2r-126/23 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere

2r-126/23 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2r-126/2023

2-22063540-01-2r-21032023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (R. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

D E C I Z I E

07 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfenui

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de către avocatul Valeriu Caușnean în interesele

lui Vadim Gheorghița,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Cristina Gheorghița împotriva lui Vadim Gheorghița, intervenient accesoriu Direcția

Generală Asistență Socială, Protecția Familiei și Copilului Fălești și Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori,

împotriva încheierii din 01 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de către avocatul Valeriu Caușnean în interesele lui

Vadim Gheorghița din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel,

c o n s t a t ă :

La 06 mai 2022, Cristina Gheorghița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Gheorghița, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență

Socială, Protecția Familiei și Copilului Fălești și Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău, prin care a solicitat

desfacerea căsătoriei înregistrată la XXXXX, la Primăria s. Musteața, r-nul Fălești,

dintre Cristina Gheorghița și Vadim Gheorghița, trecută în registrul actelor de stare

civilă la nr. 1, stabilirea domiciliul copiilor minori XXXXX cu mama Cristina

Gheorghița, încasarea de la Vadim Gheorghița în beneficiul reclamantei pensia de

întreținere a copiilor minori XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime de 2 800 de

lei lunar, a câte 1 400 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu ziua adresării în

judecată și până la majoratul copiilor.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, a fost

admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de către Cristina Gheorghița.

1

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Vadim Gheorghița, reprezentat

de avocatul Valeriu Caușnean, la 20 decembrie 2022 a declarat apel nemotivat, fără

achitarea taxei de stat.

Prin încheierea din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs

cererii de apel, fiind acordat termen apelantului/reprezentantului pentru indicarea în

cererea de apel a esenței și temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau

netemeiniciei hotărârii contestate, motivele de drept pe care se întemeiază apelul,

probele invocate în susținerea apelului, stabilindu-i un termen de până la 28 februarie

2023, pentru înregistrarea până la ora 17.00 la Direcția Evidență și Documentare

Procesuală (cancelaria) a Curții de Apel Bălți a apelului motivat cu semnătură

olografă în atâtea copii câți participanți la proces sunt ori semnătură electronică

avansată calificată, și a dovezii de plată a taxei de stat.

Prin încheierea din 01 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul

declarat de avocatul Valeriu Caușnean în interesele lui Vadim Gheorghița împotriva

hotărârii din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, din motivul

neînlăturării în interiorul termenului acordat de instanță, a neajunsurilor indicate în

încheierea din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți.

A fost remis apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate.

La 10 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal avocatul Valeriu Caușnean

în interesele lui Vadim Gheorghița a depus recurs împotriva încheierii din 01 martie

2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea încheierii contestate (f.d. 74-

75, 84).

În motivarea recursului a invocat că, la 09 februarie 2023 conformându-se

indicațiilor instanței de apel a prezentat spre înregistrare la cancelaria Curții de Apel

Bălți a cererii de apel motivate și confirmarea achitării taxei de stat.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de recurs constată că potrivit materialelor cauzei copia încheierii din

01 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost expediată prin intermediul poștei

electronice în adresa recurentului la 01 martie 2023 (f.d. 73). Astfel, recursul declarat

la 10 martie 2023, este în termen.

La 21 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 86).

Însă până în prezent intimații nu și-au valorificat acest drept.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a

fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele motive.

Judecând cauza în ordine de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție a constatat că instanța de apel a aplicat și interpretat corect normele de

drept material și procedural.

2

În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate

cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar potrivit alin. (11) al aceluiași

articol, asupra restituirii cererii de apel decide un complet din 3 judecători, fără

citarea participanților la proces.

Conform dispozițiilor art. 110 din Codul de procedură civilă, termenul de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie

un ansamblu de acte.

Potrivit dispozițiilor art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit

prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol declară că, termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

Conform prevederilor art. 112 alin. (3) din Codul de procedură civilă, actul de

procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit până la ora 24 a

ultimei zile din termen.

Contrar acestor prevederi legale, avocatul Valeriu Caușnean, acționând în

interesele lui Vadim Gheorghița, nu a îndeplinit corespunzător indicațiile instanței

de apel și nu a prezentat cererea de apel motivată semnată corespunzător.

Ca motiv de recurs, reprezentantul recurentului a invocat faptul că a prezentat

cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat la cancelaria Curții de Apel

Bălți.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a normelor de procedură

aplicabile, completul de judecată constată că aceste argumente sunt nefondate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind corectă

concluzia instanței de apel, potrivit căreia, faptul că la 10 februarie 2023 a fost

înregistrat apelul motivat prin intermediul poștei electronice, nu poate fi interpretat

ca o lichidare a neajunsurilor și nu constituie o lichidare deplină a neajunsurilor

indicate în încheierea instanței de apel de a nu da curs apelului, or, acesta nu conține

semnătura digitală, având doar o semnătură în copie scanată, nefiind semnată

corespunzător.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că, pentru depunerea și

examinarea cererii de apel este necesară nu doar respectarea condițiilor de exercitare

a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia, una

din cerințe fiind ca cererea de apel să conțină semnătura persoanei care declară apel.

Implicit circumstanțelor cauzei, instanța de recurs atestă că, la 10 februarie

2023, avocatul Valeriu Caușnean acționând în interesele lui Vadim Gheorghița a

depus la Curtea de Apel Bălți mesaj electronic, la care a atașat un fișier întitulat

„Gheorghița Vadim Apel Motivat.pdf”, care s-a adeverit a fi cerere de apel motivată

în format electronic, scanată.

3

Instanța de recurs observă că depunerea cererii de apel în format electronic prin

e-mail poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care

nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de

valabilitatea acestora.

În conformitate cu prevederile art. 42 din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind

identificarea electronică și serviciile de încredere, documentul electronic trebuie să

corespundă următoarelor cerințe principale:

a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit

cu ajutorul mijloacelor software și/sau hardware;

b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe

semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor

stabilite de prezenta lege;

c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea

semnatarului sau creatorului sigiliului electronic;

d) să fie afișat într-o formă perceptibilă;

e) să permită utilizarea repetată a acestuia.

Conform art. 43 din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea

electronică și serviciile de încredere, Documentul electronic este considerat autentic

dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana

abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent

pe suport de hârtie;

b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau

sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic

indicat în document.

Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin

verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a

sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a

sigiliului electronic.

În privința acestui aspect Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

notează că, întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor

digitale, a fost creat Serviciul guvernamental de semnătură electronică (MSign), care

în sensul pct. 3 subpct. 1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic

guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale:

1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în

contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign;

2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

Conform certificatului emis de Serviciul guvernamental de semnătură

electronică (MSign), fișierul întitulat „Gheorghița Vadim Apel Motivat.pdf”, cererea

de apel motivată scanată și atașată de către avocatul Valeriu Caușnean, care

acționează în interesele lui Vadim Gheorghița, la e-mailul expediat Curții de Apel

Bălți, nu conține semnături electronice (f.d. 70).

În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că, la depunerea cererii de apel

motivate împotriva hotărârii din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul

Fălești, avocatul Valeriu Caușnean, care acționează în interesele lui Vadim

4

Gheorghița, a semnat-o în mod necorespunzător, nu a respectat dispozițiile

coroborate ale legii procedurale care prevede condițiile de formă ale cererii de apel.

La acest capitolul se reține ca pertinente și prevederile art. 10 alin. (1), (2) și

(3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea

acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural

defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de

procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea

legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte

măsuri prevăzute de lege.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că apelantul/recurent

avocatul Valeriu Caușnean, care acționează în interesele lui Vadim Gheorghița, fiind

interesat în soarta examinării cauzei în apel, urma să întreprindă măsurile necesare

de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de apel care

să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu

aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea cererii de apel ca fiind depusă

cu derogare de la prevederile art. 364, 365 din Codul de procedură civilă.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de

apel se datorează în exclusivitate comportamentului indiferent al reprezentantului

apelantului, avocatului Valeriu Caușnean, având statut de profesionist (avocat)

trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de drepturile

și obligațiile sale procedurale.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Valeriu

Caușnean în interesele lui Vadim Gheorghița și de a menține încheierea din 01

martie 2023 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către avocatul Valeriu Caușnean în interesele

lui Vadim Gheorghița.

Se menține încheierea din 01 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Cristina Gheorghița împotriva lui

Vadim Gheorghița, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială,

Protecția Familiei și Copilului Fălești și Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei,

5

stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

6