2ra-416/23 — determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori

Dosarul nr. 2ra-416/23

2-22041704-01-2ra-20032023

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cotoman

Vadim, reprezentat de avocatul Chira Constantin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrsan Nina împotriva

lui Cotoman Vadim, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a

familiei Strășeni cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea

pensiei de întreținere pentru copiii minori și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Cotoman Vadim și a fost menținută hotărârea din

30 mai 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 25 martie 2022, Bîrsan Nina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Cotoman Vadim, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și

protecție a familiei Strășeni cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori și

încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că s-a aflat în relații de concubinaj cu

Cotoman Vadim din anul 2015 până în anul 2021.

A relatat că din aceste relații au doi copii minori, Cotoman XXXXX, născut la

XXXXX și Cotoman XXXXX, născută la XXXXX.

Bîrsan Nina a menționat că la nașterea copiilor Cotoman Vadim și-a asumat

obligația de a avea grijă, educa, și de a întreține financiar copiii minori comuni, iar în

privința stabilirii domiciliului acestora, au convenit verbal ca copii să rămână cu ea,

însă la mijlocul anului 2021 pârâtul a uitat de înțelegerea lor și a dispărut.

A notat că aproximativ de la mijlocul anului 2021, Cotoman Vadim nu și-a mai

văzut copii, nu telefonează pentru a se interesa de soarta lor și nu contribuie financiar

1

la întreținerea acestora.

A declarat că având în vedere dezinteresul total manifestat de pârât față de

creșterea și educația copiilor, sarcina aceasta revenindu-i în exclusivitate doar ei,

consideră că este rațional de a stabili domiciliul copiilor minori cu mama, or în plus ea

dispune de condiții suficiente pentru a le asigura un nivel de trai decent și adecvat,

pentru sănătatea și dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală, educarea, învățătura și

pregătirea profesională a copiilor.

Reclamanta a specificat că, la moment nu cunoaște dacă pârâtul activează legal pe

teritoriul Republicii Moldova, și nici nu îi este cunoscut venitul obținut de către pârât.

Astfel, punând la bază minimul de existență lunar al unui copil minor în vârstă de

până la 6 ani în mediul rural, solicită încasarea din contul pârâtului pentru întreținerea

copiilor minori Cotoman XXXXX și Cotoman XXXXX a pensiei de întreținere a

copiilor minori în sumă fixă de 2 000 de lei lunar pentru fiecare, până la atingerea

majoratului.

Reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori, Cotoman XXXXX,

născut la XXXXX și Cotoman XXXXX, născută la XXXXX cu ea, încasarea din contul

pîrîtului în beneficiul său pentru întreținerea copiilor minori Cotoman XXXXX și

Cotoman XXXXX a pensiei de întreținere în sumă fixă de 2 000 de lei lunar pentru

fiecare, până la atingerea majoratului și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost admisă

parțial acțiunea depusă de Bîrsan Nina. S-a determinat domiciliul copiilor minori:

Cotoman XXXXX, născut la XXXXX și Cotoman XXXXX, născută la XXXXX cu

mama Bîrsan Nina. S-a încasat din contul lui Cotoman Vadim în beneficiul Ninei

Bîrsan pensie în formă bănească fixă pentru întreținerea copiilor minori: Cotoman

XXXXX, născut la XXXXX și Cotoman XXXXX, născută la XXXXX, în mărime a

câte 1 400 de lei, din salariu și alte categorii de venituri lunar pentru fiecare copil,

începând cu data de 25 martie 2022 și până la atingerea de către ambii copii a vârstei

majoratului.

S-a încasat din contul lui Cotoman Vadim în beneficiul Ninei Bîrsan cheltuielile

suportate în legătură cu plata taxei de stat și cheltuielile pentru asistența juridică

acordată în sumă totală de 3 105 lei.

S-a încasat din contul lui Cotoman Vadim în beneficiul statului suma de 150 de lei

cu titlu de taxă de stat.

La data de 20 iunie 2022, Cotoman Vadim, reprezentat de avocatul stagiar Alina

Iliescu, a declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2022 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe,

în partea încasării pensiei de întreținere de la Cotoman Vadim în beneficiul Ninei Bîrsan

pentru copiii minori, cu emiterea unei noi hotărâri de încasarea a pensiei de întreținere

a copiilor minori în mărime de 1/3 din salariu pentru ambii copii și anume suma de 1

400 de lei, începînd cu data de 25 martie 2022 și pînă la atingerea de către ambii copii

a vîrstei majoratului și a respinge cerința de încasare a cheltuielilor judiciare suportate

în instanța de fond, cu încasarea în beneficiul apelantului a cheltuielilor judiciare

suportate în instanța de apel.

Prin decizia din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Cotoman Vadim și a fost menținută hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei

2

Strășeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în conformitate cu materialele

cauzei, s-a stabilit că părțile Cotoman Vadim și Bîrsan Nina s-au aflat în relații de

concubinaj în perioada anilor 2015-2021.

De asemenea, s-a stabilit că din aceste relații au rezultat doi copii minori: Cotoman

XXXXX, născut la Vși Cotoman XXXXX, născută la XXXXX, iar în certificatele de

naștere a copiilor, Cotoman Vadim este indicat ca tată, iar Bîrsan Nina ca mama copiilor

minori.

Instanța de apel a accentuat că copiii minori locuiesc cu mama, Bîrsan Nina în r-l

XXXXX, s. XXXXX, iar din avizul nr. 1027 privind stabilirea domiciliului copiilor

minori eliberat de Direcția Generală Asistență Socială Strășeni din 27 mai 2022

urmează că, acționând în interesul superior al copilului, conducându-se de prevederile

art. 63 Codul Familiei, Direcția susține cererea reclamantei de a stabili domiciliul

copiilor minori cu mama Bîrsan Nina.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a considerat ca fiind întemeiate concluziile

primei instanțe, precum că suma de 1 400 de lei încasată pentru întreținerea lunară a

fiecărui copil este suficientă, întemeiată și va asigura o dezvoltare fizică, mentală,

spirituală și socială normală a copiilor, în condițiile libertății și demnității.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele lui Cotoman Vadim privind lipsa

posibilității financiare de a achita pensia alimentară într-un cuantum mai mare decât

1/3 din salariu, respectiv suma de 1 400 de lei lunar pentru ambii copii va fi una

echitabilă pe măsură să justifice atât satisfacerea ambelor părți a raportului juridic dedus

judecății, cât și să protejeze interesul superior al copiilor minori, or suma de 7 00 de lei

lunar nu este suficientă pentru întreținerea unui copil minor și nu va fi în interesul

suprem al copiilor minori.

Instanța de apel a mai indicat și faptul că, potrivit informației Biroului Național de

Statistică, minimul de existență pentru anul 2021, pentru un copil de la 1 la 6 ani, în

mediu rural, constituie suma de 1 714,10 lei, însă suma dată constituie minimul de

existență lunar al unui copil minor în vârstă de până la 6 ani în mediul rural.

La data de 06 martie 2023 Cotoman Vadim, reprezentat de avocatul Chira

Constantin, a declarat recurs, concretizat ulterior, împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii, prin care să fie dispusă încasarea din contul său în beneficiul Ninei Bîrsan a

pensiei de întreținere pentru copii minori Cotoman XXXXX și Cotoman XXXXX în

mărime de 1/3 din salariu pentru ambii copii, și anume suma de 1 400 de lei începând

cu data de 25 mai 2022 și până la atingerea de către ambii copii a vârstei majoratului.

Totodată, recurentul a solicitat încasarea din contul intimatei a cheltuielilor de judecată

suportate în prezenta cauză.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a

încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a

dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost

dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra

3

prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a

normelor legale aplicabile speței.

Cotoman Vadim a notat că, prin stabilirea unei sume ce ar depăși cota de 1/3 din

salariu pentru întreținerea copiilor minori, ar limita substanțial drepturile fundamentale

ale sale, respectiv, el nu ar avea surse de existență și totodată aceasta este ilegală în

raport cu prevederile art. 74-76 Codul Familiei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 decembrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa recurentului Cotoman Vadim la data de 06 ianuarie 2023 (f.d. 102), însă, lipsesc

date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la 06 martie 2023, este în termen.

La 22 martie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Bîrsan

Nina (f.d.134), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Până la examinarea cauzei, nu a fost depusă referință la cererea de recurs prin care

intimata să-și exprime opinia referitor la recursul declarat.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

4

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Cotoman Vadim, reprezentat de avocatul Chira Constantin, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în

exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform

jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul declarat de Cotoman Vadim, reprezentat de avocatul Chira

Constantin, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cotoman

Vadim, reprezentat de avocatul Chira Constantin, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Cotoman Vadim, reprezentat de avocatul Chira Constantin,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Mariana Pitic

5