene Boris și i s-a comunicat apelantului despre

necesitatea lichidării neajunsurilor statuate în încheiere și anume, semnarea cererii

de apel, fiindu-i acordat un termen de 5 zile de la data recepționării încheierii.

Ulterior, la 12 aprilie 2021, a fost depusă o cerere de apel semnată de către

Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, în temeiul procurii din 09 aprilie

1

2021, solicitînd de asemenea repunerea în termenul legal de declarare a apelului,

casarea hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, apelul declarat de

Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, a fost restituit în temeiul art.369

alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă.

La 28 mai 2021, prin intermediul poștei electronice și a serviciului poștal (f.d.86,

104, 143), Cremene Boris a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei în

instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs, cu referire la concluziile instanței de apel,

recurentul a indicat că, termenul acordat de către instanța de apel pentru înlăturarea

neajunsurilor a fost nejustificat de restrâns, în contextul în care se știa cu certitudine

că apelantul se află peste hotarele Republicii Moldova și efectiv nu va putea înlătura

neajunsul menționat, fapt confirmat prin extrasul din corespondența electronică cu

instanța de apel.

Mai mult ca atât, prin intermediul corespondenței electronice, recurentul a

solicitat să-i fie acordat un termen suplimentar, până la revenirea sa în țară, pentru a

înlătura neajunsul, însă instanța de apel nu a ținut cont de această solicitare, lăsând-o

fără examinare.

De asemenea, recurentul a menționat că primirea în procedură a cererii de apel

depuse de Cremene Boris nu a fost soluționată, or, reieșind din motivarea încheierii

atacate cu recurs, instanța de apel a examinat chestiunea privind primirea unei alte

cereri de apel decât cea depusă de Cremene Boris și anume a cererii de apel depusă

de Cremenciuc Iurie în interesele lui Cremene Boris.

Suplimentar, recurentul menționează că norma procedurală de restituire a cererii

de apel a fost aplicată eronat, or, având în vedere că, prin încheierea instanței de

apel din 05 aprilie 2021 nu s-a dat curs apelului declarat de Cremene Boris, în cazul

constatării că apelantul neîntemeiat nu a înlăturat neajunsurile constatate prin

încheierea din 05 aprilie 2021, urma să fie aplicat temeiul de restituire prevăzut la

art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la art. 425 din Codul de procedură civilă, este de menționat că,

termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel, a fost

emisă de Curtea de Apel Chișinău la 21 aprilie 2021, fiind expediată părților în

proces, la 15 mai 2021 prin intermediul poștei electronice (f.d.83).

Astfel, Colegiul constată că cererea de recurs, a fost depusă la 28 mai 2021

(f.d.86, 104, 143), în termenul legal.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Cremene Boris, urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data

2

emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie

2021, apelul declarat de Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, a fost

restituit în temeiul art.369 alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă.

Conform art.369 alin.(1), lit.d) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă, cererea de apel a fost depusă de o persoană

care nu este în drept să declare apel, cu excepția cazului în care cererea depusă de

persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la

contestarea hotărârii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 360 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, sunt în drept să declare apel părțile și alți participanți la proces, iar

potrivit art.365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se semnează

de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează

documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile

reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.

În context este de menționat că, potrivit art. 75 alin. (11) din Codul de procedură

civilă, persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție,

părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt

împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.

Potrivit art. 81 din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în

judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului

toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune

în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total

sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge

la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a

transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-

i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta

un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii

judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în

procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat

avocatului.

La caz, Colegiul civil apreciază ca întemeiată concluzia instanței de apel, potrivit

căreia cererea de apel semnată și depusă în interesele lui Cremene Boris, nu poate fi

privită ca fiind depusă de o persoană ce dispune de împuterniciri de a ataca

hotărârea, or, la materialele cauzei nu au fost anexate probe care să confirme că

Cremenciuc Iurie este licențiat în drept, în sensul art. 75 alin. (11) din Codul de

procedură civilă, și că s-ar afla în relații de rudenie cu apelantul, care de altfel i-ar

acorda dreptul de a semna și depune apelul în interesele lui Cremene Boris.

În context, este de menționat că legislația procesuală, de rând cu stabilirea

anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților

de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării

oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei vizibilități de existență a unor

drepturi de reprezentare.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire

3

sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de

exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor

de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către

judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale

vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la

proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de

prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din

drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a

completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în

drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de

lege.

Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția

Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o

instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter

civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că ”dreptul la o

instanță” nu este absolut.

Suplimentar, este de menționat faptul că, instanța de recurs verifică legalitatea și

temeinicia încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. Prin urmare,

Colegiul civil consideră întemeiată concluzia instanței de apel cu privire la

necesitatea restituirii cererii de apel din 12 aprilie 2021, semnate și depuse de către

Cremenciuc Iurie în interesele lui Cremene Boris, ca fiind depus de o persoană care

nu a fost în drept să declare apel.

De asemenea, Colegiul civil consideră irelevante argumentele recurentului

Cremene Boris cu privire la termenul restrâns acordat pentru înlăturarea

neajunsurilor, nesoluționarea chestiunii privind primirea în procedură a cererii de

apel depusă de Cremene Boris și, respectiv, aplicarea eronată a normelor

procedurale la restituirea cererii de apel.

Or, precum a specificat instanța de apel, și după cum a constatat Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin

încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, a fost restituit doar apelul

declarat de Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, iar asupra apelului

declarat personal de către Cremene Boris prin prisma repunerii în termen și a

înlăturării/neînlăturării neajunsurilor care au servit temei de a nu da curs cererii de

apel, instanța urmând să se expună separat.

În altă ordine de idei, instanța de recurs menționează că argumentele recurentului

cu privire la temeiurile de fapt și de drept invocate de Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate) la înaintarea

acțiunii către Cremene Boris, cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată, nu țin de problema de drept soluționată prin încheierea

Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021. Or, asupra circumstanțelor relevante

fondului cauzei, instanța de apel nu s-a expus.

Din această perspectivă, Colegiul civil concluzionează că, recursul declarat de

Cremene Boris împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, este

neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către

instanța de recurs.

4

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Cremene Boris.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate) către Cremene

Boris, intervenient accesoriu SA ”Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

5