2r-448/21 — încasarea datoriei

Dosar nr. 2r-448/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – D. Tricolici Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru DECIZIE 22 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Cremene Boris, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate) către Cremene Boris, intervenient accesoriu SA ”Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, prin care s-a restituit apelul declarat de Cremenciuc Iurie în interesele lui Cremene Boris, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iulie 2020, c o ns ta tă : La 25 iulie 2019, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate), a înaintat cerere de chemare în judecată către Cremene Boris, intervenient accesoriu SA ”Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iulie 2020, s-a admis acțiunea Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate). S-a încasat de la Cremene Boris în beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate) datoria pentru serviciile locativ-comunale în mărime de 8238,75 lei. S-a încasat de la Cremene Boris în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270 lei. La 10 decembrie 2020, prin intermediul serviciului poștal, Cremene Boris a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iulie 2020, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare.

Totodată a solicitat repunerea în termenul legal de declarare a apelului. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2021, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de către Cremene Boris și i s-a comunicat apelantului despre necesitatea lichidării neajunsurilor statuate în încheiere și anume, semnarea cererii de apel, fiindu-i acordat un termen de 5 zile de la data recepționării încheierii. Ulterior, la 12 aprilie 2021, a fost depusă o cerere de apel semnată de către Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, în temeiul procurii din 09 aprilie 1 2021, solicitînd de asemenea repunerea în termenul legal de declarare a apelului, casarea hotărârii primei instanțe și remiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, apelul declarat de Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, a fost restituit în temeiul art.369 alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă. La 28 mai 2021, prin intermediul poștei electronice și a serviciului poștal (f.d.86, 104, 143), Cremene Boris a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei în instanța de apel. În motivarea cererii de recurs, cu referire la concluziile instanței de apel, recurentul a indicat că, termenul acordat de către instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor a fost nejustificat de restrâns, în contextul în care se știa cu certitudine că apelantul se află peste hotarele Republicii Moldova și efectiv nu va putea înlătura neajunsul menționat, fapt confirmat prin extrasul din corespondența electronică cu instanța de apel.

Mai mult ca atât, prin intermediul corespondenței electronice, recurentul a solicitat să-i fie acordat un termen suplimentar, până la revenirea sa în țară, pentru a înlătura neajunsul, însă instanța de apel nu a ținut cont de această solicitare, lăsând-o fără examinare. De asemenea, recurentul a menționat că primirea în procedură a cererii de apel depuse de Cremene Boris nu a fost soluționată, or, reieșind din motivarea încheierii atacate cu recurs, instanța de apel a examinat chestiunea privind primirea unei alte cereri de apel decât cea depusă de Cremene Boris și anume a cererii de apel depusă de Cremenciuc Iurie în interesele lui Cremene Boris.

Suplimentar, recurentul menționează că norma procedurală de restituire a cererii de apel a fost aplicată eronat, or, având în vedere că, prin încheierea instanței de apel din 05 aprilie 2021 nu s-a dat curs apelului declarat de Cremene Boris, în cazul constatării că apelantul neîntemeiat nu a înlăturat neajunsurile constatate prin încheierea din 05 aprilie 2021, urma să fie aplicat temeiul de restituire prevăzut la art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. Cu referire la art. 425 din Codul de procedură civilă, este de menționat că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel, a fost emisă de Curtea de Apel Chișinău la 21 aprilie 2021, fiind expediată părților în proces, la 15 mai 2021 prin intermediul poștei electronice (f.d.83).

Astfel, Colegiul constată că cererea de recurs, a fost depusă la 28 mai 2021 (f.d.86, 104, 143), în termenul legal. Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cremene Boris, urmează a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii.

Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data 2 emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. În speță, se constată că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, apelul declarat de Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, a fost restituit în temeiul art.369 alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă. Conform art.369 alin.(1), lit.d) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă, cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu excepția cazului în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la contestarea hotărârii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 360 alin.(1) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare apel părțile și alți participanți la proces, iar potrivit art.365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire. În context este de menționat că, potrivit art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.

Potrivit art. 81 din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a- i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

La caz, Colegiul civil apreciază ca întemeiată concluzia instanței de apel, potrivit căreia cererea de apel semnată și depusă în interesele lui Cremene Boris, nu poate fi privită ca fiind depusă de o persoană ce dispune de împuterniciri de a ataca hotărârea, or, la materialele cauzei nu au fost anexate probe care să confirme că Cremenciuc Iurie este licențiat în drept, în sensul art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, și că s-ar afla în relații de rudenie cu apelantul, care de altfel i-ar acorda dreptul de a semna și depune apelul în interesele lui Cremene Boris. În context, este de menționat că legislația procesuală, de rând cu stabilirea anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei vizibilități de existență a unor drepturi de reprezentare.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire 3 sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că ”dreptul la o instanță” nu este absolut. Suplimentar, este de menționat faptul că, instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. Prin urmare, Colegiul civil consideră întemeiată concluzia instanței de apel cu privire la necesitatea restituirii cererii de apel din 12 aprilie 2021, semnate și depuse de către Cremenciuc Iurie în interesele lui Cremene Boris, ca fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare apel. De asemenea, Colegiul civil consideră irelevante argumentele recurentului Cremene Boris cu privire la termenul restrâns acordat pentru înlăturarea neajunsurilor, nesoluționarea chestiunii privind primirea în procedură a cererii de apel depusă de Cremene Boris și, respectiv, aplicarea eronată a normelor procedurale la restituirea cererii de apel.

Or, precum a specificat instanța de apel, și după cum a constatat Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, a fost restituit doar apelul declarat de Cremenciuc Iurie, în interesele lui Cremene Boris, iar asupra apelului declarat personal de către Cremene Boris prin prisma repunerii în termen și a înlăturării/neînlăturării neajunsurilor care au servit temei de a nu da curs cererii de apel, instanța urmând să se expună separat.

În altă ordine de idei, instanța de recurs menționează că argumentele recurentului cu privire la temeiurile de fapt și de drept invocate de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate) la înaintarea acțiunii către Cremene Boris, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, nu țin de problema de drept soluționată prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021. Or, asupra circumstanțelor relevante fondului cauzei, instanța de apel nu s-a expus. Din această perspectivă, Colegiul civil concluzionează că, recursul declarat de Cremene Boris împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs.

4 Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Cremene Boris. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 (în proces de insolvabilitate) către Cremene Boris, intervenient accesoriu SA ”Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru 5